Document / Redevențele pe resursele României, în buget: Cifre oficiale și câteva comparații cu alte taxe

de Victor Bratu , Razvan Diaconu | 25.11.2014 .

Negocierea sfârşitului de an priveşte chestiunea redevenţelor la petrol şi gaze.

Pe de-o parte, aşteptările sunt mari din perspectivă publică, acolo unde s-a cimentat convingerea că nivelul acestor redevenţe este “mic”, dar şi din perspectivă bugetară: o creştere a cotei de taxare în acest domeniu ar satisface, fie şi parţial, nevoia de venituri suplimentare la buget.

Pe de altă parte, semnalele transmise de guvern pregătesc terenul pentru păstrarea sau eventuala creştere puţin semnificativă a redevenţelor la petrol şi gaze.

Discuţia pe tema redevenţelor este complicată iar simpla comparaţie cu alte state europene este lipsită practic de relevanţă în condiţiile în care statele care practică o politică de taxare uneori net superioară celei din România acordă, “la pachet”, o serie de facilităţi companiilor pe care le taxează.

În cele ce urmează, o scurtă privire asupra încasărilor din ultimii ani din redevenţele la petrol şi gaze, alături de o serie de comparaţii: ce poate face România cu banii care îi încasează în acest domeniu.

Două lucruri sunt de remarcat:

a) România ocupă locul 5 între statele UE ca resurse naturale

b) În afară de redevențele la petrol și gaze, celelalte resurse (de la cărbune și minereuri și metale la  pietriș și apă) aduc la buget doar 15% ca încasările totale din redevențe.

Valoarea redevenţelor la petrol şi gaze este cu 200 milioane mai mică decât cea vehiculată public

Dintr-un raport al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale rezultă că veniturile la bugetul de stat aduse, în tot anul 2013, ca urmare a activităţii ANRM au fost de 1,43 miliarde leiaproximativ 323 milioane de euro

De menţionat că această sumă nu reprezintă doar valoarea redevenţelor la petrol şi gaze, ci totalul veniturilor realizate, inclusiv taxe miniere sau diverse alte tarife practicate de ANRM (detalii în tabelul de mai jos).

Încasările din redevențele la petrol și gaze se ridică la aproximativ 1,22 miliarde de lei – aproximativ 277 milioane de euro.

CLICK pentru mărire

Câteva comparații: Cât reprezintă redevențele în raport cu alte taxe

  • Încasările totale din redevențe (pe toate resursele) (1,43 miliarde de lei) sunt mai mici decât valoarea declarată pe anul 2014 a taxei pe construcții speciale. Așa numita ”taxă pe stâlp” prognozează o sumă anuală la buget de circa 1,5 miliarde de lei – valoare declarată de contribuabili.
  • Potrivit statisticilor INS, la bugetul de stat se colectează taxa de drum inclusă în preţul combustibilului, care aduce la buget de 3 ori mai mulţi bani decât redevențele. La un consum anual de 5,8 milioane de tone (taxat cu 125 euro/tonă), veniturile bugetare din aceasta taxă înseamnă 825 milioane euro (adică 3,63 miliarde lei)
  • Potrivit cifrelor din bugetul CNADNR pe 2013, încasările din rovignetă, taxe de pod şi taxe de autostradă au fost anul trecut de 1,5 miliarde de euro (6,62 miliarde lei) – de 5 ori mai mari decât încasările din redevențe
  • Potrivit bilanţului la 31 dec 2013 depus de SC Automobile Dacia SA la Ministerul de finanţe, compania deţinea în casa şi în conturi la bănci (sold la 31 decembrie) suma de 1,45 miliarde lei, mai mult decât încasează statul din redevenţe.
  • Încasările anuale din redevențe sunt aproximativ egale cu valoarea totală a contractelor de dezăpezire încheiate la nivelul întregii ţări pe un singur an.
    Potrivit Agerpres, contractele încheiate de fiecare Secţie de Drumuri Naţionale au însumat 5,52 miliarde lei cu tot cu TVA, pe anii 2008-2012.
  • Sumele încasate din redevenţa la petrol şi gaze ar putea acoperi 10% din deficitul anual al  Fondului de pensii.
  • Încasările din redevențe sunt aproximativ egale cu costurile fiscale ale ”Electoratei” pe 2 ani : 2015 și 2016. Potrivit notei de fundamentare a ordonanţei supranumite „Electorata”, costurile fiscale ale acestei măsuri sunt estimate la maximum 450 milioane lei în 2015 şi maximum 975 milioane lei în 2016.
  • Cele 1,22 miliarde lei din redevenţele la petrol şi gaze sunt aproximativ egale cu prejudiciul estimat de procurori în dosarul Lukoil. Potrivit comunicatului Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, prejudiciul estimat în cauză este de peste 1 miliard lei (230.000.000 euro), rezultat din comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.
  • Cu banii încasaţi din redevenţe am putea acoperi costurile a 11 km din autostrada Comarnic-Braşov, dacă se va realiza vreodată. În ianuarie 2014, premierul Ponta se întâlnea cu reprezentanţii Asocierii Vinci – Strabag – Aktor, iar Dan Şova estimata suma pentru construcţia autostrăzii la 1,8 miliarde euro, adică 28 milioane euro pe km (123 milioane lei).

Comparații din zona de afaceri:

  • Potrivit datelor financiare depuse la Ministerul Finanţelor, companiile Vodafone şi Orange au împreună un profitul aferent anului 2013 care depăţeşte cu 150 milioane de lei nivelul redevenţelor la petrol şi gaze.
  • Profitul înregistrat în 2013 de Termoelectrica SA este de 1,5 miliarde lei, mai mare cu 300 milioane decât nivelul redevenţelor

Emil Boc nu a reuşit în tentativa creşterii redevenţelor. Ce mesaje a lansat guvernul Ponta

În prezent, redevențele din energie sunt cuprinse între 3,5 și 13,5% din venituri la petrol, respectiv între 3,5 și 13%, la gaze, din valoarea producţiei brute extrase. Nivelul redevențelor actuale nu depăşeşte 1% din PIB.

O modificare a nivelului redevențelor a încercat și fostul prim ministru Emil Boc, care voia să mai adune fonduri la buget pe timp de criză.
Proiectul de ordonanță de urgență elaborat la sfârșitul lui 2011 prevedea dublarea redevențelor pentru aur, platină și argint, de la 4% la 8% din valoarea producției. Redevențele pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele, metalele neferoase sau apele minerale se majorau de la 4% la 6%.

Prin aceeași ordonanță se stabilea ca o cotă de 20% din redevențele și taxele colectate percepute titularilor de licențe pentru activitatea de prospecțiune, explorare sau exploatare să fie cedată la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se afla perimetrul.

Ordonanța nu a fost aprobată pentru că discuțiile cu Petrom pentru majorarea redevenței petroliere au eșuat, valoarea redevenței la petrol și gaze urma să expire la finele anului 2014.

”Noi am cerut FMI să intervină și să convingă conducerea Petrom să accepte renunțarea la clauza din contractul de privatizare prin care se stabuilea că redevențele nu se pot majora până în 2014, dar discuțiile nu au dus la nici un rezultat.”, declara la începutul anului fostul ministru de finanțe Gheorghe Ialomițeanu.

În iunie 2014, după o întâlnire cu reprezentanţii Petrom şi Exxon, premierul Victor Ponta afirma că noua lege a redevențelor va conține un sistem diferenţiat pentru exploatările terestre şi cele maritime, “întrucât investiţiile pentru exploatările offshore sunt mult mai mari”.

Preşedintele ANRM, Gherghe Duţu, a declarat în aceeaşi zi că nu va fi o diferenţiere doar între exploatările terestre şi maritime, ci pe trei categorii de exploatări: “Pentru viitoarele acorduri petroliere redevenţele vor fi diferenţiate pentru zăcămintele onshore, offshore şi deep offshore”. “Să nu ne aşteptăm la creşteri spectaculoase”, spunea preşedintele ANRM cu referire la viitoarele negocieri asupra redevenţelor.

Nivelul câștigurilor este influenţat de producţie

În 2011, suma adunată din redevențe s-a apropiat de 1 miliard de lei (aproximativ 225 de milioane de euro). Ponderea cea mai mare au avut-o redevențele din domeniul petrolier și al gazelor naturale.

În 2012, pe fondul liberalizării prețurilor la energie, dar și din cauza creșterii producției interne de gaz, pentru scăderea dependenței de gazul rusesc, redevențele colectate au fost de 1,4 miliarde lei (circa 300 de milioane de euro).

În 2013, potrivit ANRM, cifra exactă a redevenţelor încasate de statul român din petrol şi gaze este de 1,22 miliarde lei. Valoarea totală a redevențelor a fost de 1,42 de miliarde de lei.

În 2014, potrivit statisticilor provizorii, ANRM a colectat redevenţe petroliere de 570 de milioane lei (130 de milioane euro) în prima jumătate a acestui an. Alte 65 de milioane lei au fost încasate din redevenţa minieră.

Cea mai mare parte a redevenţei petroliere provine de la producătorii de gaze- 318 milioane lei. De la producătorii de ţiţei s-au colectat 252 milioane lei.

(Descărcaţi AICI raportul de activitate pe 2013 al ANRM)

Publicat la data de 25.11.2014 .

Un raspuns

  1. donjoe
    29.11.2014, 1:35 pm

    “Pe de-o parte, aşteptările sunt mari din perspectivă publică, acolo unde s-a cimentat convingerea că nivelul acestor redevenţe este “mic””

    Nimic din textul articolului nu vă dă dreptul să-l puneţi pe “mic” între ghilimele – percepţia e că redevenţele din România sunt mici faţă de cele percepute de alte ţări (chiar şi luate la un loc cu impozitele ş.a.m.d.), or n-aţi arătat nicio comparaţie cu alte ţări ca să trageţi concluzii privind distanţa dintre această percepţie şi adevăr. Alţii care au făcut-o au găsit confirmări că cerem mai puţin decât o grămadă de ţări mai sărace din Africa şi Asia de Sud-Est: http://romanian.ruvr.ru/2013_09_04/RoSia-Montana-Romania-este-mai-corupta-decat-Congo-4545/

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Buget 2017, după ce creșterea din 2016 s-a cheltuit pe consum – caracteristici care sar în ochi: Se mizează pe o creștere de 5,2% * Bugetul Apărării coboară în loc să urce. Scădere drastică la Dezvoltare * Până și la Educație scade * Cursul de calcul – 4,46 lei/euro – să vedem ce părere are BNR în lipsa creșterii productivității

Proiectul de buget pe anul 2017 este construit pe o creştere economică de 5,2% şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, „semnificativ mai...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri

După rezolvarea creșterilor salariale și modificarea Codului Fiscal, majoritatea parlamentară a intrat în cea de-a doa săptămână de guvernare : Modificarea legislației judiciare, îndeosebi...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română