Circa 60% din creşterea generală a preţurilor consemnată în 2018 până în luna iulie (1,93% faţă de decembrie 2017) a venit pe segmentul produselor nealimentare.
Doar 25% au fost generate de produsele alimentare şi 15% s-au regăsit în majorarea tarifelor la serviciile prestate populaţiei, potrivit datelor oficiale comunicate de INS.
Particularitatea acestui an este că aproape o jumătate de procent din avansul indicelui preţurilor de consum sau un sfert din scumpirea per total au fost cauzate de scumpirea combustibililor, indusă de majorarea preţului mondial al petrolului.
Legumele şi fructele, segmentul inflaţionist din alimentaţie
Dacă ne uităm la produse alimentare şi servicii, vedem procentaje similare de scumpiri, care ar fi condus (cu aproximaţie şi după regula de trei simplă aplicată pentru 7 luni din 12) la o valoare aproximativă de 2,4% inflaţie pe 2018, desigur, în absenţa modificării preţului la combustibili. Ceea ce ne arată vulnerabilitatea la şocuri externe ce nu pot fi controlate.
La produse alimentare, nu mai puţin de 70% din creşterea de ansamblu a preţurilor a venit doar din scumpirea fructelor şi legumelor ( în pofida faptului că s-au ieftinit semnificativ în luna iulie) iar alte aproape 50% din majorarea preţurilor la carne şi pâine. De reţinut, carnea de bovine s-a scumpit cu 3,55%, mult peste carnea de porcine (+0,68%) sau carnea de pasăre (+1,55%).
Al treilea produs din trinomul preţurilor volatile ( legume-fructe-ouă), ouăle, a înregistrat o scădere mare de preţ ( -27,72%), care, în pofida ponderii relativ scăzute în coşul de consum, a determinat o influenţă de circa o treime în sensul reducerii inflaţiei înregistrate la nivelul produselor alimentare.
Produsele nealimentare propriu-zise au avut o contribuţie minoră la IPC
La produse nealimentare, unde noi plasăm în statistica naţională oarecum incorect produsele energetice ( acestea ţin mai degrabă de servicii şi, strict tehnic, au tarife nu preţuri), 70% din creşterea preţurilor a fost cauzată de majorarea semnificativă a preţurilor la combustibili şi gaze naturale.
La aceste scumpiri, s-a adăugat influenţa de 20% venită pe filiera majorării accizelor la tutun. Altfel spus, toate celelalte produse nealimentare au contribuit cu doar 10% iar influenţa lor pe IPC, după aplicare ponderii în coşul de consum, a fost mai mică de 5%.
Desigur, majorarea costurilor de transport a urcat indirect, în proporţii diferite după importanţa pe costurile lanţului de distribuţie, preţurile tuturor mărfurilor, fie ele alimentare sau nealimentare.
Scumpirile la servicii, dispersate pe mai multe grupe
Cele 70 de procente decisive în scumpiri pe categorii de produse şi servicii au fost mai dispersate la nivelul segmentului de servicii utilizat de statistica naţională. Cu „vedeta” „apă, canal, salubritate” având o contribuţie de peste un sfert şi cam câte zece procente din alte patru categorii: îngrijire medicală, igienă şi cosmetică, restaurante şi cafenele şi transport urban şi interurban.
De remarcat că, urmare a evoluţiei cvasiconstante a cursului de schimb în apropierea nivelului de 4,65 lei/euro de la finele anului trecut încoace, facturile de telefonie ( calculate uzuaul în raport cu moneda unică europeană) au crescut foarte puţin iar influenţa lor în cadrul grupei din coşul de consum din care fac parte a fost de numai 4%.
