Miniştrii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din primele 20 de state cu cele mai puternice economii ale lumii au cerut Europei să prezinte, la summitul UE de duminica viitoare (23 octombrie), un plan complet, decisiv de rezolvare a crizei datoriilor de stat din zona euro, care ameninţă economia globală, relatează Mediafax.
Cu o retorică neobişnuit de directă, liderii financiari ai G 20 au arătat, la reuniunea pregătitoare de sâmbătă, de la Paris, că aşteaptă ca summit-ul Uniunii Europene de weekendul viitor să „abordeze decisiv problemele actuale, printr-un plan complet”.
Liderii G20 se vor reuni pe 3-4 noiembrie, la Cannes.
Comunicatul emis de liderii financiari ai G20 îndeamnă liderii europeni „să maximizeze impactul Fondului European de Stabilitate Financiară pentru a stopa contagiunea”.
Oficialii europeni au arătat că cea mai probabilă variantă de utilizare a Fondului ar fi oferirea unor asigurări parţiale de pierdere investitorilor care vor cumpăra obligaţiunile de stat emise de ţările cu probleme din zona euro, în încercarea de a stabiliza piaţa.
Eforturile reprezentanţilor marilor economii emergente de a creşte resursele Fondului Monetar Internaţional (FMI) au fost împiedicate de opoziţia Statelor Unite şi altor ţări dezvoltate, care au refocalizat discuţiile pe Europa.
Ce spun participanţii:
- Franţa. Ministrul francez al Finanţelor, Francois Baroin, a arătat că Germania şi Franţa, cele mai puternice ţări din UE, sunt pe cale să agreeze un plan de reducere a datoriilor Greciei, de împiedicare a contagiunii către alte ţări din zona euro şi de protejare a băncilor europene.
- Japonia. „Europa trebuie să-şi vină în fire, deoarece dacă criza nu va lua sfârşit, va începe să afecteze economiile emergente care au creştere economică solidă”, a declarat ministrul japonez al Finanţelor, Jun Azumi.
- Canada. Ministrul canadian de Finanţe, Jim Flaherty, a afirmat că riscul unei recesiuni globale va fi semnificativ mai ridicat dacă summit-ul UE de săptămâna viitoare nu se va încheia cu măsuri categorice de soluţionare a crizei.
- Marea Britanie. Ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, a declarat că omologii săi din zona euro „vor pleca de la Paris după ce au înţeles că există presiuni uriaşe asupra lor să găsească o soluţie la criză”.
- SUA. „Este clar că mai au de lucru la strategie şi la detalii, dar când Franţa şi Germania cad de acord asupra unui plan şi decid să acţioneze, sunt posibile lucruri mari. Mă simt încurajat de viteza şi de direcţia în care se îndreaptă”, a spus secretarul general al Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, care s-a exprimat pentru ecapitalizarea băncilor europene. Geithner a arătat că FMI dispune deja de resurse financiare „foarte substanţiale”.
Preşedintele BCE respinge soluţiile radicale împotriva băncilor
Situaţia socială şi politică din întreaga lume a fost marcată, zilelel acestea, de protestele de stardă ale mulţimilor indignate din cauza crizei economice şi măsurilor de austeritate care afectează populaţia pentru susţinerea financiară a sectorului bancar privat.
La Roma, 135 de persoane au fost rănite în manifestaţiile care duminică au căpătat puternice accente violente, iar în SUA pe lângă mişcările de la New York şi Washington, proteste vehemente au fost organizate şi la Chicago, oraşul-simbol al luptei sindicale mondiale, unde 175 de persoane au fost reţinute de poliţie, la manifestaţiile din acest week-end. Mişcări de stradă au fost şi în Spania, dar şi în Marea Britanie, unde la Londra în fruntea ”indignaţilor” s-a aflat australianul Julian Assange, liderul site-ului Wikileaks, care a dezvăluit documente secrete diplomatice şi militare americane.
Pe fondul protestel or generalizate, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a făcut apel ca liderii politici să înveţe mai multe lecţii din criză, însă a avertizat că nu trebuie să se ajungă la soluţii radicale faţă de bănci.
„Este de datoria noastră să facem sistemul financiar mondial mult mai solid. Aşa interpretez, parţial, mesajul acestei mişcări. De aceea, încă de la început, de la primele summituri G20, s-a spus că este necesar să consolidăm semnificativ reglementările şi constrângerile impuse sectorului financiar„, a afirmat duminică şeful BCE, într-un interviu difuzat de postul de radio Europe 1 şi televiziunea iTele, preluat de Reuters şi citat de Mediafax.
Trichet a avertizat însă că autorităţile nu trebuie să meargă până la desfiinţarea băncilor, care finanţrează trei sferturi din economie.
„Am parcurs jumătate din drum. Am consolidat deja reglementarea băncilor comerciale. Avem încă mult de lucru, în principal la instituţiile nebancare”, a continuat oficialul.
El a precizat că nu este în favoarea „deglobalizării”, însă a adăugat că „a auzit” un mesaj pentru consolidarea guvernanţei economice globale venit din partea protestatarilor antiglobalizare.
