Analiză

Statul paralel al prognozelor: PIB urcă, creșterea coboară de la 5,5% la 4,5%. Economia accelerează sau decelerează? Ne dezvoltăm sustenabil sau nu ?

PIB 2018 va fi de aproape 950 miliarde de lei, potrivit datelor din prognoza de toamnă publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Deşi… Mai mult

12.11.2018

La obiect

Octombrie – inflaţia anuală a coborât la cel mai redus nivel consemnat în 2018

Inflaţia anuală a coborât la cel mai scăzut nivel consemnat pe parcursul acestui an, respectiv 4,25%, deşi valoarea pe octombrie a urcat până la 0,52%,… Mai mult

12.11.2018

Chestiunea

Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare

Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la… Mai mult

11.11.2018

La obiect

Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto

Deficitul comercial pe luna septembrie 2018 a coborât sub pragul de 1 miliard de euro, după ce ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe… Mai mult

09.11.2018

Cronicile

Dragoș Damian / Nu sunt bani pentru spitalele regionale? Faceți o socoteală cu ce se adună din taxa clawback

de Dragoș Damian , 8.11.2018

Taxa clawback (OUG 77/2011) este o inventie a Ministerului de Finante reglementate inca din 2009 ca sa modereze consumul de medicamente scumpe, introdusa pe fondul crizei arieratelor din sanatate care a aparut undeva in 2008.

Ea prevede ca orice consum de medicamente peste un anumit buget aprobat (care este de 6 miliarde de lei / an, nemiscat de la acest nivel din 2011) sa fie recuperat de la producatorii de medicamente.

Estimarile industriei (partial confirmate de MFP) arata ca in ultimii 7 ani s-au colectat la bugetul de stat in jur de 8 miliarde de lei din taxa clawback, bani suficienti pentru a se construi cele 3 spitale regionale + Spitalul National de Referinta. Asadar, privita in perspectiva, taxa se poate constitui intr-o sursa directa pentru finantarea modernizarii sistemului sanitar, fara a mai fi necesare fonduri europene sau parteneriat public privat PPP.

Exista o serie de probleme de reglementare a bugetarii care nu permit o astfel de solutie, la care se adauga problemele tehnice curente. Iata pe scurt cele care dau cele mai mari batai de cap si care o data solutionate pot transforma taxa clawback in spitale regionale.

1.     Contributia datorata pentru medicamente finantate din Fondul National unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii se plateste la trezorerie in contul RO92 TREZ 7002 6120 509X XXXX. Astfel ca banii nu se intorc in sanatate cum s-ar putea crede ci se duc la bugetul de stat. Este absurd sa vedem ca un venit distinct, generat de sistemul de sanatate, se iroseste in finantarea altor proiecte in loc sa fie construite spitalele regionale;

2.     Nu exista in prezent nici un mecanism transparent prin care sa se poata verifica daca contribuabilii achita sumele datorate pentru ca sunt cel putin 3 institutii care au atributii diferite in domeniu dar care nu conlucreaza intre ele:

a.     CNAS informeaza trimestrial contribuabilii cu privire la valoarea obligatiei de plata dar nu are atributii de verificare daca platile au fost efectuate;

b.     MFP colecteaza sumele la trezorerie dar nu stie sa verifice cine a platit si cine nu pentru ca nu are lista cu detinatorii autorizatiilor de punere pe piata (DAPP) care sunt contribuabili;

c.      ANAF, institutia care are atributii de control privind efectuarea platilor nu poate verifica toti jucatorii pentru ca peste 80% din DAPP sunt birouri de reprezentanta care nu depun rapoarte financiare la MFP.

3.     Nu exista nici un resort prin care jucatorii din piata sa afle daca competitorii lor si-au platit cu adevarat contributia (asta este probabil cel mai grav aspect, care distorsioneaza competitia din piata)

4.     Nu exista nici o informare trimestriala despre valorile colectate din taxa clawback in cursul anului; se pot verifica miscarile de bani  urmarind executia bugetara dar asta releva suma totala incasata si nicidecum platile efectuate de fiecare contribuabil.

Haos total prin urmare. In orice caz, la un moment dat cele de mai sus vor trebui clarificate, pentru ca este strigator la cer sa afli ca MFP sustine ca scade colectarea veniturilor din taxa clawback dar fabricile de medicamente de tara afirma ca in fiecare an platesc mai multi bani in acest cont. Asta inseamna ca cineva nu plateste…

Dar revenind la solutia de finantare pentru spitalele regionale: daca se colecteaza prin taxa clawback 1 – 1,2 miliarde de lei pe an, atunci solutia pe care o propun Guvernului este ca platitorii taxei clawback sa vireze sumele datorate intr-un cont dedicat pentru constructia spitalelor si nu la trezorerie. Astfel, in urmatorii 6-8 ani, durata estimata de dare in folosinta a spitalelor va exista o sursa de finantare cu reinoire automata pentru constuctia lor. Si, oarecum reconfortant, chiar si producatorii de medicamente vor avea satisfactia sa vada ca banii platiti se duc intr-un proiect durabil – este daca vreti o forma de PPP, intre statul roman si industria farmaceutica.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Adunare festivă a Asociației Facultăților de Economie din România organizată de ASE București

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice din Bucureşti organizează o serie de evenimente în perioada 22 – 23 noiembrie, prilejuite de „Ziua economistului” şi „Ziua universitarului economist”.… Mai mult

Europa

Susținere în zona euro pentru moneda unică: 2 din 3 locuitori consideră moneda unică benefică pentru țara lor

Iulian Soare

Aproximativ 64% din locuitorii zonei euro susțin moneda unică, considerând că ea este un lucru bun pentru țara lor. Este un procent similar cu cel… Mai mult

Europa

Planurile bugetare a 6 state din Zona Euro sunt neconforme cu Pactul de stabilitate. Italia riscă procedura deficitului excesiv

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a constatat că, în cazul a cinci state membre – Belgia, Franța, Portugalia, Slovenia și Spania, „proiectele de planuri bugetare prezintă un… Mai mult

Stiri

CJ Cluj solicită Comisiei Europene să preia construirea Spitalului Regional de Urgenţă

Razvan Diaconu

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe (foto), a transmis Comisiei Europene precum şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice o adresă oficială prin care solicită… Mai mult

Stiri

CONFERINȚA Triunghiul „Fiscalitatea 2019 – Economia reală – Buget”. Când și cum punem ordine și coerență în Coduri

Ioana Morovan

CursDeGuvernare.ro, organizează luni, 26 noiembrie, cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie a României, o conferință pe tema imprevizibilei legislații fiscale și așteptările pentru anul 2019, cu… Mai mult

Europa

Semestrul european / Comisia Europeană cere României să-și corecteze cu 1% din PIB deficitul structural pe termen mediu

Adrian N Ionescu

După ce a constatat că guvernul că nu a făcut nimic pentru a ajusta abaterea de la deficitul bugetar structural, Comisia Europeană cere acum  României… Mai mult

Stiri

Președintele Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea la DNA. Nu poate respinge următoarea propunere

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a respins miercuri propunerea făcută de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pentru poziția de procuror șef al DNA. “În conformitate cu dispoziţiile art.… Mai mult