Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri

de Mariana Bechir | 18.1.2017 .

După rezolvarea creșterilor salariale și modificarea Codului Fiscal, majoritatea parlamentară a intrat în cea de-a doa săptămână de guvernare : Modificarea legislației judiciare, îndeosebi cea care se referă la statutul celor anchetați și condamnați.

Ordonanțele de grațiere și de modificare a codurilor penale par făcute ”ca la croitor” – cu materialul și la cererea clientului.

O bună parte din prevederile din cele două proiecte afișate miercuri pe site-ul Ministerului Justiției par a fi concepute cu dedicație – atât pentru  unii politicieni deja condamnați, cât și pentru unii din cei aflați în anchete și procese.

Amănunt foarte important: În plus, proiectul grațierii are ca autor, în metadatele documentului, o persoană din cabinetul de la Camera Deputaților al lui Liviu Dragnea. Iar situația judiciară a dlui. Dragnea ar beneficia, într-un mod avantajos, de ambele proiecte.

Relatarea de față încearcă să acopere – printr-o abordare rotundă, 4 aspecte :

1: Ce prevăd, de fapt, prevederile OUG care modifică radical abordarea Justiției – cine sunt beneficiarii grațierii și amnistiei mascade prin dezincriminarea unor fapte

2:Care sunt problemele procedurale pe care graba guvernului le-ar putea ridica

3: Reacția Justiției

4: Problemele de constituționalitate ale documentelor

(Citiți și: ”Lista detaliată a faptelor care devin grațiabile: Șase ONG îi cer ministrului Iordache să nu promoveze proiectele pe Justiție ”)

În pofida afirmațiilor făcute de ministrul Justiție – Florin Iordache, și a premierului – Sorin Grindeanu, două Ordonanțe de Urgență urmau să fie aprobate în ședința de miercuri a Guvernului: Ordonanța pentru pentru graţierea unor pedepse și  Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

(Descărcați AICI OUG privind grațierea)

Din prevederile Ordonanței grațierii – de la plecat acasă la scutirea de la recuperarea prejudiciilor

OUG graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani (inclusiv) precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată, această prevedere aplicându-se indiferent de modalitatea de executare a pedepsei.

De grațiere nu ar fi trebuit să beneficieze și autorii unor fapte grave, care sunt enumerate la pedepsele de sub cinci ani.

Foarte important: Ordonanța conține însă și o grațiere parțială, fără să se precizeze o limită a pedepsei.

Se spune doar că această grațieree este posibilă în cazul:

  • persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani
  • femeilor însărcinate (gravide)
  • persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani;
  • persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale

În aceste condiții se pot încadra și infractori periculoși, precum violatorii, pedofilii, tâlharii și chiar criminalii.

Scutiri (cu dedicație) de la recuperarea prejudiciilor

O altă mare problemă legată de grațiere este recuperarea prejudiciilor. Ar scăpa, fără să înapoieze prejudiciile create prin infracțiune, cei grațiați parțial.

Deși OUG scrie, la un moment dat că “Grațierea este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate”,

proiectul menționează, câteva rânduri mai jos, că această prevedere Nu se aplică și condamnaților pentru care se grațiază parțial, adică aflați într-una din următoarele situații:

  1. cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani;
  2. cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale

Dan Voiculescu depășește 60 de ani și va beneficia de ambele avantaje aduse de această “grațiere în parte”:

  • poate fi eliberat mai devreme, deși pedeapsa din dosarul ICA este de 10 ani, mai mare de limita generală de 5 ani
  • scapă de plata prejudiciului

Grațierea condamnaților cu suspendare și rostul acesteia

OUG conține însă o prevedere care nu are nici o legătură cu suprapopularea din închisori, invocată de guvern, și care nu apare în nicio altă lege anterioară de grațiere, dar care l-ar putea ajuta, de exemplu, pe Liviu Dragnea în cazul condamnării cu suspendare din Dosarul Referendum.

Potrivit proiectului, sunt grațiați și cei condamnați cu suspendare -“Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în acest caz partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată se execută numai partea de pedeapsă rămasă negraţiată”.

Asta înseamnă că Liviu Dragnea poate fi premier în această primăvară, fiindcă se consideră că și-a terminat termenul de încercare de 4 ani și cazierul este astfel “curățat”.

Beneficiari concreți ai acestei forme de grațiere :

Între cei care vor putea beneficia de grațiere – unii în urma condamnărilor, iar alții prin grațierea faptelor – se numără politicieni condamnați sau judecați în prezent :

  • Liviu Dragnea – în dosarul Referendumul
  • Dan Voiculescu – înclusiv în ce privește anularea recuperării prejudiciului
  • Călin Popescu Tăriceanu  (dosarul de mărturie mincinoasă)
  • Nicușor Constantinescu 
  • Monica Ridzi
  • Adrian Severin
  • Călin Popescu Tăriceanu – dacă va fi condamnat în dosarul aflat pe rol va fi grațiat automat

Autorul Proiectului Grațierii –  în calculatorul de la Cancelaria de la Cameră a lui Liviu Dragnea

Metadatele proiectului OUG pentru grațiere conțin un detaliu ce întărește impresia de reglementare cu dedicație.

În timp ce toate celelalte trei documente din pachet (nota de fundamentare a grațierii, proiectul și nota de fundamentare a OUG pentru modificarea codurilor) conțin ca semnătură un nume de funcționar din Ministerul Justiției, documentul proiectului de grațiere o are la autor pe “anca.spiridon”

Nu există o angajată cu acest nume la Ministerul Justiției și singurul bugetar cu acest nume și declarație de avere din România și care putea intra în lanțul oficial al elaborării acestui act este Anca Mihaela Spiridon, director general la Cancelaria președintelui Camerei Deputaților.

Semnătura “prenume.nume” este specifică documentelor create din Wordul computerelor de la Camera Deputaților. Semnăturile celor de la MJ sunt “Prenume Nume”.

Întrebată dacă documentul a trecut prin calculatorul său, Anca Spiridon a negat și a spus că nu știe absolut nimic.

Pe proiect, în metadate, apare și numele unui funcționar din Ministerul Justiției, dar la Last Modified – “Marinela Eni” este agent secretariat la Unitatea de Management Public și Planificare Strategică.

Conform ghidului Microsoft, de fiecare dată când se creează un nou document, Word adaugă automat numele de utilizator (user name-ul) ca numele autorului în proprietățile unui document.

Faza a doua: Amnistia mascată prin dezincriminarea unr fapte de corupție aflate deja în anchetă sau pe rolul instanțelor

Sub pretextul introducerii în codurile penale a deciziilor Curții Constituționale, cea de-a doua OUG operează o dezincriminare a mai multor fapte de corupție:

a) Neglijenţa în serviciu dispare, pentru că Art. 298 din CP ar urma să fie abrogat

b) Abuzul în serviciu : Pagubele mai mici de 50.000 de euro nu mai sunt infracțiuni

Cum ar urma să arate articolul:

“Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”

Consecințe:

  • se introduce prevederea că infracţiunea se va investiga la plângerea persoanei vătămate, ceea ce face imposibilă acuzația în cazul în care partea vătămată este decedată, de exemplu
  • va fi investigat doar dacă paguba este de peste 200.000 de lei, un plafon foarte ridicat, ținând cont că există primării, de exemplu, unde suma totală a investițiilor prevăzută în buget nu ajunge la un milion de lei. Ar scăpa din cauza introducerii plafonului, de exemplu, Liviu Dragnea, în Dosarul Bombonica (unde prejudiciul este de 108.000 lei)
  • vor fi puși în libertate cei care își pedepsesc pedeapsa pentru abuz în serviciu cu pagubă sub 200.000 lei
  • pedeapsa maximă pe care o riscă orice persoană care săvârşeşte acesta infracţiune se reduce de la şapte la trei ani. Asta înseamnă că multe dintre persoanele cu dosare de abuz în serviciu aflate în faza anchetei vor scăpa de condamnare, pentru că se micșorează automat și perioada de prescripție (odată cu diminuarea pedepsei)

c) Conflictul de interese

Cum va arăta:

Fapta funcţionarului care, “în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, este sancţionată”.

Consecințe:

Introducerea termenului “necuvenit”face legea deosebit de permisivă.

d) Denunțul (apare în Codul de procedură penală)

Modificare:

este introdus un termen de valabilitate: denunțul trebuie  depus “la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancţiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.”

Consecințe:

Orice faptă penală semnalată la mai mult de jumătate de an de la comiterea ei nu va avea valoare juridică, adică dispar mult peste 50% din dosarele DNA.

Denunțurile sunt foarte importante în dosarele de trafic de influență sau de mită, majoritatea cazurilor anchetate la DNA fiind începute cu un denunț: dosare ale Elenei Udrea, Sorin Blejnar, Microsoft 2, dosarul în care este acuzat Bogdan Olteanu, Dan Șova etc.

Politicieni care scapă ca urmare a dezincriminării :

  • Liviu Dragnea – în dosarul de abuz, așa numitul ”Dosar Bombonica”
  • Titus Corlățean  (abuz în serviciu pentru votul din diaspora, alegerile  prezidențiale din 2014)
  • Gabriel Oprea
  • Nicușor Constantinescu
  • Marian Vanghelie
  • Elena Udrea (Gala Bute)
  • Sorin Blejnar
  • Vasiel Blaga
  • Bogdan Olteanu
  • Miniștri din ”Lotul Microsoft”
  • Mulți, mulți alții din teritoriu

(Descărcați AICI proiectul de modificare a codurilor)

Procurorul general – “Proiectele cu dedicație” și “o inginerie juridică”

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție precizează într-un comunicat că “promovarea unor acte de clemență de genul grațierii și amnistiei – în condiții de netransparență și fără o prealabilă consultare a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum prevede legislația în vigoare, nu doar că ar fi în contradicție cu obiectivele Ministerului Public, dar ar fi de natură să demonstreze lipsa de voință și slăbiciunea autorităților statului în fața criminalității”.

Șeful instituției, procurorul general Augustin Lazăr, a declarat miercuri, la intrarea la CSM, despre cel de-al doilea proiect de OUG (de modificare a codurilor penale) că este un proiect cu dedicație și pentru dezincriminarea unor categorii de acte sociale:

”S-ar vedea ca dezincriminarea este făcută cu dedicație. Lucrurile sunt foarte clare și nu aș dori să le analizez mai profund pentru că sunt foarte clare. (…) Nu avem nevoie să facem o inginerie juridică pentru a dezincrimina anumite categorii de acte antisociale. Lucrurile sunt clare pentru cine citește textul. La fel și cu alte fapte. Ar fi total exagerat, spre exemplu, ca la abuzul în serviciu să se facă o incriminare astfel încât să se ajungă ca o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer”.

În ceea ce privește grațierea, Lazăr a calificat proiectul drept penibil.

CSM a anunțat și el că va analiza prin direcția de specialitate proiectele și va avea o ședință pentru stabili un punct de vedere.

Șefa Înaltei Curți – Trebuie văzut dacă efectul este acela de a intimida lupta împotriva corupției

Cristina Tarcea, președinta ICCJ, întrebată dacă proiectele au fost elaborate cu dedicație, a răspuns: “Dacă mă iau după tot ceea ce s-a discutat în spaţiul public, aşa pare (cu dedicaţie – n. red.) a fi”.

“Trebuie văzut în ce măsură beneficiază infracţiunile cu un pericol social redus şi în ce măsură efectele acestui proiect nu ar fi acelea de a intimida lupta împotriva corupţiei. Am trimis deja materialul, spre studiu, direcţiei legislaţie, să vedem care va fi impactul dispoziţiilor”, a mai spus preşedintele instanţei supreme, referindu-se la analiza pe care Înalta Curte a început-o deja.

Analiza ce va rezulta va fi trimisă Guvernului până pe 23 ianuarie, așa cum au solicita Sorin Grindeanu și Sorin Grindeanu.

Laura Kovesi – Mă îndoiesc de buna credință a ministrului Justiției

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a explicat miercuri că a avut săptămâna trecută o discuție cu Florin Iordache și acesta promisese că va discuta cu cei din justiție orice eventuală modificare a codurilor penale, promisiune ce nu a fost respectată:

“În acest moment eu mă îndoiesc de buna-credință, cel puțin a ministrului de Justiție, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte și nu după (…), mă îndoiesc că este de bună-credință”.

Grațierea nu se poate face prin OUG

Potrivit judecătorului Cristi Danileț, fost membru CSM, demersul Guvernului este din start neconstituțional, întrucât, conform art. 73 alin. 3 din Constituția României, grațierea colectivă se dispune prin lege organică. În acest domeniu nu pot fi adoptate nici ordonanțe de către Guvern, potrivit art. 115 Constituție.

Mai mult, există o lege – cadru privind grațierea, Legea 546/2002, iar aceasta precizează foarte limpede:

Art. 2
Gratierea poate fi acordata individual, prin decret al Presedintelui Romaniei, potrivit art. 94 lit. d) din Constitutia Romaniei, sau colectiv, de catre Parlament, prin lege organica, conform art. 72 alin. (3) lit. g) din Constitutie.

Mari nereguli din Ordonanța grațierii

În ordonanța grațierii există și alte nereguli grave de fond, precum faptul că se grațiază fapte, așa cum se procedează de fapt prin legile amnistiei, și nu pedepse, cum spune și Lega 546/2002.

Nu se rezolvă supraaglomerarea

Guvernul Grindeanu susține că scopul grațierii este aerisirea penitenciarelor, dar într-o declarație dată miercuri de ministrul Florin Iordache, doar 2.500 de persoane aflate în închisoare ar fi eliberate. Dar, potrivit statisticilor, capacitatea normală din pușcării este depășită cu aproximativ 8.000 de persoane. În plus, mulți dintre cei eliberați vor recidiva în primul an după liberare, așa cum arată tot statisticile Administrației Penitenciarelor – procentul obișnuit este de circa 50%, ceea ce însemană că până la sfârșitul anului supraaglomerarea va fi cam aceeași.

Publicat la data de 18.1.2017 .

2 comentarii

  1. Iulian
    19.1.2017, 6:35 pm

    Gratierea nu a vizat niciodata sfintii. Toti sunt fie borfasi, fie mafioti cu gulere albe. Deci nu mai insistati cu listele astea, stim si noi cine sunt respectivii. Problema este daca acest act de clementa este necesar ori ba, nu daca Voiculescu, Bula sau Dorel ies mai repede de la zdup. Daca incepem sa individualizam persoana si nu pe fapta riscam noi insine sa facem politie politica. Ori asta nu imi doresc. Deci hai sa raspundem la intrebarea daca masura cu pricina e musai sa fie adoptata sau nu. Eu nu am un punct de vedere, nu cunosc conditiile din penitenciare, nu cunosc pe nimeni care sa fi trecut pe acolo, deci ma abtin. Ziceti voi.

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    20.1.2017, 1:51 pm

    D-le Iulian,
    1.Nu cred sa-i pese cuiva dintre guvernanti ori din clasa politca de borfasi si mafiotii inchisi, cita vreme nu le pasa nici macar de milioanele de romani nevoiti sa migreze pentru o bucata de paine sau de cei lipsiti de minimul fizic si sanitar de subziatenta.
    Este vorba de un risc asumat de politici, deoarece ori reusesc sa scape dupa promovarea gratierii a furturilor si coruptiei pentru care sint urmariti penal, fie cad odata cu guvernul Dragnea/Grindean de la butoane si urmeaza sa fie condamnati.
    2.Aceasta asumare este pe viata (in libertate) si pe moarte (politica), favorizata de criza UE urmare a Brexitului si schimbarii Americii, situatie in care monitorizarea democratiei si legalitatii lasa temporar de dorit.
    3.Unica sansa de stopare a acestui parcurs ANTIJUSTITIE si ANTICORUPTIE sta la mina societatii civile, care la fel ca si in cazul accidentului de la Colectiv, se poate imflama pina la a face scrum actuala putere!
    4.Ramine de vazut evolutia situatiei, ea avind ca “rezerva strategica” (din umbra) un guvern “Ciolos II”.In cazul in care se va repeta ca amploare si durata, protestul pentru care societatea “liberala romaneasca” (cita mai este) a facut o repetitie reusita prin rasturnarea guvernului Ponta, democratia si justitia vor supravietui pina la viitorul asalt contra lor, al actualei clase politice corupta si hoata…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Drumuri care ocolesc România: Hărțile de calcul ale vitezei României în Europa cu mai multe viteze

În ciuda reacțiilor vehemente ale autorităților de la București privind Europea cu mai multe viteze, realitatea din teren (la propriu, chiar din teren) arată...Citeste mai departe »

Victor Bratu

România productivă și 8 din marile ei probleme

4 ore de discuții, 7 reprezentanți ai mediului de business, 2 analiști economici, 4 oficiali. 21 martie 2017 (Detalii – AICI_LINK) – an în...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Funcționarii publici – statut de salariați de rangul întâi: Rămân în funcții chiar dacă sunt condamnați cu suspendare, scapă de obligația transparenței, în caz că au probleme beneficiază de ”rotația cadrelor”. Șeful devine și mai șef

Modificările pe care Ministerul Dezvoltării le pregătește în statutul funcționarilor publici din România fac din acesti cetățeni adevărați favorizați ai societății. Proiectul pus în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Statul angajator în România capitalistă: un altfel de raport asupra economiei private

Cine ține în viață economia, sistemele administrative, bugetele de toate felurile – de la cele de investiții la cele de pensii – și, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România și vârful ciclului economic: Politici grele pentru o recesiune ușoară

Economiștii avertizează că România se apropie dacă nu cumva chiar a depășit deja vârful ciclului economic și că spațiul de operare prin politici anti-ciclice a...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5575 lei
4.2232 lei
5.2473 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română