La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

de Cristian Tudorescu 12.1.2017

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa cresti veniturile majoritatii populatiei, sa le reduci pe cele ale unei minoritati (cei cu venituri de 5 ori mai mari decat media), iar Guvernul a facut asta in 3 zile. Daca tot prin ordonanta de Urgenta s-ar realiza si cresterea economica de 5,5% pentru anul in curs, ce simplu ar fi!

Insa acum  vine partea complicata, in care trebuie sa te incadrezi in restrictii. Unele restrictii tin de bunul simt economic, nu de vreun ”Bruxelles” care, vezi Doamne, nu ar vrea el dezvoltarea Romaniei.

Programul de guvernare ne ”promite” o indatorare importanta a tarii in urmatorii 4 ani. Ea nu este trecuta in slide-urile colorate, insa daca am indrazni sa credem in cele prezentate, ar insemna sa crestem datoria publica cu inca 24-30 miliarde de euro in urmatorul ciclu politic. Iar datoriile vor fi mai degraba pentru cheltuieli bugetare curente, pentru pensii si salarii de acum, nu pentru investitii.

Voi cauta sa sintetizez un rationament care ne arata cu cat ar putea creste pana in 2020 datoria publica a Romaniei, care acum este aproape 300 miliarde de RON (circa 65 miliarde de euro), reprezentand 38,5% din PIB. Scenariul de la care pornim este cel din Programul de Guvernare.

Cum ar arata lucrurile, presupunand ca s-ar realiza in liniile lui generale:

a) cresterea economica pe urmatorii 4 ani ar fi de 5,5% in medie, aceasta reprezentand cresterea reala a PIB-ului. Cea nominala, in RON, ar fi in medie de 7,5%/an, asa cum implica Programul de Guvernare.

Cum suna aceasta crestere economica? Un record al ultimilor 9 ani, caci abia acum ne-am apropiat de 5%, pe timpul guvernarii Ciolos. Ar insemna ca pana in 2020 sa nu fi avut recesiune timp de 10 ani (perioada 2010-2020). Ar mai insemna ca ne bazam pe faptul ca economia mondiala nu ar avea recesiune in urmatorii 4 ani.

b) deficitul bugetar s-ar pastra la maxim 3% pe intreaga perioada. Programul de guvernare indica chiar o scadere spre 2% in 2020. Nu prea stim cum, caci dupa 2,6% deficit in 2016, tocmai s-a dat un implus fiscal (crestere a cheltuielilor publice) de circa 1-1,5% din PIB, dupa doar 3 zile de guvernare. Sa mergem deocamdata pe nivelul de 3% deficit. Un scenariu alternativ, cu deficite mai mari, de peste 4% asa cum sugereaza Consiliul Fiscal, catre finalul acestui material.

c) rata de dobanda la care se va imprumuta statul roman va creste cu (numai) 1 punct procentual in urmatorii 4 ani. Asta nu tine de guvernul de la Bucuresti, ci mai degraba de Trump, de Jenet Yellen si de Mario Draghi. Romania se imprumuta acum la un 2,5% pe 10 ani si nu este exclus ca in 2020 sa avem un 3,5%, caci intr-acolo se va misca lumea.

d) deficitul primar, adica diferenta intre veniturile si cheltuielile bugetare fara a considera dobanzile platite la datoria publica, se va pastra in asa fel incat deficitul bugetar sa nu treaca de 3%. Din nou, nu prea stim cum, datorita cresterii recente de cheltuieli publice, insa ramanem deocamdata in zona matematicii.

Fata de realitatea previzibila, deficitul primar este chiar optimist in tabloul de mai sus, deoarece vom avea impulsuri de crestere a cheltuielilor publice atat in 2018 cat si in 2019.

Dar revenind, sa admitem ca acesta este scenariul de lucru la acest moment. Si acum, ce impact are asupra datoriei noastre publice in viitor?

Datoria publica raportata la PIB este de 38,5% la final de 2016. Cu ea ne laudam peste tot, spunand ca suntem printre cei mai disciplinati din Europa, si asa este. Doar ca prin cresterea unor cheltuieli publice rigide (in caz de ceva, putem reversa cresteri salariale?), deja ne inscriem pe o traiectorie in care singura noastra sansa este sa nu avem recesiune in Europa sau in lume. Nu intram acum in discutia de deficit structural, care arata ca intr-un scenariu de recesiune a Romaniei in oricare din urmatorii 4 ani, deficitul bugetar se duce brusc la 6-7-8%, cum am mai avut noi in 2008-2009.

Mergem mai departe, pe varianta cu cresterea miraculoasa … in termeni reali (iata un oximoron la care ne indeamna Programul de guvernare ) cea de 5,5% medie anuala, timp de 4 ani. Unde vom fi cu datoria publica?

Intuitia ne spune ca daca avem deficit primar, acesta se aduna in timp la datoria din PIB. Matematica ne poate ghida in a estima datoria publica a Romaniei in PIB, in anul 2020.

Exemplu de calcul pentru 2017:

Ca o precizare tehnica, ar mai putea aparea niste ajustari de tip ”stoc – flux” pe parcurs, care insa nu pot fi estimate in avans, ci doar constatate retroactiv, asadar formula de baza ramane cea descrisa de mai sus.

La o prima vedere, datoria nu ar creste foarte mult intr-un an ca pondere in PIB in 2017: avem deficitul primar de 2% (ca sa nu zicem mai mult), iar cresterea PIB-ului nominal ajuta favorabil, factorul 1,025 / 1,075 fiind subunitar.

Desigur, raman intrebarile alternative: ce se intampla daca deficitul primar va fi 3%, iar cel bugetar peste 4%? Sau cresterea economica doar 4,5% (si 6 sau 6,5% nominal?).

Dar acum indraznim sa credem ca nu va fi asa. Continuand rationamentul pana in anul 2020, rezulta o datorie publica de aproape 40% din PIB. Este mult? Aparent nu, insa si Spania avea 40% din PIB in 2008, iar acum se apropie de 100% in urma unei recesiuni destul de severe!!

Deci, pe scenariul Guvernului si fortand nota intr-un sens optimist, ne vom indatora public cu inca 24 miliarde de euro. Ne-am indatorat cu 20 miliarde in 2009, cand am fost luati prin surprindere de o criza financiara de proportii, iar in mentalul colectiv exista in continuare acea cifra.

Acum, Guvernul ne propune sa ne indatoram cu buna stiinta cu inca 24 de miliarde de euro!

Iar mai jos, scenariul in care cred eu, fara a fi alarmist:

Este foarte probabil sa nu iasa prognoza Guvernului pe 5 ani. Uneori, nu iese nici cea pe cateva luni. Asa incat merg pe un scenariu moderat:

  • crestere economica de 4,5%, medie anuala pe urmatorii 4 ani. Ar fi una excelenta in context european, doar ca va strica multe calcule.
  • deficitul primar creste cu impulsuri succesive in 2017 – 2018 pana la 3,2%, deficitul bugetar trece de 4% in toti cei 4 ani

Rezultate: Indatorare suplimentara cu inca 151 miliarde de RON (sau 34 miliarde EUR) in urmatorii 4 ani, iar datoria publica ajunge la 45% din PIB.

Si mai rezulta urmatoarele:

  • deoarece deficitul va trece de 3%, tocmai ne luam ‘La revedere’ de la intrarea in zona euro, iesind din criteriul de deficit bugetar.
  • pe urmatoarea recesiune economica, oricand va fi ea, vom fi mai dependenti de creditori.

Nu poti pretinde sa cheltui peste propriile mijloace, iar in final sa fii si independent de creditori. 

Doriti sa vedeti si scenariul cu o recesiune, nu foarte mare, in unul dintre urmatorii 4 ani? E vorba de o ciclicitate inerenta la nivel mondial.

Sa presupunem ca, in 2019, economia noastra ar scadea cu 2%:

– deficitul structural este in crestere de pe acum, din 2016-2017; cand economia creste peste posibilitati, peste potential, deficitul structural este chiar mai mare decat cel bugetar afisat. Cel structural ne semnaleaza faptul ca in eventualitatea unei recesiuni, deficitul bugetar poate exploda spre 6 – 8%, cum am mai avut.

Deja am trece de 50% datorie, poate ca nu din cauza noastra neaparat, si ne vom fi imprumutat pana atunci cu inca 194 miliarde RON, sau 43 miliarde EUR, daca ar fi sa consideram un curs leu-euro relativ stabil.

Intrebarea de final: Ne permitem sa mergem pe sarma si sa ne iasa acrobatia doar daca am creste cu peste 5% pe an si nu se intampla nimic neprevazut la nivel international?

*

Cristian Tudorescu este analist economic si consultant financiar, cu activitate de peste 12 ani in piata de capital locala si internationala.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.1.2017

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    12.1.2017, 11:30 pm

    Sa vedem niste date MFP .
    2015 .
    Deficit bugetar de 10,361 miliarde lei . Dobanzi platite 9,571 miliarde . Soldul e negativ .
    2014
    Deficit bugetar de 12,493 miliarde . Dobanzi platite 10,199 miliarde . Soldul si mai negativ .
    2013
    Deficit bugetar de 15,771 miliarde . Dobanzi platite 10.756 miliarde . Soldul e catastrofal .

    Dat fiind ca nu avem datele finale pe anul 2016 , e de presupus ca statul a imprumutat si mai multi bani (deficitul programat e de 21 miliarde lei) decit dobanzile de platit.
    Practic o reeditare cu punct si virgula a istoriei
    financiar-bugetare grecesti .
    Bineinteles ca e neimportant ca nici un leu din dobanda anuala la plata nu poate fi achitata din incasarile fiscale nationale (mult hulitii italieni achita cam 50 % din enorma dobanda anuala de platit la stratosferica datorie publica de vreo 132 % PIB)
    Noi si repet , nici macar un leu .
    In schimb avem bugete de stat atit de bine construite incit totalitatea cheltuielilor curente (fara dobanzi) se pot face in intregime EXCLUSIV prin sume tot mai mari obtinute prin datorii noi .Nici asta nu e important . 🙂

    Cineva macar a studiat cazul Greciei ? Unde insasi ministrul de finante declara (in ajunul ultimului “salvataj” Ue) : “ori platim pensi , ori dobanzi . Ambele e imposibil” .

    Citi ani lipsesc sa auzim acelasi tip de declaratii dar in limba romana si facute de un ministru roman de finante ?
    2-3 sau 4 ?

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    14.1.2017, 5:13 pm

    1.Cum altfel decit prin indatorare externa s-ar putea realiza o crestere economica (consumerista) de 5,5 la suta in 2017, daca investitiile straine industriale au disparut de 9 ani si nu putem acoperi importurile prin exporturi?Afara de promisiuni, nu are guvernul Grindean nici un “proiect de reindustrializare”.
    2.Nu exista o viziune nationala pentru reindustrializare, iar la capitolul respectiv sint enumerate o serie intreaga de “politici publice”, in locul unui proiect coerent si fezabil in aceasta directie.
    a.)Fosta guvernare (Ponta) a vizat reindustrializarea prin investitii straine (12 miliarde de Euro), procesul economic respectiv neavind la fel ca acum, o acoperire “tehnica” in relatia cu investitorii straini si UE (pentru sprijin)care urmau a fi abordati, cu masuri concrete si evaluare a domeniilor in care ei pot investi, durata, valoarea si anvergura investitiei, etc.
    b.Si actuala guvernare vorbeste tot la modul general/teoretic, de “stimularea investitiilor (straine) cu efect de multiplicare, reducerea barierelor tehnice si administrative, scheme de ajutor de stat si local pe investitii ISD, etc”.
    Guvernarea vede industrializarea doar prin crearea unor fonduri de investitii, a unor “consilii” (CPE), in cadrul Comisiei Nationale de Prognoza.Aceasta comisie “va fundamenta orientarile strategice de dezvoltare a Romaniei”!Iata ca acest Consiliu de Programare Economica va rezolva in sfirsit problema reindustrializarii Romaniei!In acst scop, abia asteptam o noua STRATEGIE, linga celelalte 53 de pina acum, care va aduce aceeasi investitori de marca ca si in guvernarea trecuta.
    c.Aici ar fi de fapt unica sansa, deoarece Fondul Suveran de Investitii si cel de Dezvoltare, au bani suficienti eventual pentru a sustine administrativ functionarea lor la nivelul central si local, neavind cu ce sa mai faca si un biet “centru de colectare a legumelor si fructelor” in Gorj sau Vaslui, unde au disparut intreprinderile industriale…
    d.Lipseste fundamentul national pentru investitiile straine, constituit de o competitivitate economica nationala apropiata de a tarilor dezvoltate.La un induce de competitivitate subafrican de 74, nici nu se pune problema unor investitii industrial straine, iar guvernul a ramas strain de modalitatile de imbunatatire a acestui indice.
    3.Dupa integrare functia principala a Comisiei Nationale de Prognosa (si acum ale noului Cons. de Programare Economica) sint de a programa deficitul bugetar, iar al Guvernului de a-l realiza cu succes!

  3. Protonic
    21.2.2017, 10:35 am

    Nu poti face reindustrializare cu salarii de rahat.
    Nu poti creste productivitatea muncii cu salarii de rahat.
    Nu mai gasesti oameni seriosi sa lucreze si sa faca calitate cu salarii de rahat.
    Nu gasesti tineri dispusi sa se formeze pe salarii de rahat.
    Nu se mai poate poate aplica un capitalism primitiv in Romania.
    Asa ca toate calculele sunt date peste cap de aceste constatari de la care trebuie pornit.

Lăsați un comentariu


Stiri

Vicepremierul Paul Stănescu: Administrațiile locale vor putea plăti salarii și din excedentul bugetar

Vladimir Ionescu

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va permite administrațiilor locale să folosească excedentul bugetar pentru plata salariilor, a anunțat luni vicepremierul Paul Stănescu, ministru… Mai mult

Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult

Stiri

Bizara piață a muncii: În T4 din 2017 a scăzut numărul joburilor oferite calificaților, dar s-au înmulțit posturile de șef în administrația publică

Vladimir Ionescu

Numărul de locuri de muncă vacante din economie a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult