Document / Redevențele pe resursele României, în buget: Cifre oficiale și câteva comparații cu alte taxe

De Victor Bratu , Razvan Diaconu | 25.11.2014 .

Negocierea sfârşitului de an priveşte chestiunea redevenţelor la petrol şi gaze.

Pe de-o parte, aşteptările sunt mari din perspectivă publică, acolo unde s-a cimentat convingerea că nivelul acestor redevenţe este “mic”, dar şi din perspectivă bugetară: o creştere a cotei de taxare în acest domeniu ar satisface, fie şi parţial, nevoia de venituri suplimentare la buget.

Pe de altă parte, semnalele transmise de guvern pregătesc terenul pentru păstrarea sau eventuala creştere puţin semnificativă a redevenţelor la petrol şi gaze.

Discuţia pe tema redevenţelor este complicată iar simpla comparaţie cu alte state europene este lipsită practic de relevanţă în condiţiile în care statele care practică o politică de taxare uneori net superioară celei din România acordă, “la pachet”, o serie de facilităţi companiilor pe care le taxează.

În cele ce urmează, o scurtă privire asupra încasărilor din ultimii ani din redevenţele la petrol şi gaze, alături de o serie de comparaţii: ce poate face România cu banii care îi încasează în acest domeniu.

Două lucruri sunt de remarcat:

a) România ocupă locul 5 între statele UE ca resurse naturale

b) În afară de redevențele la petrol și gaze, celelalte resurse (de la cărbune și minereuri și metale la  pietriș și apă) aduc la buget doar 15% ca încasările totale din redevențe.

Valoarea redevenţelor la petrol şi gaze este cu 200 milioane mai mică decât cea vehiculată public

Dintr-un raport al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale rezultă că veniturile la bugetul de stat aduse, în tot anul 2013, ca urmare a activităţii ANRM au fost de 1,43 miliarde leiaproximativ 323 milioane de euro

De menţionat că această sumă nu reprezintă doar valoarea redevenţelor la petrol şi gaze, ci totalul veniturilor realizate, inclusiv taxe miniere sau diverse alte tarife practicate de ANRM (detalii în tabelul de mai jos).

Încasările din redevențele la petrol și gaze se ridică la aproximativ 1,22 miliarde de lei – aproximativ 277 milioane de euro.

CLICK pentru mărire

Câteva comparații: Cât reprezintă redevențele în raport cu alte taxe

  • Încasările totale din redevențe (pe toate resursele) (1,43 miliarde de lei) sunt mai mici decât valoarea declarată pe anul 2014 a taxei pe construcții speciale. Așa numita ”taxă pe stâlp” prognozează o sumă anuală la buget de circa 1,5 miliarde de lei – valoare declarată de contribuabili.
  • Potrivit statisticilor INS, la bugetul de stat se colectează taxa de drum inclusă în preţul combustibilului, care aduce la buget de 3 ori mai mulţi bani decât redevențele. La un consum anual de 5,8 milioane de tone (taxat cu 125 euro/tonă), veniturile bugetare din aceasta taxă înseamnă 825 milioane euro (adică 3,63 miliarde lei)
  • Potrivit cifrelor din bugetul CNADNR pe 2013, încasările din rovignetă, taxe de pod şi taxe de autostradă au fost anul trecut de 1,5 miliarde de euro (6,62 miliarde lei) – de 5 ori mai mari decât încasările din redevențe
  • Potrivit bilanţului la 31 dec 2013 depus de SC Automobile Dacia SA la Ministerul de finanţe, compania deţinea în casa şi în conturi la bănci (sold la 31 decembrie) suma de 1,45 miliarde lei, mai mult decât încasează statul din redevenţe.
  • Încasările anuale din redevențe sunt aproximativ egale cu valoarea totală a contractelor de dezăpezire încheiate la nivelul întregii ţări pe un singur an.
    Potrivit Agerpres, contractele încheiate de fiecare Secţie de Drumuri Naţionale au însumat 5,52 miliarde lei cu tot cu TVA, pe anii 2008-2012.
  • Sumele încasate din redevenţa la petrol şi gaze ar putea acoperi 10% din deficitul anual al  Fondului de pensii.
  • Încasările din redevențe sunt aproximativ egale cu costurile fiscale ale ”Electoratei” pe 2 ani : 2015 și 2016. Potrivit notei de fundamentare a ordonanţei supranumite „Electorata”, costurile fiscale ale acestei măsuri sunt estimate la maximum 450 milioane lei în 2015 şi maximum 975 milioane lei în 2016.
  • Cele 1,22 miliarde lei din redevenţele la petrol şi gaze sunt aproximativ egale cu prejudiciul estimat de procurori în dosarul Lukoil. Potrivit comunicatului Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, prejudiciul estimat în cauză este de peste 1 miliard lei (230.000.000 euro), rezultat din comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.
  • Cu banii încasaţi din redevenţe am putea acoperi costurile a 11 km din autostrada Comarnic-Braşov, dacă se va realiza vreodată. În ianuarie 2014, premierul Ponta se întâlnea cu reprezentanţii Asocierii Vinci – Strabag – Aktor, iar Dan Şova estimata suma pentru construcţia autostrăzii la 1,8 miliarde euro, adică 28 milioane euro pe km (123 milioane lei).

Comparații din zona de afaceri:

  • Potrivit datelor financiare depuse la Ministerul Finanţelor, companiile Vodafone şi Orange au împreună un profitul aferent anului 2013 care depăţeşte cu 150 milioane de lei nivelul redevenţelor la petrol şi gaze.
  • Profitul înregistrat în 2013 de Termoelectrica SA este de 1,5 miliarde lei, mai mare cu 300 milioane decât nivelul redevenţelor

Emil Boc nu a reuşit în tentativa creşterii redevenţelor. Ce mesaje a lansat guvernul Ponta

În prezent, redevențele din energie sunt cuprinse între 3,5 și 13,5% din venituri la petrol, respectiv între 3,5 și 13%, la gaze, din valoarea producţiei brute extrase. Nivelul redevențelor actuale nu depăşeşte 1% din PIB.

O modificare a nivelului redevențelor a încercat și fostul prim ministru Emil Boc, care voia să mai adune fonduri la buget pe timp de criză.
Proiectul de ordonanță de urgență elaborat la sfârșitul lui 2011 prevedea dublarea redevențelor pentru aur, platină și argint, de la 4% la 8% din valoarea producției. Redevențele pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele, metalele neferoase sau apele minerale se majorau de la 4% la 6%.

Prin aceeași ordonanță se stabilea ca o cotă de 20% din redevențele și taxele colectate percepute titularilor de licențe pentru activitatea de prospecțiune, explorare sau exploatare să fie cedată la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se afla perimetrul.

Ordonanța nu a fost aprobată pentru că discuțiile cu Petrom pentru majorarea redevenței petroliere au eșuat, valoarea redevenței la petrol și gaze urma să expire la finele anului 2014.

”Noi am cerut FMI să intervină și să convingă conducerea Petrom să accepte renunțarea la clauza din contractul de privatizare prin care se stabuilea că redevențele nu se pot majora până în 2014, dar discuțiile nu au dus la nici un rezultat.”, declara la începutul anului fostul ministru de finanțe Gheorghe Ialomițeanu.

În iunie 2014, după o întâlnire cu reprezentanţii Petrom şi Exxon, premierul Victor Ponta afirma că noua lege a redevențelor va conține un sistem diferenţiat pentru exploatările terestre şi cele maritime, “întrucât investiţiile pentru exploatările offshore sunt mult mai mari”.

Preşedintele ANRM, Gherghe Duţu, a declarat în aceeaşi zi că nu va fi o diferenţiere doar între exploatările terestre şi maritime, ci pe trei categorii de exploatări: “Pentru viitoarele acorduri petroliere redevenţele vor fi diferenţiate pentru zăcămintele onshore, offshore şi deep offshore”. “Să nu ne aşteptăm la creşteri spectaculoase”, spunea preşedintele ANRM cu referire la viitoarele negocieri asupra redevenţelor.

Nivelul câștigurilor este influenţat de producţie

În 2011, suma adunată din redevențe s-a apropiat de 1 miliard de lei (aproximativ 225 de milioane de euro). Ponderea cea mai mare au avut-o redevențele din domeniul petrolier și al gazelor naturale.

În 2012, pe fondul liberalizării prețurilor la energie, dar și din cauza creșterii producției interne de gaz, pentru scăderea dependenței de gazul rusesc, redevențele colectate au fost de 1,4 miliarde lei (circa 300 de milioane de euro).

În 2013, potrivit ANRM, cifra exactă a redevenţelor încasate de statul român din petrol şi gaze este de 1,22 miliarde lei. Valoarea totală a redevențelor a fost de 1,42 de miliarde de lei.

În 2014, potrivit statisticilor provizorii, ANRM a colectat redevenţe petroliere de 570 de milioane lei (130 de milioane euro) în prima jumătate a acestui an. Alte 65 de milioane lei au fost încasate din redevenţa minieră.

Cea mai mare parte a redevenţei petroliere provine de la producătorii de gaze- 318 milioane lei. De la producătorii de ţiţei s-au colectat 252 milioane lei.

(Descărcaţi AICI raportul de activitate pe 2013 al ANRM)

Publicat la data de 25.11.2014 .

Un raspuns

  1. donjoe
    29.11.2014, 1:35 pm

    “Pe de-o parte, aşteptările sunt mari din perspectivă publică, acolo unde s-a cimentat convingerea că nivelul acestor redevenţe este “mic””

    Nimic din textul articolului nu vă dă dreptul să-l puneţi pe “mic” între ghilimele – percepţia e că redevenţele din România sunt mici faţă de cele percepute de alte ţări (chiar şi luate la un loc cu impozitele ş.a.m.d.), or n-aţi arătat nicio comparaţie cu alte ţări ca să trageţi concluzii privind distanţa dintre această percepţie şi adevăr. Alţii care au făcut-o au găsit confirmări că cerem mai puţin decât o grămadă de ţări mai sărace din Africa şi Asia de Sud-Est: http://romanian.ruvr.ru/2013_09_04/RoSia-Montana-Romania-este-mai-corupta-decat-Congo-4545/

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România și împrumuturile de la FMI-UE-BM: Efortul de rambursare și lămuririle necesare

FMI, Jeffrey Franks În contextul alegațiilor referitoare la împrumutul primit în anul 2009 din partea troicii FMI – UE – Banca Mondială, pentru cei interesați de a...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bomba legislativă de sub salarizarea medicilor de la stat: Consiliul Concurenței investighează improvizația prin care salariile au crescut cu 25% prin majorarea tarifelor decontate sistemului public

spital-urgenta-medici-garzi O problemă de improvizație legislativă poate fi premisa unei lovituri de teatru pentru salarizarea medicilor din sistemul public de sănătate : Medicii ar putea...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Strategia Europa 2020: Unde se află România și Uniunea în raport cu țintele fixate

europa 2020 România este departe de țintele naționale fixate prin Strategia Europa 2020 la aproape toate capitolele, cu excepția energiei din surse regenerabile și reducerea ratei...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Studiu european pe conformarea voluntară la plata taxelor: în România, foarte puțini fură foarte mult

anaf_coada impozite Institutul Universitar European, prin Centrul Robert Schuman pentru Studii Avansate, a realizat o cercetare sociologică în 4 țări- Marea Britanie, Italia, Suedia și Statele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

DOCUMENT / Proiectul de rectificare bugetară: Trei sferturi din realocări se duc în susținerea sistemului de pensii și de protecție socială

rectificare bugetara Ministerul Finanțelor Publice a publicat vineri proiectul de rectificare bugetară, modificările fiind necesare pentru menținerea deficitului bugetar pe anul 2016 sub pragul de 3%,...Citeste mai departe »

Comentarii

Turcia în Siria – începutul sfârșitului sau sfârșitul începutului?

Alexandru-Georgescu-1

Alexandru Georgescu

Intervenția militară a Turciei în teritoriul sirian, realizată cu aparenta susținere a Statelor Unite ale Americii, adaugă noi dimensiuni teoriilor legate de evoluția conflictului...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De ce Pământul este plat

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Trebuie sa recunosc ca in ultimele luni am fost confruntat, nu doar o data, cu o situatie inedita, care pur si simplu m-a blocat....Citeste mai departe »

Pâinea, circul și indicatorii din ultimii patru ani

mp21

Marin Pana

Inflația medie anuală înregistrată în perioada 2012 – 2015 a fost de 1,93% potrivit metodologiei naționale concretizate în indicele prețurilor de consum IPC și...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Convențiile naționale din Statele Unite. Campania electorală cu vicepreședinți mai buni decât prezidențiabilii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

În momentul scrierii acestei succinte analize, Convenția Democrată de la Philadelphia se pregătește să înceapă a treia zi, penultima, iar Convenția Republicană s-a încheiat...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Lămuriri necesare privind Strategia ”România competitivă”

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Atunci când Prim-Ministrul Guvernului, domnul Dacian Cioloş, a solicitat Guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, să-l ajute cu specialiști în redactarea unui proiect de strategie...Citeste mai departe »

Două neadevăruri statistice care au contribuit la ieșirea Marii Britanii din UE

mp21

Marin Pana

Referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost influențat de o serie de statistici care conduc spre concluziii potențial eronate. Unul dintre...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Supravietuirea Europei – Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Brexit-ul a fost atat de mult analizat in ultimele zile incat interesul public pentru acest subiect este pe punctul sa se epuizeze. Cu toate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Uniunea Europeană 2.0, refondată sub patronajul Germaniei. Opţiuni grele la orizont pentru naţiunile Europei

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Cu mult înainte de Brexitul din 23 iunie, Uniunea Europeană dădea semne obiective de uzură politică, economică, socială şi culturală, dincolo de...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română