Pași rapizi către constituirea euro-armatei unice: Statele care aderă în prima etapă și detaliile planului franco-german

de Victor Bratu | 18.9.2016 .

european-armyMomentul constituirii armatei unice europene pare mult mai apropiat decât așteaptă opinia publică.

Publicația Politico anunță că miniștrii apărării din UE se reunesc la Bratislava, în 26 și 27 septembrie, pentru a găsi căi de unificare a politicilor de apărare și pentru a discuta pe marginea documentului comun franco-german.

Potrivit Euobserver, Franța și Germania au înaintat pe data de 11 septembrie serviciului pentru politică externă al UE un document de 6 pagini, care conține propuneri concrete ale inițiativei, propuneri discutate inclusiv la summit-ul UE din Bratislava.

Ideea are numeroși susținători, care trec deocamdată cu vederea faptul că o armată unică ar putea contraveni principiului suveranității statuat de constituțiile națiunale.

Undă verde din partea diplomației europene

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, consideră că statele care doresc să își integreze capacitățile militare pot să o facă, fără să fie nevoie de modificarea tratatelor în vigoare.

”Deținem cadrul legal să facem asta chiar în baza tratatelor noastre. Știu că ne-am obișnuit să spunem că, dacă anumite state membre au o inițiativă aceasta nu este o inițiativă a Europei. Dar este o inițiativă a Europei de această dată”, a afirmat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate în cadul unui interviu acordat la Strasbourg la începutul săptămânii.

Federica Mogherini menționa posibilitatea constituirii armatei europene încă din iunie, la prezentarea Strategiei Globale a UE, care acum începe de fapt să fie implementată.

Descărcați AICI analiza Centrului de Strategii Politice Europene

”Atât capitalele europene cât și Bruxelles trebuie să înțeleagă că statele membre și instituțiile UE sunt același lucru, sunt împreună, reprezintă UE. Aceeași filosofie se aplică și structurilor permanente de cooperare, iar posibilitatea se regăsește în tratatele UE- vorbim de un grup de state membre care avansează în interiorul cadrului european”, a declarat pentru Politico fostul ministru italian de Externe.

Argumentul juridic descoperit în Tratatul de la Lisabona

Plasându-se pe aceeași ”lungime de undă”, Franța și Germania sprijină propunerea formulată de Federica Mogherini ca unele dintre statele membre ale UE să își unească capacitățile de apărare sub acoperirea unei prevederi din Tratatul de la Lisabona la care nu s-a apelat niciodată, care aprobă formarea de ”structuri permanente de cooperare”.

Formula permite asocierea unui număr limitat de state membre UE, evitându-se astfel aprobarea constituirii unui organism de către toate cele 28 de state membre (27, după ieșirea Marii Britanii).

Utilitatea acestei ”portițe” s-a demonstrat inclusiv duminică, când noul ministru britanic al Apărării, Michael Fallon, a declarat The Times Marea Britanie se va opune acestei inițiative cât este membru al UE.

Participarea la proiectul armatei comune construit sub forma structurii de cooperare ar urma să fie făcută pe bază de voluntariat, de angajament și ar urma să aibe un caracter deschis.

Detalii ale planului franco-german

Detalii ale planului franco-german au fost prezentate de publicația germană Sueddeutsche Zeitung și de cotidianul Le Figaro. Potrivit acestora:

Germania susține ca viitorul comandament al armatei europene să fie la Bruxelles. Informația a fost confirmată oficial de ministrul german al Apărării, care a explicat duminică Franfurter Allgemeine Zeitung că alegerea a fost determinată de faptul că la Bruxelles se află sediile majorității instituțiilor europene importante, iar ”comandamentul trebuie să se afle în proximitatea instituțiilor politice ale Europei”.

În document se afirmă că misiunile militare europene (de tipul operațiunii împotriva contrabandei de persoane derulate în Bulgaria sau a misiunii anti-piraterie din Atalanta, Italia) trebuie să fie coordonate de un cartier general permanent nu pe bază de comandă preluată prin rotație de statele membre UE.

În viziunea franco-germană, inclusiv misiunile de asistență medicală ar urma să fie coordonate de centrul operativ de la Bruxelles, acolo unde s-ar mai constitui un ”centru logistic pentru partajarea bunurilor strategice”, de genul informațiilor obținute cu ajutorul sateliților de recunoaștere sau capacități de transport aerian.

Documentul mai afirmă că armata ar urma să fie alcătuită din grupări tactice europene, denumite ”grupuri de luptă”, deplin operaționale.

Planul franco-german vorbește și de un buget unic pentru cercetare militară, de achiziții comune de tehnică (drone și sateliți), de tehnică de transport aerian, de apărare cibernetică comună. Programele ar urma să fie coordonate de Agenția Europeană de Apărare.

Planul prevede și constituirea unei academii militare europene, sau cursuri unice în cadrul academiilor naționale de Apărare.

6 state în nucleul dur

Mediile franceze și germane anunță că nucleul armatei europene ar fi constituit de câteva națiuni, însă proiectul ar fi deschis tuturor celor 27 de membri UE.

Ministrul german al Apărării a descris inițiativa drept una similară zonei Schengen.

Săptămâna trecută, miercuri, Von der Leyen declara Reuters: ” E momentul să avansăm spre o Uniune militară, un Schengen al Apărării. Asta așteaptă și SUA de la noi”.

O zi mai târziu, joi, AFP cita o sursă din Ministerul francez al Apărării care spunea că proiectul franco-german va fi implementat între 2017 și 2018.

Aceeași sursă preciza că statele care vor constitui inițial armata comună vor fi Germania, Franța, Belgia, Luxemburg, Italia și Polonia.

Suporterii și reticenții

Planul de constituire al armatei europene a fost cauționat public atât de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, cât și de președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Planul a fost lansat de Franța și Germania, conceptul fiind elaborat în comun și aprobat de cei doi miniștri ai Apărării- Ursula Von der Leyen (Germania) și Jean-Yves Le Drian (Franța)- în marja summit-ului NATO de la Varșovia.

Planul a primit imediat sprijinul Italiei și, cu un mic decalaj, al Ungariei și Poloniei. Foarte probabil, conceptul este însă sprijinit la nivelul Grupului Vișegrad.

Înainte de summitul de la Bratislava, și România, prin vocea președintelui Iohannis, a anunțat că sprijină acest proiect.

Inițiativa constituirii unei armate europene ar putea ridica probleme pentru statele neutre, așa cum este Irlanda.

Sunt și state, precum Olanda, care consideră că cetățenii europeni ar trebui feriți, cel puțin în perioada post-Brexit, de mișcări bruște în direcția integrării.

Argumentele cu care s-au opus britanicii

Referendumul din iunie are relevanță în acest context- Europa nu mai trebuie să țină cont de obiecțiile britnicilor față de inițiativa unei apărări comune.

Fost secretar al Apărării în cabinetul Cameron, Liam Fox declară pentru The Telegraph:

”Celor care avertizau în legătură cu ambițiile Europei li se spunea mereusă nu își facă griji, dar, iată, pas cu pas, o și mai apropiată uniune se constituie. Cea mai bună modalitate de apărare este să fim apropiați de Statele Unite, care au un buget de apărare mai mare decât al următoarelor 11 state puse la un loc. Planurile Europei sunt o riscantă fantezie”.

Purtătorul de cuvânt al ministerului britanic al Apărării declară pentru aceeași publicație: ”Suntem de acord că UE poate avea un rol important în prevenirea conflictelor și în anumite crize civile, dar ambițiile par mai mari. Scopul UE ar trebui să fie crearea de capabilități militare suplimentare, altfel integrarea militară nu este decât un pas spre federalizarea UE. Cine consideră că această inițiativă va întări NATO se înșeală”.

Armata europeană și relația cu NATO

Criticii inițiativei de constituire al armatei europene au printre principalele argumente problemele care le-ar crea această structură în interiorul NATO.

De precizat însă că, în luna iunie 2016, necesitatea creării unui ”Schengen militar” a fost formulată chiar de comandantul forțelor americane din Europa, generalul Ben Hodges.

Ben Hodges afirma la BBC că Alianţa Nord-Atlantică ar trebui să creeze un “spaţiu Schengen de tip militar”, pentru a oferi libertate de mişcare trupelor în statele membre membre NATO, similară celei de care se bucură armatele Federației Ruse.

În condițiile în care administrația SUA nu a transmis public o poziție clară față de inițiativa franco-germană, nu este clar dacă declarația generalului Hodges poate fi interpretată în sens de încurajare a acestei inițiative.

În interiorul NATO, conceptul de armată europeană ar putea atrage discuții legate de modul de împărțire a costurilor de funcționare ale Alianței, astăzi SUA fiind de departe cel mai mare contributor. Discuția despre finanțarea NATO va fi deschisă oricum dacă alegerile prezidențiale din SUA vor fi câștigate de candidatul republican.

Renaște o inițiativă veche de 66 de ani

Prima inițiativă oficială pentru formarea unei armate unice europene a apărut la 24 octombrie 1950. Sub numele de ”Planul Pleven”, numit după premierul francez René Pleven, documentul propune ”crearea imediată a unei armate europene, în legătură cu instituțiile politice ale unei Europe unite”.

Documentul preciza: ”O armată europenă nu poate fi creată prin simpla alăturare a efectivelor militare naționale, din cauză că această formă ar reprezenta în realitate o coaliție în accepțiunea tradițională. Obiectivele care pot fi abordate numai în comun trebuie să beneficieze de instituții comune. O armată comună europeană, alcătuite din forțe ale diferitelor state europene, trebuie să grupeze componentele umane și materiale sub o unică autoritate politică și militară Europeană”.

Planul Pleven a fost respins de Parlamentul francez sub justificarea că încalcă suveranitatea Franței.

Publicat la data de 18.9.2016 .

Un raspuns

  1. EU - 74 - RON
    20.9.2016, 9:31 am

    lorem ipsum

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

În timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani...Citeste mai departe »
Valute:
4.5048 lei
4.2225 lei
5.1287 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română