Pași rapizi către constituirea euro-armatei unice: Statele care aderă în prima etapă și detaliile planului franco-german

de Victor Bratu | 18.9.2016 .

european-armyMomentul constituirii armatei unice europene pare mult mai apropiat decât așteaptă opinia publică.

Publicația Politico anunță că miniștrii apărării din UE se reunesc la Bratislava, în 26 și 27 septembrie, pentru a găsi căi de unificare a politicilor de apărare și pentru a discuta pe marginea documentului comun franco-german.

Potrivit Euobserver, Franța și Germania au înaintat pe data de 11 septembrie serviciului pentru politică externă al UE un document de 6 pagini, care conține propuneri concrete ale inițiativei, propuneri discutate inclusiv la summit-ul UE din Bratislava.

Ideea are numeroși susținători, care trec deocamdată cu vederea faptul că o armată unică ar putea contraveni principiului suveranității statuat de constituțiile națiunale.

Undă verde din partea diplomației europene

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, consideră că statele care doresc să își integreze capacitățile militare pot să o facă, fără să fie nevoie de modificarea tratatelor în vigoare.

”Deținem cadrul legal să facem asta chiar în baza tratatelor noastre. Știu că ne-am obișnuit să spunem că, dacă anumite state membre au o inițiativă aceasta nu este o inițiativă a Europei. Dar este o inițiativă a Europei de această dată”, a afirmat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate în cadul unui interviu acordat la Strasbourg la începutul săptămânii.

Federica Mogherini menționa posibilitatea constituirii armatei europene încă din iunie, la prezentarea Strategiei Globale a UE, care acum începe de fapt să fie implementată.

Descărcați AICI analiza Centrului de Strategii Politice Europene

”Atât capitalele europene cât și Bruxelles trebuie să înțeleagă că statele membre și instituțiile UE sunt același lucru, sunt împreună, reprezintă UE. Aceeași filosofie se aplică și structurilor permanente de cooperare, iar posibilitatea se regăsește în tratatele UE- vorbim de un grup de state membre care avansează în interiorul cadrului european”, a declarat pentru Politico fostul ministru italian de Externe.

Argumentul juridic descoperit în Tratatul de la Lisabona

Plasându-se pe aceeași ”lungime de undă”, Franța și Germania sprijină propunerea formulată de Federica Mogherini ca unele dintre statele membre ale UE să își unească capacitățile de apărare sub acoperirea unei prevederi din Tratatul de la Lisabona la care nu s-a apelat niciodată, care aprobă formarea de ”structuri permanente de cooperare”.

Formula permite asocierea unui număr limitat de state membre UE, evitându-se astfel aprobarea constituirii unui organism de către toate cele 28 de state membre (27, după ieșirea Marii Britanii).

Utilitatea acestei ”portițe” s-a demonstrat inclusiv duminică, când noul ministru britanic al Apărării, Michael Fallon, a declarat The Times Marea Britanie se va opune acestei inițiative cât este membru al UE.

Participarea la proiectul armatei comune construit sub forma structurii de cooperare ar urma să fie făcută pe bază de voluntariat, de angajament și ar urma să aibe un caracter deschis.

Detalii ale planului franco-german

Detalii ale planului franco-german au fost prezentate de publicația germană Sueddeutsche Zeitung și de cotidianul Le Figaro. Potrivit acestora:

Germania susține ca viitorul comandament al armatei europene să fie la Bruxelles. Informația a fost confirmată oficial de ministrul german al Apărării, care a explicat duminică Franfurter Allgemeine Zeitung că alegerea a fost determinată de faptul că la Bruxelles se află sediile majorității instituțiilor europene importante, iar ”comandamentul trebuie să se afle în proximitatea instituțiilor politice ale Europei”.

În document se afirmă că misiunile militare europene (de tipul operațiunii împotriva contrabandei de persoane derulate în Bulgaria sau a misiunii anti-piraterie din Atalanta, Italia) trebuie să fie coordonate de un cartier general permanent nu pe bază de comandă preluată prin rotație de statele membre UE.

În viziunea franco-germană, inclusiv misiunile de asistență medicală ar urma să fie coordonate de centrul operativ de la Bruxelles, acolo unde s-ar mai constitui un ”centru logistic pentru partajarea bunurilor strategice”, de genul informațiilor obținute cu ajutorul sateliților de recunoaștere sau capacități de transport aerian.

Documentul mai afirmă că armata ar urma să fie alcătuită din grupări tactice europene, denumite ”grupuri de luptă”, deplin operaționale.

Planul franco-german vorbește și de un buget unic pentru cercetare militară, de achiziții comune de tehnică (drone și sateliți), de tehnică de transport aerian, de apărare cibernetică comună. Programele ar urma să fie coordonate de Agenția Europeană de Apărare.

Planul prevede și constituirea unei academii militare europene, sau cursuri unice în cadrul academiilor naționale de Apărare.

6 state în nucleul dur

Mediile franceze și germane anunță că nucleul armatei europene ar fi constituit de câteva națiuni, însă proiectul ar fi deschis tuturor celor 27 de membri UE.

Ministrul german al Apărării a descris inițiativa drept una similară zonei Schengen.

Săptămâna trecută, miercuri, Von der Leyen declara Reuters: ” E momentul să avansăm spre o Uniune militară, un Schengen al Apărării. Asta așteaptă și SUA de la noi”.

O zi mai târziu, joi, AFP cita o sursă din Ministerul francez al Apărării care spunea că proiectul franco-german va fi implementat între 2017 și 2018.

Aceeași sursă preciza că statele care vor constitui inițial armata comună vor fi Germania, Franța, Belgia, Luxemburg, Italia și Polonia.

Suporterii și reticenții

Planul de constituire al armatei europene a fost cauționat public atât de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, cât și de președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Planul a fost lansat de Franța și Germania, conceptul fiind elaborat în comun și aprobat de cei doi miniștri ai Apărării- Ursula Von der Leyen (Germania) și Jean-Yves Le Drian (Franța)- în marja summit-ului NATO de la Varșovia.

Planul a primit imediat sprijinul Italiei și, cu un mic decalaj, al Ungariei și Poloniei. Foarte probabil, conceptul este însă sprijinit la nivelul Grupului Vișegrad.

Înainte de summitul de la Bratislava, și România, prin vocea președintelui Iohannis, a anunțat că sprijină acest proiect.

Inițiativa constituirii unei armate europene ar putea ridica probleme pentru statele neutre, așa cum este Irlanda.

Sunt și state, precum Olanda, care consideră că cetățenii europeni ar trebui feriți, cel puțin în perioada post-Brexit, de mișcări bruște în direcția integrării.

Argumentele cu care s-au opus britanicii

Referendumul din iunie are relevanță în acest context- Europa nu mai trebuie să țină cont de obiecțiile britnicilor față de inițiativa unei apărări comune.

Fost secretar al Apărării în cabinetul Cameron, Liam Fox declară pentru The Telegraph:

”Celor care avertizau în legătură cu ambițiile Europei li se spunea mereusă nu își facă griji, dar, iată, pas cu pas, o și mai apropiată uniune se constituie. Cea mai bună modalitate de apărare este să fim apropiați de Statele Unite, care au un buget de apărare mai mare decât al următoarelor 11 state puse la un loc. Planurile Europei sunt o riscantă fantezie”.

Purtătorul de cuvânt al ministerului britanic al Apărării declară pentru aceeași publicație: ”Suntem de acord că UE poate avea un rol important în prevenirea conflictelor și în anumite crize civile, dar ambițiile par mai mari. Scopul UE ar trebui să fie crearea de capabilități militare suplimentare, altfel integrarea militară nu este decât un pas spre federalizarea UE. Cine consideră că această inițiativă va întări NATO se înșeală”.

Armata europeană și relația cu NATO

Criticii inițiativei de constituire al armatei europene au printre principalele argumente problemele care le-ar crea această structură în interiorul NATO.

De precizat însă că, în luna iunie 2016, necesitatea creării unui ”Schengen militar” a fost formulată chiar de comandantul forțelor americane din Europa, generalul Ben Hodges.

Ben Hodges afirma la BBC că Alianţa Nord-Atlantică ar trebui să creeze un “spaţiu Schengen de tip militar”, pentru a oferi libertate de mişcare trupelor în statele membre membre NATO, similară celei de care se bucură armatele Federației Ruse.

În condițiile în care administrația SUA nu a transmis public o poziție clară față de inițiativa franco-germană, nu este clar dacă declarația generalului Hodges poate fi interpretată în sens de încurajare a acestei inițiative.

În interiorul NATO, conceptul de armată europeană ar putea atrage discuții legate de modul de împărțire a costurilor de funcționare ale Alianței, astăzi SUA fiind de departe cel mai mare contributor. Discuția despre finanțarea NATO va fi deschisă oricum dacă alegerile prezidențiale din SUA vor fi câștigate de candidatul republican.

Renaște o inițiativă veche de 66 de ani

Prima inițiativă oficială pentru formarea unei armate unice europene a apărut la 24 octombrie 1950. Sub numele de ”Planul Pleven”, numit după premierul francez René Pleven, documentul propune ”crearea imediată a unei armate europene, în legătură cu instituțiile politice ale unei Europe unite”.

Documentul preciza: ”O armată europenă nu poate fi creată prin simpla alăturare a efectivelor militare naționale, din cauză că această formă ar reprezenta în realitate o coaliție în accepțiunea tradițională. Obiectivele care pot fi abordate numai în comun trebuie să beneficieze de instituții comune. O armată comună europeană, alcătuite din forțe ale diferitelor state europene, trebuie să grupeze componentele umane și materiale sub o unică autoritate politică și militară Europeană”.

Planul Pleven a fost respins de Parlamentul francez sub justificarea că încalcă suveranitatea Franței.

Publicat la data de 18.9.2016 .

Un raspuns

  1. EU - 74 - RON
    20.9.2016, 9:31 am

    lorem ipsum

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română