La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

de Cristian Tudorescu 12.1.2017

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa cresti veniturile majoritatii populatiei, sa le reduci pe cele ale unei minoritati (cei cu venituri de 5 ori mai mari decat media), iar Guvernul a facut asta in 3 zile. Daca tot prin ordonanta de Urgenta s-ar realiza si cresterea economica de 5,5% pentru anul in curs, ce simplu ar fi!

Insa acum  vine partea complicata, in care trebuie sa te incadrezi in restrictii. Unele restrictii tin de bunul simt economic, nu de vreun ”Bruxelles” care, vezi Doamne, nu ar vrea el dezvoltarea Romaniei.

Programul de guvernare ne ”promite” o indatorare importanta a tarii in urmatorii 4 ani. Ea nu este trecuta in slide-urile colorate, insa daca am indrazni sa credem in cele prezentate, ar insemna sa crestem datoria publica cu inca 24-30 miliarde de euro in urmatorul ciclu politic. Iar datoriile vor fi mai degraba pentru cheltuieli bugetare curente, pentru pensii si salarii de acum, nu pentru investitii.

Voi cauta sa sintetizez un rationament care ne arata cu cat ar putea creste pana in 2020 datoria publica a Romaniei, care acum este aproape 300 miliarde de RON (circa 65 miliarde de euro), reprezentand 38,5% din PIB. Scenariul de la care pornim este cel din Programul de Guvernare.

Cum ar arata lucrurile, presupunand ca s-ar realiza in liniile lui generale:

a) cresterea economica pe urmatorii 4 ani ar fi de 5,5% in medie, aceasta reprezentand cresterea reala a PIB-ului. Cea nominala, in RON, ar fi in medie de 7,5%/an, asa cum implica Programul de Guvernare.

Cum suna aceasta crestere economica? Un record al ultimilor 9 ani, caci abia acum ne-am apropiat de 5%, pe timpul guvernarii Ciolos. Ar insemna ca pana in 2020 sa nu fi avut recesiune timp de 10 ani (perioada 2010-2020). Ar mai insemna ca ne bazam pe faptul ca economia mondiala nu ar avea recesiune in urmatorii 4 ani.

b) deficitul bugetar s-ar pastra la maxim 3% pe intreaga perioada. Programul de guvernare indica chiar o scadere spre 2% in 2020. Nu prea stim cum, caci dupa 2,6% deficit in 2016, tocmai s-a dat un implus fiscal (crestere a cheltuielilor publice) de circa 1-1,5% din PIB, dupa doar 3 zile de guvernare. Sa mergem deocamdata pe nivelul de 3% deficit. Un scenariu alternativ, cu deficite mai mari, de peste 4% asa cum sugereaza Consiliul Fiscal, catre finalul acestui material.

c) rata de dobanda la care se va imprumuta statul roman va creste cu (numai) 1 punct procentual in urmatorii 4 ani. Asta nu tine de guvernul de la Bucuresti, ci mai degraba de Trump, de Jenet Yellen si de Mario Draghi. Romania se imprumuta acum la un 2,5% pe 10 ani si nu este exclus ca in 2020 sa avem un 3,5%, caci intr-acolo se va misca lumea.

d) deficitul primar, adica diferenta intre veniturile si cheltuielile bugetare fara a considera dobanzile platite la datoria publica, se va pastra in asa fel incat deficitul bugetar sa nu treaca de 3%. Din nou, nu prea stim cum, datorita cresterii recente de cheltuieli publice, insa ramanem deocamdata in zona matematicii.

Fata de realitatea previzibila, deficitul primar este chiar optimist in tabloul de mai sus, deoarece vom avea impulsuri de crestere a cheltuielilor publice atat in 2018 cat si in 2019.

Dar revenind, sa admitem ca acesta este scenariul de lucru la acest moment. Si acum, ce impact are asupra datoriei noastre publice in viitor?

Datoria publica raportata la PIB este de 38,5% la final de 2016. Cu ea ne laudam peste tot, spunand ca suntem printre cei mai disciplinati din Europa, si asa este. Doar ca prin cresterea unor cheltuieli publice rigide (in caz de ceva, putem reversa cresteri salariale?), deja ne inscriem pe o traiectorie in care singura noastra sansa este sa nu avem recesiune in Europa sau in lume. Nu intram acum in discutia de deficit structural, care arata ca intr-un scenariu de recesiune a Romaniei in oricare din urmatorii 4 ani, deficitul bugetar se duce brusc la 6-7-8%, cum am mai avut noi in 2008-2009.

Mergem mai departe, pe varianta cu cresterea miraculoasa … in termeni reali (iata un oximoron la care ne indeamna Programul de guvernare ) cea de 5,5% medie anuala, timp de 4 ani. Unde vom fi cu datoria publica?

Intuitia ne spune ca daca avem deficit primar, acesta se aduna in timp la datoria din PIB. Matematica ne poate ghida in a estima datoria publica a Romaniei in PIB, in anul 2020.

Exemplu de calcul pentru 2017:

Ca o precizare tehnica, ar mai putea aparea niste ajustari de tip ”stoc – flux” pe parcurs, care insa nu pot fi estimate in avans, ci doar constatate retroactiv, asadar formula de baza ramane cea descrisa de mai sus.

La o prima vedere, datoria nu ar creste foarte mult intr-un an ca pondere in PIB in 2017: avem deficitul primar de 2% (ca sa nu zicem mai mult), iar cresterea PIB-ului nominal ajuta favorabil, factorul 1,025 / 1,075 fiind subunitar.

Desigur, raman intrebarile alternative: ce se intampla daca deficitul primar va fi 3%, iar cel bugetar peste 4%? Sau cresterea economica doar 4,5% (si 6 sau 6,5% nominal?).

Dar acum indraznim sa credem ca nu va fi asa. Continuand rationamentul pana in anul 2020, rezulta o datorie publica de aproape 40% din PIB. Este mult? Aparent nu, insa si Spania avea 40% din PIB in 2008, iar acum se apropie de 100% in urma unei recesiuni destul de severe!!

Deci, pe scenariul Guvernului si fortand nota intr-un sens optimist, ne vom indatora public cu inca 24 miliarde de euro. Ne-am indatorat cu 20 miliarde in 2009, cand am fost luati prin surprindere de o criza financiara de proportii, iar in mentalul colectiv exista in continuare acea cifra.

Acum, Guvernul ne propune sa ne indatoram cu buna stiinta cu inca 24 de miliarde de euro!

Iar mai jos, scenariul in care cred eu, fara a fi alarmist:

Este foarte probabil sa nu iasa prognoza Guvernului pe 5 ani. Uneori, nu iese nici cea pe cateva luni. Asa incat merg pe un scenariu moderat:

  • crestere economica de 4,5%, medie anuala pe urmatorii 4 ani. Ar fi una excelenta in context european, doar ca va strica multe calcule.
  • deficitul primar creste cu impulsuri succesive in 2017 – 2018 pana la 3,2%, deficitul bugetar trece de 4% in toti cei 4 ani

Rezultate: Indatorare suplimentara cu inca 151 miliarde de RON (sau 34 miliarde EUR) in urmatorii 4 ani, iar datoria publica ajunge la 45% din PIB.

Si mai rezulta urmatoarele:

  • deoarece deficitul va trece de 3%, tocmai ne luam ‘La revedere’ de la intrarea in zona euro, iesind din criteriul de deficit bugetar.
  • pe urmatoarea recesiune economica, oricand va fi ea, vom fi mai dependenti de creditori.

Nu poti pretinde sa cheltui peste propriile mijloace, iar in final sa fii si independent de creditori. 

Doriti sa vedeti si scenariul cu o recesiune, nu foarte mare, in unul dintre urmatorii 4 ani? E vorba de o ciclicitate inerenta la nivel mondial.

Sa presupunem ca, in 2019, economia noastra ar scadea cu 2%:

– deficitul structural este in crestere de pe acum, din 2016-2017; cand economia creste peste posibilitati, peste potential, deficitul structural este chiar mai mare decat cel bugetar afisat. Cel structural ne semnaleaza faptul ca in eventualitatea unei recesiuni, deficitul bugetar poate exploda spre 6 – 8%, cum am mai avut.

Deja am trece de 50% datorie, poate ca nu din cauza noastra neaparat, si ne vom fi imprumutat pana atunci cu inca 194 miliarde RON, sau 43 miliarde EUR, daca ar fi sa consideram un curs leu-euro relativ stabil.

Intrebarea de final: Ne permitem sa mergem pe sarma si sa ne iasa acrobatia doar daca am creste cu peste 5% pe an si nu se intampla nimic neprevazut la nivel international?

*

Cristian Tudorescu este analist economic si consultant financiar, cu activitate de peste 12 ani in piata de capital locala si internationala.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.1.2017

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    12.1.2017, 11:30 pm

    Sa vedem niste date MFP .
    2015 .
    Deficit bugetar de 10,361 miliarde lei . Dobanzi platite 9,571 miliarde . Soldul e negativ .
    2014
    Deficit bugetar de 12,493 miliarde . Dobanzi platite 10,199 miliarde . Soldul si mai negativ .
    2013
    Deficit bugetar de 15,771 miliarde . Dobanzi platite 10.756 miliarde . Soldul e catastrofal .

    Dat fiind ca nu avem datele finale pe anul 2016 , e de presupus ca statul a imprumutat si mai multi bani (deficitul programat e de 21 miliarde lei) decit dobanzile de platit.
    Practic o reeditare cu punct si virgula a istoriei
    financiar-bugetare grecesti .
    Bineinteles ca e neimportant ca nici un leu din dobanda anuala la plata nu poate fi achitata din incasarile fiscale nationale (mult hulitii italieni achita cam 50 % din enorma dobanda anuala de platit la stratosferica datorie publica de vreo 132 % PIB)
    Noi si repet , nici macar un leu .
    In schimb avem bugete de stat atit de bine construite incit totalitatea cheltuielilor curente (fara dobanzi) se pot face in intregime EXCLUSIV prin sume tot mai mari obtinute prin datorii noi .Nici asta nu e important . 🙂

    Cineva macar a studiat cazul Greciei ? Unde insasi ministrul de finante declara (in ajunul ultimului “salvataj” Ue) : “ori platim pensi , ori dobanzi . Ambele e imposibil” .

    Citi ani lipsesc sa auzim acelasi tip de declaratii dar in limba romana si facute de un ministru roman de finante ?
    2-3 sau 4 ?

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    14.1.2017, 5:13 pm

    1.Cum altfel decit prin indatorare externa s-ar putea realiza o crestere economica (consumerista) de 5,5 la suta in 2017, daca investitiile straine industriale au disparut de 9 ani si nu putem acoperi importurile prin exporturi?Afara de promisiuni, nu are guvernul Grindean nici un “proiect de reindustrializare”.
    2.Nu exista o viziune nationala pentru reindustrializare, iar la capitolul respectiv sint enumerate o serie intreaga de “politici publice”, in locul unui proiect coerent si fezabil in aceasta directie.
    a.)Fosta guvernare (Ponta) a vizat reindustrializarea prin investitii straine (12 miliarde de Euro), procesul economic respectiv neavind la fel ca acum, o acoperire “tehnica” in relatia cu investitorii straini si UE (pentru sprijin)care urmau a fi abordati, cu masuri concrete si evaluare a domeniilor in care ei pot investi, durata, valoarea si anvergura investitiei, etc.
    b.Si actuala guvernare vorbeste tot la modul general/teoretic, de “stimularea investitiilor (straine) cu efect de multiplicare, reducerea barierelor tehnice si administrative, scheme de ajutor de stat si local pe investitii ISD, etc”.
    Guvernarea vede industrializarea doar prin crearea unor fonduri de investitii, a unor “consilii” (CPE), in cadrul Comisiei Nationale de Prognoza.Aceasta comisie “va fundamenta orientarile strategice de dezvoltare a Romaniei”!Iata ca acest Consiliu de Programare Economica va rezolva in sfirsit problema reindustrializarii Romaniei!In acst scop, abia asteptam o noua STRATEGIE, linga celelalte 53 de pina acum, care va aduce aceeasi investitori de marca ca si in guvernarea trecuta.
    c.Aici ar fi de fapt unica sansa, deoarece Fondul Suveran de Investitii si cel de Dezvoltare, au bani suficienti eventual pentru a sustine administrativ functionarea lor la nivelul central si local, neavind cu ce sa mai faca si un biet “centru de colectare a legumelor si fructelor” in Gorj sau Vaslui, unde au disparut intreprinderile industriale…
    d.Lipseste fundamentul national pentru investitiile straine, constituit de o competitivitate economica nationala apropiata de a tarilor dezvoltate.La un induce de competitivitate subafrican de 74, nici nu se pune problema unor investitii industrial straine, iar guvernul a ramas strain de modalitatile de imbunatatire a acestui indice.
    3.Dupa integrare functia principala a Comisiei Nationale de Prognosa (si acum ale noului Cons. de Programare Economica) sint de a programa deficitul bugetar, iar al Guvernului de a-l realiza cu succes!

  3. Protonic
    21.2.2017, 10:35 am

    Nu poti face reindustrializare cu salarii de rahat.
    Nu poti creste productivitatea muncii cu salarii de rahat.
    Nu mai gasesti oameni seriosi sa lucreze si sa faca calitate cu salarii de rahat.
    Nu gasesti tineri dispusi sa se formeze pe salarii de rahat.
    Nu se mai poate poate aplica un capitalism primitiv in Romania.
    Asa ca toate calculele sunt date peste cap de aceste constatari de la care trebuie pornit.

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult