fbpx
miercuri

27 octombrie, 2021

Aderare la Euro

Termenii și necunoscutele ecuației spre elita monetară europeană

Întărirea independenței BNR – criteriu juridic pentru aderarea la Zona Euro. Ce mai avem de remediat

9 iunie, 2014

În afara celor cinci criterii economice binecunoscute ce trebuie îndeplinite pentru a adera la Zona Euro (referitoare la inflație, datoria publică, deficit public, rata dobânzii pe termen lung și stabilitatea ratei de schimb), există și unul mai puțin cunoscut, cel juridic. Astfel, legislația internă trebuie pusă în acord cu cea a UE, cel mai important aspect fiind cel al asigurării independenței băncii centrale.

(Citiți și: ”Document / Evaluare CE: Drumul României spre zona euro. Mai multă convergență, independență mai mare pentru BNR”)

Legea 312/2004 ( legea BNR) nu a fost revizuită în perioada scursă de la raportul asupra convergenței din 2012 și cel din 2014. De aceea, au rămas o serie de prevederi care vor trebui modificate în sensul întăririi independenței băncii centrale pentru a pune de acord legislația internă cu prevederile articolului 123 al Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene. Potrivit analizei asupra îndeplinirii criteriilor de convergență întreprinsă de experții UE pentru anul 2014 acestea sunt:

1. În prezent, ministrul finanțelor și unul dintre secretarii de stat din MF au dreptul de a participa la întrunirile Consiliului de Administrație la BNR. Deși aceștia nu au drept de vot iar consultările cu reprezentanții Guvernului nu sunt interzise, acestea vor trebui realizate de o manieră care să nu permită influențarea deciziilor luate de Banca Centrală, ceea ce implică modificarea art. 33 din legea BNR.


2. Din aceleași considerente, se apreciază în Raportul asupra convergenței din 2014 ( amintit în continuare ca Raportul) că ar trebui modificat și art. 3 din lege cu  includerea unei mențiuni clare asupra faptului că Guvernul nu va căuta să influențeze sub nicio formă deciziile luate de membrii conducerii BNR.

3. Raportul recomandă suplimentarea cu reguli și proceduri care să asigure o funcționare lină și continuă a BNR în situațiile în care mandatul Guvernatorului încetează sau Consiliul de Administrație devine incomplet. Deși art. 33 din Legea BNR prevede posibilitatea de a supune decizia de demitere a unui membru al Consiliului de Administrație și Justiție Înaltei Curți de casație și Justiție, el va trebui completat cu prevederea expresă de a se putea adresa la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul demiterii Guvernatorului.

4. Același art. 33 din Legea BNR va trebui modificat prin introducerea unei carificări exprese a situației în care un membru al Consiliului de Administrație intră sub incidența legilor 161/2003 și/sau 176/2010 referitoare la declararea averii și la incompatibilitatea în exercitarea unor funcții publice, în sensul în care nerespectarea unor prevederi din acele legi să nu constituie temei pentru demitere în afara situațiilor prevăzute expres de art.33.

5. Curtea de Audit, abilitată să controleze situația financiară a instituțiilor publice ( inclusiv BNR) va trebui să modifice art.21 și art.23 din legea de funcționare 94/1992 pentru a defini clar scopul auditării și a nu prejudicia activitatea auditorilor externi ai BNR ( în acord cu art. 27 din legea Băncii Centrale Europene).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

6. Art. 43 din Legea BNR este incompatibil cu art. 7 din legea BCE și va trebui modificat pentru a nu submina abilitatea BNR de a acționa eficient pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de BCE. Prevederile vizate sunt două. Prima se referă la transferul către bugetul de stat a unei cote de 80% din profitul net realizat pe baze lunare, ceea ce poate fi interpretat în anumite situații ( de exemplu început de an cu profit și final cu pierderi) drept un credit intraanual acordat de BNR ( reglarea conturilor cu statul se face de-abia după încheierea anului fiscal). A doua ține de consultarea Ministerului Finanțelor înainte de a constitui provizioane pentru a-și păstra valoarea reală a capitalului și activelor.

(Citiți și: ”Reticența la adoptarea euro: creșterea economică și leul greu. O evoluție pe următorii 4 ani”)

Tehnic, din punct de vedere al obiectivelor și sarcinilor BNR, mai sunt o serie de peste zece incompatibilități între legea BNR și cea a BCE ce vor trebui puse în acord dar natura lor intrinsecă le face mai greu accesibile publicului larg și de aceea nu vom insista asupra lor. Cert este că, după cum se vede, mai avem de îndeplinit un criteriu legal important în afara celor cantitative economice. Timpul rămas până la data stabilită pentru aderarea la euro ne presează, dată fiind durata procedurilor juridice, a recunoașterii din partea experților UE și cea a eventualelor corecții necesare.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...