Evenimentul

”Alianța Vestului” – lansată: Marile orașe din Transilvania nu mai așteaptă după incapacitatea guvernului de-a atrage fonduri europene

”Alianța Vestului” (AVE), platforma prin care municipiile Cluj Napoca, Timișoara, Arad și Oradea vor să construiască proiecte mari de infrastructură pe bani europeni accesați direct, a fost lansată… Mai mult

09.12.2018

La obiect

Creşterea PIB 2018 după primele 9 luni: 4,2%. Tabloul sintetic al economiei

Creşterea economică pe primele trei trimestre din 2018 a fost de 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate… Mai mult

07.12.2018

Analiză

Salariul minim diferențiat – varianta nouă. Numărul beneficiarilor se reduce drastic

Guvernul modifică schema salariului minim diferențiat, astfel încât numărul beneficiarilor se reduce drastic față de formula prezentată inițial. Prima variantă, adoptată în noiembrie prin OUG, ar… Mai mult

06.12.2018

La obiect

“gROwth – Contul de economii Junior”: statul plătește randamentele cu banii copiilor săraci

  Guvernul introduce contul individual pentru copii, pentru a-i ajuta pe tinerii ce împlinesc 18 ani să aibă un start mai bun în viață. În… Mai mult

06.12.2018

Cronicile

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

de Marin Pana 16.8.2017

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2016. Această contraperformanță a fost consemnată pe fondul unui avans economic de 5,9% brut (+5,7% ajustat sezonier). Ceea ce ridică întrebarea cui îi foloseşte, de fapt, stimularea consumului prin creşterea exagerată a veniturilor unei părţi a populaţiei.

Pe fondul majorării cu aproape 15% a salariilor şi încă înainte de atingerea aceleiaşi cote de majorare a pensiilor (survenită de la 1 iulie 2017, prin adăugarea unei majorări de 9% la cea de 5% deja aplicată la începutul anului în curs), producţia internă nu a putut ţine pasul cu cererea sporită iar o bună parte din beneficiile potenţiale ale banilor acordaţi în plus s-au îndreptat către ţările din care facem importuri.

Astfel, deficitul pe segmentul de bunuri a urcat în prima jumătate a anului cu 25% după ce încasările semnificativ mai bune la export (+2,6 miliarde euro) nu au putut ţine pasul cu avansul importurilor (+3,6 miliarde euro). Acest milliard în plus a dus rezultatul net de la -4,2 miliarde euro la -5,2 miliarde euro.

Capacitatea de a compensa acest deficit cronic pe partea de servicii s-a plafonat undeva sub 3,8 miliarde euro şi din acest mix a rezultat, în principal, creşterea deficitului de cont curent ( vezi tabelul).

De reținut, dacă ieşirile de bani pe segmentul veniturilor primare s-au diminuat cam cu 20% ( ceea ce a avut un efect favorabil de circa o jumătate de milliard de euro faţă de prima jumătate a anului anterior), pe partea de venituri secundare ( a se citi, în principiu, sumele trimise în ţară de cei plecaţi la muncă în străinătate) s-a produs o diminuare tot de 20%, care a diminuat contribuţia netă a acestor bani la contul curent sub pragul de un milliard de euro pe semestru.

Per total, din forțarea creșterii economice pe baza consumului intern inflamat și efectul aferent de creștere a importurilor a rezultat în primul semestru pe partea de bunuri un minus de aproape trei procente din PIB estimat pentru anul în curs, minus care a fost atenuat de servicii şi de banii căpşunarilor spre 1,5% din PIB.

Evoluţiile recente sugerează un minus la mărfuri la finalul anului de aproape 7% din PIB, atenuat undeva la peste 3% din PIB la nivelul deficitului de cont curent prin servicii şi banii trimişi în ţară.

În context, ar fi de reținut și faptul că depozitele pe termen lung ale nerezidenților s-au redus considerabil în ultimele șase luni (-16%), de la 3,79 miliarde euro la finele anului trecut până la 3,20 miliarde euro. Plățile aferente acestor depozite au însumat 0,89 miliarde de euro, sumă care a determinat cam o treime din deficitul de cont curent. Astfel, a continuat în ritm susținut procesul de retragere a unor capitaluri plasate anterior în lei pentru o fructificare superioară.

Soldul balanței de plăți nu a mai fost susținut suficient nici prin investițiile directe ale nerezidenților, care au totalizat în primele șase luni din acest an doar 1,84 miliarde de euro faţă de 2,12 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Atenţie, deşi pe partea de participaţii de capital (inclusiv profitul reinvestit) rezultatul a fost relativ bun (2,18 miliarde euro), creditele intragrup au ieşit pe net la minus 338 milioane euro. În traducere, filialele din România au creditat firmele-mamă cu această sumă.

Cum se gestionează nesăbuit o creștere economică mare: în loc de consolidare, îndatorare

După ce a scăzut sistematic în ultimii cinci ani, datoria externă pe termen mediu şi lung a început să crească înapoi spre pragul de 70 de miliarde de euro.

Datoria externă pe termen scurt şi-a mai temperat ritmul de creştere dar se duce spre 25 de miliarde de euro iar suma lor a urcat înapoi spre nivelul din 2014 după ce reuşisem în 2015 să coborâm puţin peste nivelul de 90 miliarde de euro ( vezi tabelul).

Una peste alta, creşterea economică robustă a fost slab gestionată în plan financiar şi fiscal. În loc să profităm de situaţie pentru a consolida situaţia macroeconomică bună în care am ajuns după ani de sacrificii, am dat drumul la consum de o manieră exagerată, cu mărirea costurilor ce vor fi suportate în viitor pentru plata datoriilor.

Atenţie, chiar şi dacă se menţin la acelaşi nivel datoriile prin înlocuirea unor credite mai vechi cu unele mai noi, luate în condiţii ( deocamdată, dar nu se ştie pentru cât timp) ceva mai avantajoase, tot plătim dobânzi şi comisioane situate undeva în jur de 1,4 miliarde euro pe semestru (6,05 miliarde lei în sem. 1 2017 faţă de 6,31 miliarde lei în sem. 1 2016, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

Dacă ne mai şi creşte datoria externă, obligaţiile de plată vor deveni şi mai mari, cu riscul de ne confrunta şi cu o eventuală creştere a dobânzilor pe pieţele internaţionale de capital. Poate că ar fi fost mai înţelept să ne folosim creşterea economică pentru a mai scădea din aceste obligaţii de plată pe care le vom lăsa generaţiilor viitoare. Sau măcar să folosim o parte din bani pentru investiţii publice cu impact real.

Economia autohtonă a anunțat un nivel aparent performant de majorare a PIB ( stimulat prin sporul de bani acordat hazardat pe un fond de relaxare fiscală) dar tot nu a avut cum să țină pasul cu majorarea fantezistă a veniturilor. De aici, a rezultat şi majorarea consistentă a soldului negativ al balanței de plăți. Se conturează astfel, pericolul expandării deficitelor peste limitele premise şi ajustarea inevitabilă a consumului la posibilitățile reale, date de producția autohtonă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.8.2017

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant independent - dezvoltare industriala
    17.8.2017, 12:53 pm

    La articolul cu acelasi nume, aflat pe ZiareCom am inserat un comentariu, pe care nu are sens sa-l mai reproduc si aici.

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR îl obligă pe președinte să vacanteze posturile de la Dezvoltare și Transporturi și să motiveze, de îndată, refuzul de a numi persoanele propuse de guvern

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a creat un blocaj instituțional și a adus Administrația Prezidențială și Guvernul într-un conflict juridic de natură constituțională, atunci când a refuzat… Mai mult

Stiri

Industria telecom: Investițiile și dezvoltarea 5G sunt puse sub semnul întrebării.

Razvan Diaconu

Industria telecom consideră că modificările propuse marți de către ministrul Eugen Teodorovici introduc și majorează taxe la un nivel pe care îl consideră ”excesiv și… Mai mult

Stiri

Francisc Doboș: Mă rog pentru exorcizarea celor care ne aruncă în haos

Vladimir Ionescu

Francisc Doboș, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, a comentat pe Facebook măsurile economice anunțate marți seară de Guvern, care au dus la prăbușirea Bursei.… Mai mult

Stiri

Erste Bank: Măsurile Guvernului vor perturba serios sistemul financiar

Adrian N Ionescu

Măsurile guvernamentale de taxare a activelor băncilor în funcție de indicatorii de piaţă ai dobânzilor (ROBOR) pot împiedica Banca Naţională a României să-şi aplice politica… Mai mult

Stiri

Mihai Daraban: Noile măsuri de supraimpozitare, o lovitură gravă la adresa stabilității economice a României

Razvan Diaconu

Modul intempestiv în care măsurile de supraimpozitare au fost anunțate, fără o dezbatere publică și fără consultarea mediului de afaceri, reprezintă în sine un factor… Mai mult

Stiri

Și poziția oficială a Liberalului (democrat) din Coaliție, față de noile măsuri fiscale: Da!

Razvan Diaconu

O serie de firme practică un sistem de transfer al profiturilor către companiile-mamă iar în România raportează „an de an” profituri mici, a justificat miercuri… Mai mult

Stiri

Măsurile din Energie: ”OUG încalcă dreptul la proprietate, dar a venit de la cel mai înalt nivel al partidului”

Razvan Diaconu

Măsura de plafonare a preţului la 68 de lei / MWh (în scădere de la 95 lei / MWh) a fost decisă la nivel înalt… Mai mult