Document / Redevențele pe resursele României, în buget: Cifre oficiale și câteva comparații cu alte taxe

de Victor Bratu , Razvan Diaconu | 25.11.2014 .

Negocierea sfârşitului de an priveşte chestiunea redevenţelor la petrol şi gaze.

Pe de-o parte, aşteptările sunt mari din perspectivă publică, acolo unde s-a cimentat convingerea că nivelul acestor redevenţe este “mic”, dar şi din perspectivă bugetară: o creştere a cotei de taxare în acest domeniu ar satisface, fie şi parţial, nevoia de venituri suplimentare la buget.

Pe de altă parte, semnalele transmise de guvern pregătesc terenul pentru păstrarea sau eventuala creştere puţin semnificativă a redevenţelor la petrol şi gaze.

Discuţia pe tema redevenţelor este complicată iar simpla comparaţie cu alte state europene este lipsită practic de relevanţă în condiţiile în care statele care practică o politică de taxare uneori net superioară celei din România acordă, “la pachet”, o serie de facilităţi companiilor pe care le taxează.

În cele ce urmează, o scurtă privire asupra încasărilor din ultimii ani din redevenţele la petrol şi gaze, alături de o serie de comparaţii: ce poate face România cu banii care îi încasează în acest domeniu.

Două lucruri sunt de remarcat:

a) România ocupă locul 5 între statele UE ca resurse naturale

b) În afară de redevențele la petrol și gaze, celelalte resurse (de la cărbune și minereuri și metale la  pietriș și apă) aduc la buget doar 15% ca încasările totale din redevențe.

Valoarea redevenţelor la petrol şi gaze este cu 200 milioane mai mică decât cea vehiculată public

Dintr-un raport al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale rezultă că veniturile la bugetul de stat aduse, în tot anul 2013, ca urmare a activităţii ANRM au fost de 1,43 miliarde leiaproximativ 323 milioane de euro

De menţionat că această sumă nu reprezintă doar valoarea redevenţelor la petrol şi gaze, ci totalul veniturilor realizate, inclusiv taxe miniere sau diverse alte tarife practicate de ANRM (detalii în tabelul de mai jos).

Încasările din redevențele la petrol și gaze se ridică la aproximativ 1,22 miliarde de lei – aproximativ 277 milioane de euro.

CLICK pentru mărire

Câteva comparații: Cât reprezintă redevențele în raport cu alte taxe

  • Încasările totale din redevențe (pe toate resursele) (1,43 miliarde de lei) sunt mai mici decât valoarea declarată pe anul 2014 a taxei pe construcții speciale. Așa numita ”taxă pe stâlp” prognozează o sumă anuală la buget de circa 1,5 miliarde de lei – valoare declarată de contribuabili.
  • Potrivit statisticilor INS, la bugetul de stat se colectează taxa de drum inclusă în preţul combustibilului, care aduce la buget de 3 ori mai mulţi bani decât redevențele. La un consum anual de 5,8 milioane de tone (taxat cu 125 euro/tonă), veniturile bugetare din aceasta taxă înseamnă 825 milioane euro (adică 3,63 miliarde lei)
  • Potrivit cifrelor din bugetul CNADNR pe 2013, încasările din rovignetă, taxe de pod şi taxe de autostradă au fost anul trecut de 1,5 miliarde de euro (6,62 miliarde lei) – de 5 ori mai mari decât încasările din redevențe
  • Potrivit bilanţului la 31 dec 2013 depus de SC Automobile Dacia SA la Ministerul de finanţe, compania deţinea în casa şi în conturi la bănci (sold la 31 decembrie) suma de 1,45 miliarde lei, mai mult decât încasează statul din redevenţe.
  • Încasările anuale din redevențe sunt aproximativ egale cu valoarea totală a contractelor de dezăpezire încheiate la nivelul întregii ţări pe un singur an.
    Potrivit Agerpres, contractele încheiate de fiecare Secţie de Drumuri Naţionale au însumat 5,52 miliarde lei cu tot cu TVA, pe anii 2008-2012.
  • Sumele încasate din redevenţa la petrol şi gaze ar putea acoperi 10% din deficitul anual al  Fondului de pensii.
  • Încasările din redevențe sunt aproximativ egale cu costurile fiscale ale ”Electoratei” pe 2 ani : 2015 și 2016. Potrivit notei de fundamentare a ordonanţei supranumite „Electorata”, costurile fiscale ale acestei măsuri sunt estimate la maximum 450 milioane lei în 2015 şi maximum 975 milioane lei în 2016.
  • Cele 1,22 miliarde lei din redevenţele la petrol şi gaze sunt aproximativ egale cu prejudiciul estimat de procurori în dosarul Lukoil. Potrivit comunicatului Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, prejudiciul estimat în cauză este de peste 1 miliard lei (230.000.000 euro), rezultat din comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.
  • Cu banii încasaţi din redevenţe am putea acoperi costurile a 11 km din autostrada Comarnic-Braşov, dacă se va realiza vreodată. În ianuarie 2014, premierul Ponta se întâlnea cu reprezentanţii Asocierii Vinci – Strabag – Aktor, iar Dan Şova estimata suma pentru construcţia autostrăzii la 1,8 miliarde euro, adică 28 milioane euro pe km (123 milioane lei).

Comparații din zona de afaceri:

  • Potrivit datelor financiare depuse la Ministerul Finanţelor, companiile Vodafone şi Orange au împreună un profitul aferent anului 2013 care depăţeşte cu 150 milioane de lei nivelul redevenţelor la petrol şi gaze.
  • Profitul înregistrat în 2013 de Termoelectrica SA este de 1,5 miliarde lei, mai mare cu 300 milioane decât nivelul redevenţelor

Emil Boc nu a reuşit în tentativa creşterii redevenţelor. Ce mesaje a lansat guvernul Ponta

În prezent, redevențele din energie sunt cuprinse între 3,5 și 13,5% din venituri la petrol, respectiv între 3,5 și 13%, la gaze, din valoarea producţiei brute extrase. Nivelul redevențelor actuale nu depăşeşte 1% din PIB.

O modificare a nivelului redevențelor a încercat și fostul prim ministru Emil Boc, care voia să mai adune fonduri la buget pe timp de criză.
Proiectul de ordonanță de urgență elaborat la sfârșitul lui 2011 prevedea dublarea redevențelor pentru aur, platină și argint, de la 4% la 8% din valoarea producției. Redevențele pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele, metalele neferoase sau apele minerale se majorau de la 4% la 6%.

Prin aceeași ordonanță se stabilea ca o cotă de 20% din redevențele și taxele colectate percepute titularilor de licențe pentru activitatea de prospecțiune, explorare sau exploatare să fie cedată la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se afla perimetrul.

Ordonanța nu a fost aprobată pentru că discuțiile cu Petrom pentru majorarea redevenței petroliere au eșuat, valoarea redevenței la petrol și gaze urma să expire la finele anului 2014.

”Noi am cerut FMI să intervină și să convingă conducerea Petrom să accepte renunțarea la clauza din contractul de privatizare prin care se stabuilea că redevențele nu se pot majora până în 2014, dar discuțiile nu au dus la nici un rezultat.”, declara la începutul anului fostul ministru de finanțe Gheorghe Ialomițeanu.

În iunie 2014, după o întâlnire cu reprezentanţii Petrom şi Exxon, premierul Victor Ponta afirma că noua lege a redevențelor va conține un sistem diferenţiat pentru exploatările terestre şi cele maritime, “întrucât investiţiile pentru exploatările offshore sunt mult mai mari”.

Preşedintele ANRM, Gherghe Duţu, a declarat în aceeaşi zi că nu va fi o diferenţiere doar între exploatările terestre şi maritime, ci pe trei categorii de exploatări: “Pentru viitoarele acorduri petroliere redevenţele vor fi diferenţiate pentru zăcămintele onshore, offshore şi deep offshore”. “Să nu ne aşteptăm la creşteri spectaculoase”, spunea preşedintele ANRM cu referire la viitoarele negocieri asupra redevenţelor.

Nivelul câștigurilor este influenţat de producţie

În 2011, suma adunată din redevențe s-a apropiat de 1 miliard de lei (aproximativ 225 de milioane de euro). Ponderea cea mai mare au avut-o redevențele din domeniul petrolier și al gazelor naturale.

În 2012, pe fondul liberalizării prețurilor la energie, dar și din cauza creșterii producției interne de gaz, pentru scăderea dependenței de gazul rusesc, redevențele colectate au fost de 1,4 miliarde lei (circa 300 de milioane de euro).

În 2013, potrivit ANRM, cifra exactă a redevenţelor încasate de statul român din petrol şi gaze este de 1,22 miliarde lei. Valoarea totală a redevențelor a fost de 1,42 de miliarde de lei.

În 2014, potrivit statisticilor provizorii, ANRM a colectat redevenţe petroliere de 570 de milioane lei (130 de milioane euro) în prima jumătate a acestui an. Alte 65 de milioane lei au fost încasate din redevenţa minieră.

Cea mai mare parte a redevenţei petroliere provine de la producătorii de gaze- 318 milioane lei. De la producătorii de ţiţei s-au colectat 252 milioane lei.

(Descărcaţi AICI raportul de activitate pe 2013 al ANRM)

Publicat la data de 25.11.2014 .

Un raspuns

  1. donjoe
    29.11.2014, 1:35 pm

    “Pe de-o parte, aşteptările sunt mari din perspectivă publică, acolo unde s-a cimentat convingerea că nivelul acestor redevenţe este “mic””

    Nimic din textul articolului nu vă dă dreptul să-l puneţi pe “mic” între ghilimele – percepţia e că redevenţele din România sunt mici faţă de cele percepute de alte ţări (chiar şi luate la un loc cu impozitele ş.a.m.d.), or n-aţi arătat nicio comparaţie cu alte ţări ca să trageţi concluzii privind distanţa dintre această percepţie şi adevăr. Alţii care au făcut-o au găsit confirmări că cerem mai puţin decât o grămadă de ţări mai sărace din Africa şi Asia de Sud-Est: http://romanian.ruvr.ru/2013_09_04/RoSia-Montana-Romania-este-mai-corupta-decat-Congo-4545/

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile oricărui guvern

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorială a acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română