Analiză

”Cea mai mare creștere din UE”: Investiţiile pe primele trei trimestre din 2017 – la nivelul din 2012

În primele trei trimestre din 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat  aproximativ 50 de miliarde lei, în creştere cu 3,6%, comparativ cu… Mai mult

10.12.2017

Chestiunea

Consiliului fiscal, despre proiectul de Buget 2018: Ținta de deficit depinde de venituri excepționale. Încasări supraevaluate, cheltuieli subevaluate

Consiliul fiscal a publicat miercuri o opinie preliminară asupra proiectului Bugetului de Stat 2018, afirmând că acest proiect se menține în deja tradiționala politică fiscală… Mai mult

06.12.2017

Chestiunea

Ultimul mesaj al Regelui către o clasă politică rudimentară, care acționează după principii diferite față de cele după care Regele a trăit

25 octombrie 2011. Invitat pentru prima dată după 1990 să vorbească în Parlamentul României, la împlinirea vârstei de 90 de ani, Regele Mihai ține un… Mai mult

05.12.2017

Analiză

Trei probleme în bugetul 2018 – perseverare diabolicum

Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce… Mai mult

04.12.2017

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

de Marin Pana 16.8.2017

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2016. Această contraperformanță a fost consemnată pe fondul unui avans economic de 5,9% brut (+5,7% ajustat sezonier). Ceea ce ridică întrebarea cui îi foloseşte, de fapt, stimularea consumului prin creşterea exagerată a veniturilor unei părţi a populaţiei.

Pe fondul majorării cu aproape 15% a salariilor şi încă înainte de atingerea aceleiaşi cote de majorare a pensiilor (survenită de la 1 iulie 2017, prin adăugarea unei majorări de 9% la cea de 5% deja aplicată la începutul anului în curs), producţia internă nu a putut ţine pasul cu cererea sporită iar o bună parte din beneficiile potenţiale ale banilor acordaţi în plus s-au îndreptat către ţările din care facem importuri.

Astfel, deficitul pe segmentul de bunuri a urcat în prima jumătate a anului cu 25% după ce încasările semnificativ mai bune la export (+2,6 miliarde euro) nu au putut ţine pasul cu avansul importurilor (+3,6 miliarde euro). Acest milliard în plus a dus rezultatul net de la -4,2 miliarde euro la -5,2 miliarde euro.

Capacitatea de a compensa acest deficit cronic pe partea de servicii s-a plafonat undeva sub 3,8 miliarde euro şi din acest mix a rezultat, în principal, creşterea deficitului de cont curent ( vezi tabelul).

De reținut, dacă ieşirile de bani pe segmentul veniturilor primare s-au diminuat cam cu 20% ( ceea ce a avut un efect favorabil de circa o jumătate de milliard de euro faţă de prima jumătate a anului anterior), pe partea de venituri secundare ( a se citi, în principiu, sumele trimise în ţară de cei plecaţi la muncă în străinătate) s-a produs o diminuare tot de 20%, care a diminuat contribuţia netă a acestor bani la contul curent sub pragul de un milliard de euro pe semestru.

Per total, din forțarea creșterii economice pe baza consumului intern inflamat și efectul aferent de creștere a importurilor a rezultat în primul semestru pe partea de bunuri un minus de aproape trei procente din PIB estimat pentru anul în curs, minus care a fost atenuat de servicii şi de banii căpşunarilor spre 1,5% din PIB.

Evoluţiile recente sugerează un minus la mărfuri la finalul anului de aproape 7% din PIB, atenuat undeva la peste 3% din PIB la nivelul deficitului de cont curent prin servicii şi banii trimişi în ţară.

În context, ar fi de reținut și faptul că depozitele pe termen lung ale nerezidenților s-au redus considerabil în ultimele șase luni (-16%), de la 3,79 miliarde euro la finele anului trecut până la 3,20 miliarde euro. Plățile aferente acestor depozite au însumat 0,89 miliarde de euro, sumă care a determinat cam o treime din deficitul de cont curent. Astfel, a continuat în ritm susținut procesul de retragere a unor capitaluri plasate anterior în lei pentru o fructificare superioară.

Soldul balanței de plăți nu a mai fost susținut suficient nici prin investițiile directe ale nerezidenților, care au totalizat în primele șase luni din acest an doar 1,84 miliarde de euro faţă de 2,12 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Atenţie, deşi pe partea de participaţii de capital (inclusiv profitul reinvestit) rezultatul a fost relativ bun (2,18 miliarde euro), creditele intragrup au ieşit pe net la minus 338 milioane euro. În traducere, filialele din România au creditat firmele-mamă cu această sumă.

Cum se gestionează nesăbuit o creștere economică mare: în loc de consolidare, îndatorare

După ce a scăzut sistematic în ultimii cinci ani, datoria externă pe termen mediu şi lung a început să crească înapoi spre pragul de 70 de miliarde de euro.

Datoria externă pe termen scurt şi-a mai temperat ritmul de creştere dar se duce spre 25 de miliarde de euro iar suma lor a urcat înapoi spre nivelul din 2014 după ce reuşisem în 2015 să coborâm puţin peste nivelul de 90 miliarde de euro ( vezi tabelul).

Una peste alta, creşterea economică robustă a fost slab gestionată în plan financiar şi fiscal. În loc să profităm de situaţie pentru a consolida situaţia macroeconomică bună în care am ajuns după ani de sacrificii, am dat drumul la consum de o manieră exagerată, cu mărirea costurilor ce vor fi suportate în viitor pentru plata datoriilor.

Atenţie, chiar şi dacă se menţin la acelaşi nivel datoriile prin înlocuirea unor credite mai vechi cu unele mai noi, luate în condiţii ( deocamdată, dar nu se ştie pentru cât timp) ceva mai avantajoase, tot plătim dobânzi şi comisioane situate undeva în jur de 1,4 miliarde euro pe semestru (6,05 miliarde lei în sem. 1 2017 faţă de 6,31 miliarde lei în sem. 1 2016, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

Dacă ne mai şi creşte datoria externă, obligaţiile de plată vor deveni şi mai mari, cu riscul de ne confrunta şi cu o eventuală creştere a dobânzilor pe pieţele internaţionale de capital. Poate că ar fi fost mai înţelept să ne folosim creşterea economică pentru a mai scădea din aceste obligaţii de plată pe care le vom lăsa generaţiilor viitoare. Sau măcar să folosim o parte din bani pentru investiţii publice cu impact real.

Economia autohtonă a anunțat un nivel aparent performant de majorare a PIB ( stimulat prin sporul de bani acordat hazardat pe un fond de relaxare fiscală) dar tot nu a avut cum să țină pasul cu majorarea fantezistă a veniturilor. De aici, a rezultat şi majorarea consistentă a soldului negativ al balanței de plăți. Se conturează astfel, pericolul expandării deficitelor peste limitele premise şi ajustarea inevitabilă a consumului la posibilitățile reale, date de producția autohtonă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.8.2017

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant independent - dezvoltare industriala
    17.8.2017, 12:53 pm

    La articolul cu acelasi nume, aflat pe ZiareCom am inserat un comentariu, pe care nu are sens sa-l mai reproduc si aici.

Lăsați un comentariu


Stiri

Polonia / Judecătorii Curții Supreme au decis: schimbărilor operate la legile Justiției sunt neconstituționale

Iulian Soare

Ansamblul judecătorilor de la Curtea Supremă poloneză a stabilit marţi drept ”neconstituţionale” schimbările din sistemul judiciar promovate de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la… Mai mult

Stiri

Vizita, în premieră istorică, a celei de-a treia mari economii a lumii: premierul nipon, fără interlocutor la Palatul Victoria

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, aceasta fiind singura întâlnire a oaspetelui nipon cu un oficial al… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă – autoportret: Declarații susținute în Parlamentul European sau acordate presei

Razvan Diaconu

Viorica Dăncilă, propusă de PSD președintelui Klaus Iohannis pentru formarea celui de-al treile guvern al coaliției PSD-ALDE, este unul dintre europarlamentarii activi în Parlamentul European.… Mai mult

Stiri

Premierul interimar conduce miercuri ședința de Guvern, marți a fost în vizită la MAI

Vladimir Ionescu

Prima şedinţă de Guvern condusă de prim-ministrul interimar Mihai Fifor va avea loc miercuri, de la ora 13,00, anunță Agerpres, care citează ”surse oficiale”. Premierul… Mai mult

Stiri

Banca Transilvania a devenit acţionar al Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova

Razvan Diaconu

Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua cea mai mare bancă din România, a anunţat marţi BVB că a devenit acţionar al Victoriabank, a treia… Mai mult

Stiri

Eurodeputatul teleormănean Viorica Dăncilă – propunerea PSD pentru funcția de premier

Vladimir Ionescu

Eurodeputatul PSD Viorica Dăncilă este propunerea CEx PSD pentru nominalizarea la funcția de premier al României – potrivit participanților la ședință. Viorica Dăncilă este lidera… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Mihai Fifor – premier interimar, consultări pentru formarea rapidă a noului guvern

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis l-a numit, marți, pe Mihai Fifor – ministrul Apărării – în funcția de premier interimar. Într-o declarație de presă făcută la Cotroceni,… Mai mult