Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

La obiect

T1 2018 – creștere economică de 4% faţă de T1 2017, stagnare faţă de trimestrul anterior

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

07.06.2018

La obiect

Veniturile românilor pe 2017. Simplificat: pensionarul – cam la 70% faţă de salariat, agricultorul la 50% iar şomerul la 40%. Scad cheltuielile personale cu educația și cultura

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2017 de 3.392 lei, în creştere cu 15,2% faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate… Mai mult

06.06.2018

Evenimentul

S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

Maşina de vot din Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat miercuri – 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri – Legea de înfiinţare a Fondului… Mai mult

06.06.2018

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

de Marin Pana 16.8.2017

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2016. Această contraperformanță a fost consemnată pe fondul unui avans economic de 5,9% brut (+5,7% ajustat sezonier). Ceea ce ridică întrebarea cui îi foloseşte, de fapt, stimularea consumului prin creşterea exagerată a veniturilor unei părţi a populaţiei.

Pe fondul majorării cu aproape 15% a salariilor şi încă înainte de atingerea aceleiaşi cote de majorare a pensiilor (survenită de la 1 iulie 2017, prin adăugarea unei majorări de 9% la cea de 5% deja aplicată la începutul anului în curs), producţia internă nu a putut ţine pasul cu cererea sporită iar o bună parte din beneficiile potenţiale ale banilor acordaţi în plus s-au îndreptat către ţările din care facem importuri.

Astfel, deficitul pe segmentul de bunuri a urcat în prima jumătate a anului cu 25% după ce încasările semnificativ mai bune la export (+2,6 miliarde euro) nu au putut ţine pasul cu avansul importurilor (+3,6 miliarde euro). Acest milliard în plus a dus rezultatul net de la -4,2 miliarde euro la -5,2 miliarde euro.

Capacitatea de a compensa acest deficit cronic pe partea de servicii s-a plafonat undeva sub 3,8 miliarde euro şi din acest mix a rezultat, în principal, creşterea deficitului de cont curent ( vezi tabelul).

De reținut, dacă ieşirile de bani pe segmentul veniturilor primare s-au diminuat cam cu 20% ( ceea ce a avut un efect favorabil de circa o jumătate de milliard de euro faţă de prima jumătate a anului anterior), pe partea de venituri secundare ( a se citi, în principiu, sumele trimise în ţară de cei plecaţi la muncă în străinătate) s-a produs o diminuare tot de 20%, care a diminuat contribuţia netă a acestor bani la contul curent sub pragul de un milliard de euro pe semestru.

Per total, din forțarea creșterii economice pe baza consumului intern inflamat și efectul aferent de creștere a importurilor a rezultat în primul semestru pe partea de bunuri un minus de aproape trei procente din PIB estimat pentru anul în curs, minus care a fost atenuat de servicii şi de banii căpşunarilor spre 1,5% din PIB.

Evoluţiile recente sugerează un minus la mărfuri la finalul anului de aproape 7% din PIB, atenuat undeva la peste 3% din PIB la nivelul deficitului de cont curent prin servicii şi banii trimişi în ţară.

În context, ar fi de reținut și faptul că depozitele pe termen lung ale nerezidenților s-au redus considerabil în ultimele șase luni (-16%), de la 3,79 miliarde euro la finele anului trecut până la 3,20 miliarde euro. Plățile aferente acestor depozite au însumat 0,89 miliarde de euro, sumă care a determinat cam o treime din deficitul de cont curent. Astfel, a continuat în ritm susținut procesul de retragere a unor capitaluri plasate anterior în lei pentru o fructificare superioară.

Soldul balanței de plăți nu a mai fost susținut suficient nici prin investițiile directe ale nerezidenților, care au totalizat în primele șase luni din acest an doar 1,84 miliarde de euro faţă de 2,12 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Atenţie, deşi pe partea de participaţii de capital (inclusiv profitul reinvestit) rezultatul a fost relativ bun (2,18 miliarde euro), creditele intragrup au ieşit pe net la minus 338 milioane euro. În traducere, filialele din România au creditat firmele-mamă cu această sumă.

Cum se gestionează nesăbuit o creștere economică mare: în loc de consolidare, îndatorare

După ce a scăzut sistematic în ultimii cinci ani, datoria externă pe termen mediu şi lung a început să crească înapoi spre pragul de 70 de miliarde de euro.

Datoria externă pe termen scurt şi-a mai temperat ritmul de creştere dar se duce spre 25 de miliarde de euro iar suma lor a urcat înapoi spre nivelul din 2014 după ce reuşisem în 2015 să coborâm puţin peste nivelul de 90 miliarde de euro ( vezi tabelul).

Una peste alta, creşterea economică robustă a fost slab gestionată în plan financiar şi fiscal. În loc să profităm de situaţie pentru a consolida situaţia macroeconomică bună în care am ajuns după ani de sacrificii, am dat drumul la consum de o manieră exagerată, cu mărirea costurilor ce vor fi suportate în viitor pentru plata datoriilor.

Atenţie, chiar şi dacă se menţin la acelaşi nivel datoriile prin înlocuirea unor credite mai vechi cu unele mai noi, luate în condiţii ( deocamdată, dar nu se ştie pentru cât timp) ceva mai avantajoase, tot plătim dobânzi şi comisioane situate undeva în jur de 1,4 miliarde euro pe semestru (6,05 miliarde lei în sem. 1 2017 faţă de 6,31 miliarde lei în sem. 1 2016, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

Dacă ne mai şi creşte datoria externă, obligaţiile de plată vor deveni şi mai mari, cu riscul de ne confrunta şi cu o eventuală creştere a dobânzilor pe pieţele internaţionale de capital. Poate că ar fi fost mai înţelept să ne folosim creşterea economică pentru a mai scădea din aceste obligaţii de plată pe care le vom lăsa generaţiilor viitoare. Sau măcar să folosim o parte din bani pentru investiţii publice cu impact real.

Economia autohtonă a anunțat un nivel aparent performant de majorare a PIB ( stimulat prin sporul de bani acordat hazardat pe un fond de relaxare fiscală) dar tot nu a avut cum să țină pasul cu majorarea fantezistă a veniturilor. De aici, a rezultat şi majorarea consistentă a soldului negativ al balanței de plăți. Se conturează astfel, pericolul expandării deficitelor peste limitele premise şi ajustarea inevitabilă a consumului la posibilitățile reale, date de producția autohtonă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.8.2017

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant independent - dezvoltare industriala
    17.8.2017, 12:53 pm

    La articolul cu acelasi nume, aflat pe ZiareCom am inserat un comentariu, pe care nu are sens sa-l mai reproduc si aici.

Lăsați un comentariu


Stiri

Când gafele devin brand: Viorica Dăncilă a uitat numele omologului său eston în conferința de presă comună; premierul Estoniei – nevoit să-și pună singur drapelul în poziția corectă

Premierul Viorica Dăncilă şi omologul său eston, Jüri Ratas, au participat la două evenimente, sâmbătă și duminică: inaugurarea primului zbor dintre Tallinn şi Constanţa, respectiv… Mai mult

Europa

Finanțarea pentru consolidarea frontierelor și migrație se triplează în noul buget UE: fond nou pentru gestionarea integrată a granițelor

Iulian Soare

Comisia Europeană propune ca bugetul pentru migrație și gestionarea frontierelor să crească de aproape trei ori în perioada 2021 – 2027 – de la 13… Mai mult

Europa

Mult așteptatul summit franco-german pentru Reforma Zonei Euro – umbrit de problemele de ultimă oră privint migrația

Iulian Soare

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Angela Merkel, se vor întâlni marţi la Berlin pentru a negocia alianţe în special cu privire la reforma… Mai mult

Stiri

Adjunctul Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia vine luni la Bucureşti

Iulian Soare

Adjunctul Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell (foto), se va afla luni la Bucureşti, în cadrul unui turneu european care… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: Suspendarea preşedintelui ar fi cea mai mare greşeală politică

Razvan Diaconu

Suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis „ar fi greşeala poate cea mai mare din punct de vedere politic”, consideră preşedintele UDMR, Kelemen Hunor (foto), care nu vede… Mai mult

Europa

Ministrul Apărării: Subiectul Marea Neagră trebuie discutat separat la Summitul NATO din această vară

Vladimir Ionescu

România ar putea găzdui un comandament NATO terestru de nivel de trei stele, după ce, la sfârșitul acestui an, Brigada Multinaţională de la Craiova va… Mai mult

Europa

Negocieri: Liderii Germaniei, Franței și Italiei caută „soluția europeană” la problema migrației

Adrian N Ionescu

Liderii Germaniei, Franței și Italiei parcurg o serie de întâlniri bilaterale pentru a ajunge la un acord privind problema imigrației înainte de sesiunea Consiliului European de… Mai mult