Europa

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Cronicile

Dragoș Damian / O industrie cu tradiție de 100 de ani, dar nici o fabrică nouă în ultimii 10 ani

de Dragoș Damian , 16.9.2018

De ce nu este manufactura de medicamente pe radarul autoritatilor romane, cand aduce zeci de procente in PIB-urile tarilor industrializate?

Fabricile de medicamente din tara au aproape acceasi varsta ca si Romania moderna, primele fiind infiintate in 1921.

Planificarea strategica era destul de simpla si directa in industria farmaceutica din Romania de dinainte de anii ’90. Existau cateva fabrici care aveau portfolii dedicate si unice – de exemplu Antibiotice din Iasi fabrica, desigur, antibiotice, dar si o gama larga de unguente, supozitoare, solutii; Sicomed din Bucuresti era axata pe injectabile si perfuzabile (inclusiv celebrul inca de pe atunci Gerovital); Armedica din Tg Mures avea un sortiment de formulari solide si cutanate; Terapia din Cluj producea sortimente de produse orale si preparate hormonale, avand si o sectie exterioara la Viseu unde se producea morfina; Biofarm, infiintata in 1921!, producea o gama variata de forme farmaceutice; iar Institutul Cantacuzino producea toata gama de vaccinuri si seruri cu care s-au imunizat inainte de 1990 “decreteii”.

Unele dintre aceste situri produceau si ingredientele active, iar o serie de medicamente care nu putea fi fabricate in tara (de exemplu insulina) erau importate de Chim-Import-Export, de preferinta din Blocul Estic. Acelasi vehicul, Chim-Import-Exportul, avea ceva activitate de export, tot asa, tintind Blocul Estic si o serie de alte tari, nealiniate.

Distributia din tara se facea printr-o retea de 16 Oficii Farmaceutice iar vanzarea cu amanuntul prin farmacii arondate acestor depozite. Medicamente erau platite da pacienti din buzunar iar pentru anumite categorii de varsta si boli cronice existau retete gratuite. Eram mai sanatosi atunci decat acum, cand piata farmaceutica a ajuns la 14 milarde lei? Greu de spus, avem doar statistici de dupa 1995, in care nu stam prea bine…

Dupa 1990 fabricile existente au intrat in privatizare prin cupoane, SIF-uri, listare la bursa, etc. Cam la fel cu ceea ce s-a intamplat cu toata industria chimica din tara. In farma a aparut insa in mod ciudat, o evolutie greu de explicat daca privim inapoi. Lipsa de “viziune” a autoritatilor de acum 25 de ani, care n-au vazut nimic de devalizat, inchis si vandut la fier vechi in aceasta ramura economica, este tocmai ceea ce a salvat fabricile romanesti de medicamente de la destructurarea restului industiei chimice. Ele au fost privatizate ajungand astfel in proprietatea unor investitori strategici si financiari care au stiut sa le faca mai competitive. Pe langa siturile de fabricatie existente au aparut alte inca 30 de fabrici noi, dezvoltate de antreprenori, care s-au adaugat la productia de medicamente a celor existente – astfel incat astazi Romania este un exportator de medicamente in peste 90 de tari din 5 continente.

Unitatile de fabricatie de medicamente din Romania, aflate in Bucuresti (Zentiva, Biofarm, Slavia, Alvogen, Laropharm), Tg Mures (Gedeon-Richter, Bio-Eel, Vim Spectrum), Timisoara (B.Braun), Iasi (Antibiotice), Cluj-Napoca (Terapia), Constanta (Magistra), Sibiu (Polipharma), Brasov (Ropharma, Santa) si Baia-Mare (Helcor) au facut in ultimii 10 ani investitii de peste 500 de milioane Euro. Calitatea siturilor de manufactura din Romania este recunoscuta prin certificarile de buna practica de fabricatie (GMP), buna practica de laborator (GLP), si buna practica de studii clinice (GCP) conferite de agentiile de resort din Romania, UE si SUA.

Din pacate insa, lucrurile au mers din rau in rau mai ales in ultimii 10 ani. Reglementari defectoase care au fortat alinierea la norme europene fara tranzitie asa cum au facut Polonia, Ungaria si Cehia (marile puteri industriale din CEE), suprafiscalizarea, crizele de finantare dar in primul rand incompetenta legiuitorilor – au facut ca incepand cu 2006 si pana in 2016 productia locala de medicamente pentru uzul intern sa scada cu peste 40%, sectorul sa contribuie la 15% din deficitul total al balantei comerciale a Romaniei si in cele din urma, au obligat la inchiderea unor fabrici, inclusiv a Institutului Cantacuzino. Am intrebat de multe ori, cine are interesul sa inchida fabricile de medicamente din tara?

In tarile industrializate din lume si Europa industria aduce multe procente din PIB – 16% in Elvetia, 15% in Danemarca, 11% in SUA, 10% in Germania, 21% in Slovenia – in toate aceste tari o fabrica noua este vazuta ca o investitie strategica iar investitorul primeste finantare guvernamentala si diverse forme de sprijin.

Astfel ca este de dorit ca Romania, care are o istorie a medicamentelor aproape superpozabila cu Centenarul, sa-si asume obligatia de a transforma si acest segment de knowledge based economy intr-unul cu valoare strategica, asa cum a facut-o cu industria de automotive si de IT.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Educației ia la verificat toate școlile postliceale sanitare din țară

Vladimir Ionescu

Toate şcolile postliceale sanitare din ţară vor face obiectul unor ample verificări, a anunţat vineri ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Inspecţiile vin după ce ministerul ar fi… Mai mult

Stiri

Sute de magistrați au protestat vineri în maimulte județe împotriva noilor Ordonanțe din Justiție. Protestele vor continua și în zilele următoare

Vladimir Ionescu

Peste 200 de magistraţi au protestat, vineri, pe scările Palatului de Justiție din Capitală, nemulţumiţi de ordonanţa de urgenţă a Guvernului care modifică legile Justiţiei. Protestul… Mai mult

Stiri

Reacții politice la protestul magistraților / Călin Popescu Tăriceanu îi critică dur, Kelemen Hunor dezaprobă OUG pentru Justiție. Președintele cere UDMR să apere democrația

Vladimir Ionescu

Pe măsură ce protestele magistraților nemulțumiți de OUG 7 se extind, apar și reacțiile politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că magistrații care… Mai mult

Stiri

Secția pentru magistrați a obținut de la DNA copia Dosarului Tel Drum

Vladimir Ionescu

O copie a dosarului mare Tel Drum, cel în care este urmărit penal și Liviu Dragnea, a ajuns deja la Secția specială pentru investigarea magistraților,… Mai mult

Stiri

ANRE are probleme să respecte plafonarea prețurilor la electricitate decisă de Guvern

Adrian N Ionescu

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este pe cale să aprobe prețuri reglementate la energie electrică, valabile de la 1 martie, în cel mai bun… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a avizat achiziţia de către ENGIE România acţiunilor Wirom deţinute de Gazprom

Adrian N Ionescu

ENGIE România devine acţionarul unic al distribuitorului de gaze naturale Wirom, după ce Consiliul concurenţei a avizat achiziţia pachetului de acţiuni de 48,85% deținute de… Mai mult

Stiri

Grupul Telekom, la care statul deține 45,9% din acțiuni, ar putea să nu participe la licitațiile 5G. Guvernul speră să obțină 2,1 miliarde de lei pentru acest licențe

Alexandra Pele

Grupul Telekom România, la care statul este acționar minoritar controlând un pachet de 45,9%, ar putea alege să nu participe la licitația 5G din acest… Mai mult