Egalizarea vârstei de pensionare bărbați-femei. Specificul românesc și comparații

de Marin Pana | 9.1.2014 .

Oarecum paradoxal, cele mai recente date disponibile ale OECD ( pentru 2011) arată că deși vârstele efective de retragere din activitate diferă foarte mult, România are un raport între numărul de ani în care beneficiază de pensie femeile și numărul de ani în care beneficiază de pensie bărbații similar cu cel al mediei statelor devoltate.

Concret, la aceleași contribuții plătite la sistemul public de asigurări sociale, femeile din România obțin beneficii pe o durată cu 50% mai mare decât bărbații. Deși poate părea mult, situația este mult mai bună decât în cazul fostelor colege de bloc estic intrate în UE.

Astfel, atât în Slovacia și Ungaria, care au vârste egale de pensionare pentru bărbați și femei, cât și la perechea Polonia-Cehia, proporția menționată mai sus se învârte în jur de 200%. Interesant din perspectivă socio-culturală, latinele Spania și Franța au proporții mult mai mici, spre 130% iar în Italia situația se prezintă aproape identic cu cea de la noi.

În România, se poate remarca diferența exagerată dintre vârsta legală de ieșire la pensie și vârsta reală, mai ales în cazul bărbaților.De altfel, dezechilibrul la beneficii nu este generat în cea mai mare parte de diferența existentă între vârstele legale de pensionare, ci de diferența în speranța de viață dintre femei și bărbați.

În treacăt fie spus, Japonia deţine recordul în sens invers, atât femeile cât şi bărbaţii muncind cu peste cinci ani mai mult după ce au posibilitatea de a ieşi la pensie. Interesant, însă, aici apare şi cea mai mare subvenţie încrucişată (cu excepţia Poloniei), femeile beneficiind de pensie o durată dublă faţă de bărbaţi.

Cu alte cuvinte, chestiunea este foarte încurcată, deoarece munca multă dăunează grav echității, în timp ce munca mai puțină pare a egaliza beneficiile.

Cert este că o majorare previzibilă a vârstei reale de ieșire la pensie a bărbaților ne-ar trimite și pe noi spre pragul de 200%.

Per total, realitatea confirmă recomandarea făcută de UE privind egalizarea vârstelor de pensionare în statele membre, dată fiind și interzicerea discriminării drepturilor la pensie în funcție de sex, altminteri egalitatea în drepturi fiind prezentă în Constituțiile statelor amintite.

Însă, acest deziderat trebuie ajustat cu faptul că, la nivelul ţărilor dezvoltate grupate în OECD, vârsta efectivă de ieşire la pensie este foarte aproape de vârsta legală de ieşire la pensie. Ceea ce nu prea e cazul la noi și nici nu va fi rea curând.

În plus, persoanele care desfăşoară o activitate organizată tind să trăiască mai mult în timp ce ieşirea din activitate pare să fie dăunătoare stării de sănătate. Aşa ajungem la valori cu totul aparte ale vârstei de ieşire la pensie, care ţin şi de un sistem de sănătate bine pus la punct şi de o altă mentalitate.

Mai mult, în Irlanda, țara cu natalitatea cea mai mare din UE întâlnim situaţia surprinzătoare în care, la aceeași vârstă, legală de pensionare, femeile ies la pensie după bărbaţi. Deși muncesc și acasă și la serviciu, trăiesc mai mult și tot obțin beneficii cu circa 30% mai îndelungate.

Ceea ce contrazice totalmente clișeul românesc al unei cuvenite ieșiri mai devreme la pensie a femeilor. Altminteri, așa cum există bărbați care și-au crescut singuri copii, există și femei care nu au crescut nici un copil. De aceea, criteriul nu poate fi sexul din buletin, iar reducerea vârstei de pensionare pe această considerație nu trebuie să țină cont de sex.

Problema este alta și afectează echilibrul sistemului de asigurări sociale. Deşi au o speranţă de viaţă relativ redusă, bărbaţii români reuşesc, pe calea pensionării timpurii sub diverse excepții legale, să beneficieze de pensie pe o durată mai mare decât central-europenii, americanii şi irlandezii.

Femeile române, în schimb, se bazează pe vârsta generală legală de pensionare mai redusă pentru a ajunge la o durată a beneficiilor similară cu cea din centrul Europei și peste cea din SUA, Irlanda (unde numărul de copii pe cap de femeie este mai mare ) sau Japonia (unde femeile lucrează cu peste zece ani mai mult).

De remarcat că egalizarea duratelor de pensionare ar urma să se facă de-abia în 2035 pentru generația 1970. Adică pentru o generație care are cu totul alte raporturi decât cea a actualilor pensionari, interesați în păstrarea unei inegalități care nu are cum să îi privească.

Oricum, femeile vor păstra avantajul unei contribuții mai mici față de beneficiile obținute. Iar asta dintr-un motiv simplu. Stagiul de cotizare (care ar trebui egalizat și el, nu doar vârsta de pensionare) va fi cert, dar durata de primire a pensiei va fi, în medie, mai mare decât a bărbaților din motive obiectiv naturale.

Suedia pare a oferi cel mai bun compromis între hărnicie şi beneficiile la pensionare. De aceea, trebuie să fim atenţi la ridicarea inevitabilă a vârstelor legale şi efective de pensionare după model european şi mondial. Şi să luăm aminte la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei active.

Pe baza experienţei altora, până să intre în acţiune pilonul doi al sistemului de pensii (cel administrat privat) putem lua măsuri inteligente de ajustare a parametrilor pilonului unu clasic. Pentru păstrarea unui echilibru rezonabil între cei ieşiţi din activitate, fie ei bărbaţi sau femei.

Publicat la data de 9.1.2014 .

2 comentarii

  1. Marian
    11.1.2014, 8:34 pm

    Domnule Pana …am impresia ca nu realizati ca gogomanie v-a iesit pe gura .Pai unde ai mai vazut dumneata barbati sa reuseasca sa munceasca in Romania pana la atingerea varstei standard ? Unde ai mai vazut dumneata barbati care s a reuseasca sa-i pastreze locul de munca in Romania pana la atingerea varstei standard ?Crezi ca n-ar vrea saracii oamenii sa munceasca in loc sa astepte { parca ar solicita pomana } o pensie de mizerie din partea statului roman , o pensie cu care …nu poti traii in nici un caz chiar daca esti singur singurel ?Vorbesti despre egalizarea varstei d e pensionare intre barbati si femei din Romania ? Pai cati dintre ei vor reusii sa apuce varsta standard pentru a putea beneficia de respectiva pensie ??? La asta te-ai gandit fie si macar o secunda ?Fa-mi placerea si lasa dumneata Suedia sau Japonia….mai bine ai face un studiu asupra populatiei din Romania , dar un studiu serios ca sa vezi nivelul de alienare , nivelul d e disperare la care a fost adus poporul roman de catre politicienii acestia de carton si de catre toti impostorii politico-economici ce se pretind mari specialisti in fel de fel de domenii . De fapt majoritatea averilor dobandite de acestia sant datorate … tupeului cu care au jefuit si adus oamenii acestei tari la sapa de lemn !!!

  2. Ștefan A.
    12.1.2014, 1:08 pm

    Domnule @marian
    1- De ce FSN la luarea puterii a legiferat ca se putea obtine pensia anticipata doar cu 15 ani vechime ? Cumva din pur interes electoral ? Citi pensionati suplimentari a “produs” aceasta lege?
    2- Cind ai o masa enorma de pensionati (absolut legal ca nu e pensionatul vinovat de legea proasta ) de la virste de doar 55 de ani , nu exista stat care le poate da pensi decente.
    3- Cind trimiti in pensie o multime de fosti angajati in uniforme si la virste de doar 40 de ani (sau 45 , maxim 52 ) cu pensi mult mai mari decit media nationala , matematica elementara invata (din nou) ca pentru a da la putini mai mult , majoritatea va primi mult putin . Destul sa cititi aici :
    http://www.mmuncii.ro/j3/images/Date_lunare/s611-13.pdf
    Asa (si in ajutorul a ce am scris la punctul 3) poate veti intelege de ce media pensiei pentru limita de virsta E MAI MICA decit media pensiei anticipate . 934 lei fata de 982 lei media pensiei anticipate .
    Conform Consiliului Fiscal , media pensiei speciale e si mai mare . Depasea deja in 2012 (dupa mega recalcularea domnului Boc ) suma lunara de 2.289 lei . Deci dezechilibrele exista si sint documentate .
    Din pacate , toti politicienii romani pling pe sticla de mila romanilor dar avind grija sa aiba doar ei (si exclusiv) mai multa pensie si sa o primeasca pe o perioada mai lunga de timp.
    Legile de pensionare “cu dedicatie” si ascunderea gunoiului sub pres se platesc din greu (financiar si uman) .
    Se plateste si se va platii in continuare de cei pensionati timpuriu si cu pensii mici dar in special de generatile tinere care nu cred ca vor fi atit de fericite sa plateasca pe 40-45 de ani contributii exclusiv pentru pensile unor persoane care au muncit doar 15 ani sau cel mult 30 de ani cind in alte tari fara groase probleme in sistemul de pensii , se intra la pensie doar la 65 de ani (inclusiv piloti ) si cu minim 40 de ani vechime in munca. Pensia anticipata la acestia , se obtine la 62 de ani (cu reducerea valorii pensiei obtinute ) si e evident ca la un sistem mioritic unde regula e ca pensia se obtine din tinerete si fara prea multi ani de munca , nu se poate pretinde tratament pensionistic ca la altii .
    In RO , ani de zile a fost practicata o spalare de creiere intensiva evitind voit comparatile internationale , datele obiective si tot doar din dorinta de voturi si putere .
    Corectarea erorilor va fi obiectiv obligatorie si dureroasa. Cu cit se trage de timp mai mult , cu atit “durerea” va fi mai mare .
    A crede ca statul se poate imprumuta decenii pentru a da pensi calculate aiurea dar si prost legiferate , e o iluzie care nu are nici o fundamentare in viata reala a altor natiuni care au sisteme pensionistice mult mai mari si mai serioase decit cel romanesc .
    Ce se seamana , se culege . De cind exista lumea asta .
    PS . Nu incriminez pensionatii din Romania. Nu e prost cine primeste . E prost cine da ascunzind mereu sub pres incapacitatea profesional politica .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Gabriela Drăgan

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română