Europenii doresc o Uniune mai puternică şi mai independentă, în special în faţa provocărilor globale actuale, conform Eurobarometrului publicat joi de Comisia Europeană. Aproximativ 77% doresc politici comune de apărare și securitate, 69% cred că este necesară o politică externă comună, iar 71% vor consolidarea producției de armament.
Toate aceste rezultate reflectă conștientizarea noilor riscuri ce se manifestă la nivel global de peste doi ani.
71% din respondenți cred că UE trebuie să-și consolideze producția de armament
Mai mult de trei sferturi dintre europeni (77%) sunt în favoarea unei politici comune de apărare şi securitate între ţările UE, în timp ce peste şapte din zece cetăţeni europeni (71%) sunt de acord cu faptul că UE trebuie să îşi consolideze capacitatea de a produce echipamente militare.
În acelaşi timp, aproape şapte din zece cetăţeni UE (69%) sunt în favoarea unei politici externe comune a statelor membre. Mai mult de două treimi dintre cetăţeni sunt de acord că UE este un loc de stabilitate într-o lume tulbure (67%) şi că UE are suficientă putere şi instrumente pentru a apăra interesele economice ale Europei în economia globală (69%), scrie Agerpres.
În opinia europenilor, securitatea şi apărarea (34% în UE, 32% în România) reprezintă domeniul prioritar de acţiune al UE pe termen mediu, urmat îndeaproape de climă şi mediu (30%, 13% în România).
Sănătatea (26% în UE, 28% în România) ocupă locul al treilea, iar economia şi migraţia – al patrulea (ambele 25%, în România 24% economia, respectiv 11% – migraţia).
Aproape jumătate (46% în UE, 34% în România) dintre cetăţeni consideră că asigurarea păcii şi a stabilităţii va avea cel mai mare impact pozitiv asupra vieţii lor pe termen scurt, urmată de asigurarea aprovizionării cu alimente, sănătate şi industrie în UE (27% în UE, 30% în România), crearea mai multor oportunităţi de angajare şi gestionarea migraţiei (câte 26% în UE, 33%, respectiv 12% în România).
Sprijin solid pentru sprijinirea Ucrainei și sancționarea Rusiei
În faţa războiului rusesc de agresiune împotriva Ucrainei, aproape nouă din zece (87% în UE, 74% în România) sunt de acord cu acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război şi peste opt din zece (83%, 72% în România) sunt de acord cu primirea în UE a persoanelor care fug de război.
72% (70% în România) dintre cetăţenii UE sprijină sancţiunile economice impuse guvernului, companiilor şi persoanelor fizice din Rusia, iar 70% (61% în România) sunt de acord cu acordarea de sprijin financiar Ucrainei.
Şase din zece sunt de acord ca UE să acorde Ucrainei statutul de candidat şi ca UE să finanţeze achiziţionarea şi furnizarea de echipament militar pentru Ucraina.
Dintre cele mai recente crize, invazia Rusiei în Ucraina a avut cea mai mare influenţă asupra modului în care cetăţenii UE privesc viitorul (42% în UE, 37% în România), urmată de pandemie şi alte crize de sănătate (34% în UE, 36% în România) şi de criza economică şi financiară (23% în UE, 32% în România).
Cele mai mari probleme – războiul din Ucraina și imigrația
Războiul din Ucraina este considerat, într-o listă de cincisprezece, ca fiind una dintre cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE, totalizând 35% din preferinţe (31% în România), cu 7 puncte procentuale mai mult decât în noiembrie anul trecut.
Ea este urmată de imigraţie (24% în UE, 11% în România), situaţia internaţională (22% în UE, 25% în România) şi inflaţie (19% în UE, 17% în România).
Inflaţia rămâne cea mai menţionată problemă cu care se confruntă ţara fiecărui respondent, cu 38% la nivelul UE (43% în România), în timp ce scade cu şase puncte procentuale la nivelul blocului faţă de sondajul precedent.
Creşte optimismul în privinţa economiei
Percepţia privind situaţia economiei europene s-a îmbunătăţit din toamna anului 2023, 47% dintre respondenţi apreciind-o acum ca fiind „bună” (35% în România), cel mai ridicat nivel din 2019.
O pluralitate de cetăţeni (45%, 34% în România) consideră că situaţia economică europeană va rămâne stabilă în următoarele 12 luni.
Tendinţa pozitivă este reflectată, de asemenea, de sprijinul ridicat şi stabil pentru moneda euro, atât în UE în ansamblu (70%), cât şi în zona euro (78%).
Cel mai ridicat nivel din ultimele 2 decenii al celor care se simt cetățeni europeni
În perioada premergătoare alegerilor europene, aproape trei sferturi dintre respondenţi (74%) declară că se simt cetăţeni ai UE, din nou cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.
Mai mult de şase din zece cetăţeni europeni (62%) sunt, de asemenea, optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, marcând o uşoară creştere faţă de sondajul precedent din toamna anului 2023.
Încrederea lor în UE a crescut, de asemenea, şi se situează acum la 49 % (58% în România), în timp ce încrederea în guvernele naţionale este de 33 % (28% în România).
Aproape şase cetăţeni europeni din zece sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în UE (57%) şi în ţara lor (58%).
Eurobarometrul standard 101 (primăvara 2024) a fost realizat între 2 aprilie şi 9 mai 2024 în cele 27 de state membre, 26 423 de cetăţeni din UE fiind intervievaţi faţă în faţă. În România au fost realizate 1 038 de interviuri în perioada 2 – 22 aprilie 2024.
****
