Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

Dragoș Damian / O industrie cu tradiție de 100 de ani, dar nici o fabrică nouă în ultimii 10 ani

de Dragoș Damian , 16.9.2018

De ce nu este manufactura de medicamente pe radarul autoritatilor romane, cand aduce zeci de procente in PIB-urile tarilor industrializate?

Fabricile de medicamente din tara au aproape acceasi varsta ca si Romania moderna, primele fiind infiintate in 1921.

Planificarea strategica era destul de simpla si directa in industria farmaceutica din Romania de dinainte de anii ’90. Existau cateva fabrici care aveau portfolii dedicate si unice – de exemplu Antibiotice din Iasi fabrica, desigur, antibiotice, dar si o gama larga de unguente, supozitoare, solutii; Sicomed din Bucuresti era axata pe injectabile si perfuzabile (inclusiv celebrul inca de pe atunci Gerovital); Armedica din Tg Mures avea un sortiment de formulari solide si cutanate; Terapia din Cluj producea sortimente de produse orale si preparate hormonale, avand si o sectie exterioara la Viseu unde se producea morfina; Biofarm, infiintata in 1921!, producea o gama variata de forme farmaceutice; iar Institutul Cantacuzino producea toata gama de vaccinuri si seruri cu care s-au imunizat inainte de 1990 “decreteii”.

Unele dintre aceste situri produceau si ingredientele active, iar o serie de medicamente care nu putea fi fabricate in tara (de exemplu insulina) erau importate de Chim-Import-Export, de preferinta din Blocul Estic. Acelasi vehicul, Chim-Import-Exportul, avea ceva activitate de export, tot asa, tintind Blocul Estic si o serie de alte tari, nealiniate.

Distributia din tara se facea printr-o retea de 16 Oficii Farmaceutice iar vanzarea cu amanuntul prin farmacii arondate acestor depozite. Medicamente erau platite da pacienti din buzunar iar pentru anumite categorii de varsta si boli cronice existau retete gratuite. Eram mai sanatosi atunci decat acum, cand piata farmaceutica a ajuns la 14 milarde lei? Greu de spus, avem doar statistici de dupa 1995, in care nu stam prea bine…

Dupa 1990 fabricile existente au intrat in privatizare prin cupoane, SIF-uri, listare la bursa, etc. Cam la fel cu ceea ce s-a intamplat cu toata industria chimica din tara. In farma a aparut insa in mod ciudat, o evolutie greu de explicat daca privim inapoi. Lipsa de “viziune” a autoritatilor de acum 25 de ani, care n-au vazut nimic de devalizat, inchis si vandut la fier vechi in aceasta ramura economica, este tocmai ceea ce a salvat fabricile romanesti de medicamente de la destructurarea restului industiei chimice. Ele au fost privatizate ajungand astfel in proprietatea unor investitori strategici si financiari care au stiut sa le faca mai competitive. Pe langa siturile de fabricatie existente au aparut alte inca 30 de fabrici noi, dezvoltate de antreprenori, care s-au adaugat la productia de medicamente a celor existente – astfel incat astazi Romania este un exportator de medicamente in peste 90 de tari din 5 continente.

Unitatile de fabricatie de medicamente din Romania, aflate in Bucuresti (Zentiva, Biofarm, Slavia, Alvogen, Laropharm), Tg Mures (Gedeon-Richter, Bio-Eel, Vim Spectrum), Timisoara (B.Braun), Iasi (Antibiotice), Cluj-Napoca (Terapia), Constanta (Magistra), Sibiu (Polipharma), Brasov (Ropharma, Santa) si Baia-Mare (Helcor) au facut in ultimii 10 ani investitii de peste 500 de milioane Euro. Calitatea siturilor de manufactura din Romania este recunoscuta prin certificarile de buna practica de fabricatie (GMP), buna practica de laborator (GLP), si buna practica de studii clinice (GCP) conferite de agentiile de resort din Romania, UE si SUA.

Din pacate insa, lucrurile au mers din rau in rau mai ales in ultimii 10 ani. Reglementari defectoase care au fortat alinierea la norme europene fara tranzitie asa cum au facut Polonia, Ungaria si Cehia (marile puteri industriale din CEE), suprafiscalizarea, crizele de finantare dar in primul rand incompetenta legiuitorilor – au facut ca incepand cu 2006 si pana in 2016 productia locala de medicamente pentru uzul intern sa scada cu peste 40%, sectorul sa contribuie la 15% din deficitul total al balantei comerciale a Romaniei si in cele din urma, au obligat la inchiderea unor fabrici, inclusiv a Institutului Cantacuzino. Am intrebat de multe ori, cine are interesul sa inchida fabricile de medicamente din tara?

In tarile industrializate din lume si Europa industria aduce multe procente din PIB – 16% in Elvetia, 15% in Danemarca, 11% in SUA, 10% in Germania, 21% in Slovenia – in toate aceste tari o fabrica noua este vazuta ca o investitie strategica iar investitorul primeste finantare guvernamentala si diverse forme de sprijin.

Astfel ca este de dorit ca Romania, care are o istorie a medicamentelor aproape superpozabila cu Centenarul, sa-si asume obligatia de a transforma si acest segment de knowledge based economy intr-unul cu valoare strategica, asa cum a facut-o cu industria de automotive si de IT.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Raport McKinsey&Co: Economia digitală ar putea reprezenta 20% din PIB-ul României în 2025

Alexandra Pele

Digitalizarea ar putea contribui cu 42 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut al României în 2025, reiese dintr-un raport realizat de McKinsey&Company. Similar cu… Mai mult

Stiri

Întâlnire Klaus Iohannis – Theresa May. ”Dorim o relație viitoare foarte bună”

Iulian Soare

Președintele României și premierul Marii Britanii s-au întâlnit vineri la Bruxelles, unde participă la Consiliul European. Înainte de această întrevedere, Klaus Iohannis spunea: „Da, am… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent a crescut cu peste 50% în primele zece luni ale anului

Vladimir Ionescu

Deficitul de cont curent s-a apropiat de 8 miliarde de euro în primele zece luni ale anului, în creştere cu 51,7% faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

Stiri

USR a cerut premierului și ministrului Justiției să ”închidă” tema modificărilor din Justiție pe perioada președinției române a Consiliului UE

Razvan Diaconu

Liderii USR Dan Barna (foto), Stelian Ion și Cristian Ghinea au fost primiți vineri la Palatul Victoria, la solicitarea acestora, de către premierul Viorica Dăncilă.… Mai mult

Stiri

Proiect de lege: Poliţiştii vor putea da amenzi pe baza înregistrărilor video trimise de participanţii la trafic

Vladimir Ionescu

Poliţiştii vor avea posibilitatea de a constata contravenţii pe baza unor înregistrări video realizate de participanţii la trafic, prevede un proiect de lege depus joi de… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel a respins cererea de extrădare în Turcia a jurnalistului Kamil Demirkaya

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România, informează Agerpres. Decizia a… Mai mult

Stiri

Trei spitale din Capitală vor fi relocate

Vladimir Ionescu

Spitalele şi maternităţile din Bucureşti care nu mai corespund cu standardele actuale vor fi relocate. Primele mutate vor fi Maternitatea Giuleşti, Institutul Cantacuzino şi Spitalul… Mai mult