Pași rapizi către constituirea euro-armatei unice: Statele care aderă în prima etapă și detaliile planului franco-german

de Victor Bratu | 18.9.2016 .

european-armyMomentul constituirii armatei unice europene pare mult mai apropiat decât așteaptă opinia publică.

Publicația Politico anunță că miniștrii apărării din UE se reunesc la Bratislava, în 26 și 27 septembrie, pentru a găsi căi de unificare a politicilor de apărare și pentru a discuta pe marginea documentului comun franco-german.

Potrivit Euobserver, Franța și Germania au înaintat pe data de 11 septembrie serviciului pentru politică externă al UE un document de 6 pagini, care conține propuneri concrete ale inițiativei, propuneri discutate inclusiv la summit-ul UE din Bratislava.

Ideea are numeroși susținători, care trec deocamdată cu vederea faptul că o armată unică ar putea contraveni principiului suveranității statuat de constituțiile națiunale.

Undă verde din partea diplomației europene

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, consideră că statele care doresc să își integreze capacitățile militare pot să o facă, fără să fie nevoie de modificarea tratatelor în vigoare.

”Deținem cadrul legal să facem asta chiar în baza tratatelor noastre. Știu că ne-am obișnuit să spunem că, dacă anumite state membre au o inițiativă aceasta nu este o inițiativă a Europei. Dar este o inițiativă a Europei de această dată”, a afirmat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate în cadul unui interviu acordat la Strasbourg la începutul săptămânii.

Federica Mogherini menționa posibilitatea constituirii armatei europene încă din iunie, la prezentarea Strategiei Globale a UE, care acum începe de fapt să fie implementată.

Descărcați AICI analiza Centrului de Strategii Politice Europene

”Atât capitalele europene cât și Bruxelles trebuie să înțeleagă că statele membre și instituțiile UE sunt același lucru, sunt împreună, reprezintă UE. Aceeași filosofie se aplică și structurilor permanente de cooperare, iar posibilitatea se regăsește în tratatele UE- vorbim de un grup de state membre care avansează în interiorul cadrului european”, a declarat pentru Politico fostul ministru italian de Externe.

Argumentul juridic descoperit în Tratatul de la Lisabona

Plasându-se pe aceeași ”lungime de undă”, Franța și Germania sprijină propunerea formulată de Federica Mogherini ca unele dintre statele membre ale UE să își unească capacitățile de apărare sub acoperirea unei prevederi din Tratatul de la Lisabona la care nu s-a apelat niciodată, care aprobă formarea de ”structuri permanente de cooperare”.

Formula permite asocierea unui număr limitat de state membre UE, evitându-se astfel aprobarea constituirii unui organism de către toate cele 28 de state membre (27, după ieșirea Marii Britanii).

Utilitatea acestei ”portițe” s-a demonstrat inclusiv duminică, când noul ministru britanic al Apărării, Michael Fallon, a declarat The Times Marea Britanie se va opune acestei inițiative cât este membru al UE.

Participarea la proiectul armatei comune construit sub forma structurii de cooperare ar urma să fie făcută pe bază de voluntariat, de angajament și ar urma să aibe un caracter deschis.

Detalii ale planului franco-german

Detalii ale planului franco-german au fost prezentate de publicația germană Sueddeutsche Zeitung și de cotidianul Le Figaro. Potrivit acestora:

Germania susține ca viitorul comandament al armatei europene să fie la Bruxelles. Informația a fost confirmată oficial de ministrul german al Apărării, care a explicat duminică Franfurter Allgemeine Zeitung că alegerea a fost determinată de faptul că la Bruxelles se află sediile majorității instituțiilor europene importante, iar ”comandamentul trebuie să se afle în proximitatea instituțiilor politice ale Europei”.

În document se afirmă că misiunile militare europene (de tipul operațiunii împotriva contrabandei de persoane derulate în Bulgaria sau a misiunii anti-piraterie din Atalanta, Italia) trebuie să fie coordonate de un cartier general permanent nu pe bază de comandă preluată prin rotație de statele membre UE.

În viziunea franco-germană, inclusiv misiunile de asistență medicală ar urma să fie coordonate de centrul operativ de la Bruxelles, acolo unde s-ar mai constitui un ”centru logistic pentru partajarea bunurilor strategice”, de genul informațiilor obținute cu ajutorul sateliților de recunoaștere sau capacități de transport aerian.

Documentul mai afirmă că armata ar urma să fie alcătuită din grupări tactice europene, denumite ”grupuri de luptă”, deplin operaționale.

Planul franco-german vorbește și de un buget unic pentru cercetare militară, de achiziții comune de tehnică (drone și sateliți), de tehnică de transport aerian, de apărare cibernetică comună. Programele ar urma să fie coordonate de Agenția Europeană de Apărare.

Planul prevede și constituirea unei academii militare europene, sau cursuri unice în cadrul academiilor naționale de Apărare.

6 state în nucleul dur

Mediile franceze și germane anunță că nucleul armatei europene ar fi constituit de câteva națiuni, însă proiectul ar fi deschis tuturor celor 27 de membri UE.

Ministrul german al Apărării a descris inițiativa drept una similară zonei Schengen.

Săptămâna trecută, miercuri, Von der Leyen declara Reuters: ” E momentul să avansăm spre o Uniune militară, un Schengen al Apărării. Asta așteaptă și SUA de la noi”.

O zi mai târziu, joi, AFP cita o sursă din Ministerul francez al Apărării care spunea că proiectul franco-german va fi implementat între 2017 și 2018.

Aceeași sursă preciza că statele care vor constitui inițial armata comună vor fi Germania, Franța, Belgia, Luxemburg, Italia și Polonia.

Suporterii și reticenții

Planul de constituire al armatei europene a fost cauționat public atât de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, cât și de președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Planul a fost lansat de Franța și Germania, conceptul fiind elaborat în comun și aprobat de cei doi miniștri ai Apărării- Ursula Von der Leyen (Germania) și Jean-Yves Le Drian (Franța)- în marja summit-ului NATO de la Varșovia.

Planul a primit imediat sprijinul Italiei și, cu un mic decalaj, al Ungariei și Poloniei. Foarte probabil, conceptul este însă sprijinit la nivelul Grupului Vișegrad.

Înainte de summitul de la Bratislava, și România, prin vocea președintelui Iohannis, a anunțat că sprijină acest proiect.

Inițiativa constituirii unei armate europene ar putea ridica probleme pentru statele neutre, așa cum este Irlanda.

Sunt și state, precum Olanda, care consideră că cetățenii europeni ar trebui feriți, cel puțin în perioada post-Brexit, de mișcări bruște în direcția integrării.

Argumentele cu care s-au opus britanicii

Referendumul din iunie are relevanță în acest context- Europa nu mai trebuie să țină cont de obiecțiile britnicilor față de inițiativa unei apărări comune.

Fost secretar al Apărării în cabinetul Cameron, Liam Fox declară pentru The Telegraph:

”Celor care avertizau în legătură cu ambițiile Europei li se spunea mereusă nu își facă griji, dar, iată, pas cu pas, o și mai apropiată uniune se constituie. Cea mai bună modalitate de apărare este să fim apropiați de Statele Unite, care au un buget de apărare mai mare decât al următoarelor 11 state puse la un loc. Planurile Europei sunt o riscantă fantezie”.

Purtătorul de cuvânt al ministerului britanic al Apărării declară pentru aceeași publicație: ”Suntem de acord că UE poate avea un rol important în prevenirea conflictelor și în anumite crize civile, dar ambițiile par mai mari. Scopul UE ar trebui să fie crearea de capabilități militare suplimentare, altfel integrarea militară nu este decât un pas spre federalizarea UE. Cine consideră că această inițiativă va întări NATO se înșeală”.

Armata europeană și relația cu NATO

Criticii inițiativei de constituire al armatei europene au printre principalele argumente problemele care le-ar crea această structură în interiorul NATO.

De precizat însă că, în luna iunie 2016, necesitatea creării unui ”Schengen militar” a fost formulată chiar de comandantul forțelor americane din Europa, generalul Ben Hodges.

Ben Hodges afirma la BBC că Alianţa Nord-Atlantică ar trebui să creeze un “spaţiu Schengen de tip militar”, pentru a oferi libertate de mişcare trupelor în statele membre membre NATO, similară celei de care se bucură armatele Federației Ruse.

În condițiile în care administrația SUA nu a transmis public o poziție clară față de inițiativa franco-germană, nu este clar dacă declarația generalului Hodges poate fi interpretată în sens de încurajare a acestei inițiative.

În interiorul NATO, conceptul de armată europeană ar putea atrage discuții legate de modul de împărțire a costurilor de funcționare ale Alianței, astăzi SUA fiind de departe cel mai mare contributor. Discuția despre finanțarea NATO va fi deschisă oricum dacă alegerile prezidențiale din SUA vor fi câștigate de candidatul republican.

Renaște o inițiativă veche de 66 de ani

Prima inițiativă oficială pentru formarea unei armate unice europene a apărut la 24 octombrie 1950. Sub numele de ”Planul Pleven”, numit după premierul francez René Pleven, documentul propune ”crearea imediată a unei armate europene, în legătură cu instituțiile politice ale unei Europe unite”.

Documentul preciza: ”O armată europenă nu poate fi creată prin simpla alăturare a efectivelor militare naționale, din cauză că această formă ar reprezenta în realitate o coaliție în accepțiunea tradițională. Obiectivele care pot fi abordate numai în comun trebuie să beneficieze de instituții comune. O armată comună europeană, alcătuite din forțe ale diferitelor state europene, trebuie să grupeze componentele umane și materiale sub o unică autoritate politică și militară Europeană”.

Planul Pleven a fost respins de Parlamentul francez sub justificarea că încalcă suveranitatea Franței.

Publicat la data de 18.9.2016 .

Un raspuns

  1. EU - 74 - RON
    20.9.2016, 9:31 am

    lorem ipsum

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la mecanismul care toacă miliardele de euro investiții: Fața nevăzută a PNDL – într-un raport al Curții de Conturi ținut 2 ani la secret

Președintele PSD Liviu Dragnea anunța săptămâna trecută, la Antena 3, că printre obiectivele deja îndeplinite din programul de guvernare se află lansarea programului PNDL...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum se pregătește un blocaj logistic: Sistemul impozitării gospodăriilor mai leagă o piatră de moară de gâtul ANAF

Modificările la Codul fiscal pregătite de guvernul Grindeanu – referitoarea la implementarea sistemului de taxare pe gospodării – complică semnificativ procedura de declarare și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Un tablou sumbru: lista lucrurilor pe care NU știm să le putem produce. Ce importă România din UE şi de la cine. Nu prea e clar (sau e?) și de ce

Schimburile cu țările din UE au fost în anul trecut de circa 43 miliarde de euro la export (75% din total exporturi) și aproape...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de 10 miliarde – bolile congenitale: au fost alese moașele, se scrie deja actul de naștere

Primul pas spre înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost făcut miercuri, când Monitorul Oficial a publicat decizia guvernului Grindeanu de creare...Citeste mai departe »

Victor Bratu

SOS forța de muncă / Învățământul profesional și tehnic: țările de la care România poate învăța meserie

Nevoia de asigurare a forței de muncă calificate cu ajutorul sistemului de învățământ profesional și tehnic este deja critică pentru economia românească. Lucrurile ar...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5333 lei
4.1453 lei
5.3604 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română