DOCUMENT / Proiectul de rectificare bugetară: Trei sferturi din realocări se duc în susținerea sistemului de pensii și de protecție socială

de Victor Bratu | 29.7.2016 .

rectificare-bugetara-300x169Ministerul Finanțelor Publice a publicat vineri proiectul de rectificare bugetară, modificările fiind necesare pentru menținerea deficitului bugetar pe anul 2016 sub pragul de 3%, mai exact 2,8% (cash) sau 2,95% (ESA).

Trei sferturi din realocări se duc în sistemul de pensii și cel de protecție socială. Se ia în principal de la Transporturi, Cultură și Agricultură

***

La rectificarea care ar urma să fie aprobată de guvern în cursul lunii august, diminuări bugetare se vor opera la :

  • Ministerul Transporturilor
  • Ministerul Culturii
  • Ministerul Agriculturii
  • Ministerul Dezvoltării
  • Ministerul Finanțelor

Propuneri de suplimentare a bugetului sunt făcute pentru :

  • Ministerul Muncii
  • Ministerul de Interne
  • Ministerul Sănătății
  • Ministerul Educației
  • Autoritatea Electorală Permanentă
  • Ministerul de Externe
  • SRI
  • Autoritatea Sanitar Veterinară

(Descărcați AICI Nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară)

Ce apare nou la venituri, ce se încarcă suplimentar la cheltuieli

Potrivit proiectului, veniturile bugetului de stat pe anul 2016, se majorează pe sold cu suma de 2.951,2 milioane lei.

Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri :

  • Impozitul pe profit: se majorează cu 1.053,7 milioane lei. Majorarea s-a bazat pe evoluția încasărilor din primul semestru al anului 2016 comparativ cu programul estimat (+534,9 milioane lei).
  • Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: majorări de 399,0 milioane lei, în principal datorită încasărilor peste estimările inițiale în condițiile intrării in vigoare de la 1 ianuarie 2016 a sistemului de impozitare progresivă a microîntreprinderilor.
  • Impozitul pe venit – încasări majorate cu 357,7 milioane lei. Rectificarea pozitivă a impozitului pe venit s-a datorat evoluției încasărilor din prima parte a anului (depășirea nivelului programat inițial cu 3,5%), iar pe de altă parte evoluției indicatorilor macroeconomici (creșterea efectivului salariaților din economie și a câștigului salarial mediu brut).
  • Impozite și taxe pe bunuri și servicii se diminuează cu 374,1 milioane lei.
  • Taxa pe valoarea adăugată se diminuează cu 248,7 milioane lei. Modificarea se datorează evoluției înregistrată de veniturile din TVA în prima parte a anului și extinderea cotei reduse de TVA la 9% de la 1 august 2016 pentru serviciile din sectorul agricol și livrarea de îngrășăminte, pesticide, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării.
  • Accizele se majorează cu 180,0 milioane lei, în principal datorită depășirii programului stabilit pentru primul semestru și evoluției indicatorilor macroeconomici.
  • Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii scad cu 211,1 milioane lei, influențate de diminuarea veniturilor bugetare estimate din impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a diminuării cifrei de afaceri din sectorul gazelor naturale și al petrolului.
  • Impozitul pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale se majorează cu 178,9 milioane lei, în contextul evoluției pozitive a încasărilor din prima parte a anului (depășirea nivelului programat inițial cu 106,8 milioane lei).
  • Veniturile din contribuții de asigurări sociale cresc cu 535,5 milioane lei. Influența pozitivă se datorează măsurii legislative privind introducerea obligației de plată a contribuției de stat datorate de asigurații din armată, poliție și funcționarii publici cu statut special.
  • Veniturile nefiscale se majorează cu 847,0 milioane lei, în principal datorită reclasificării sumelor provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți, care se restituie în condițiile legii, către bugetele din care au fost acordate, dar și de veniturile din dobânzi ca urmare a emisiunilor de titluri de stat.

Cheltuielile bugetului de stat anul 2016, se majorează, pe sold, cu suma de 3.521,4 milioane lei.

Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel :

  • Cheltuielile de personal cresc cu 489,2 milioane lei;
  • Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 52,3 milioane lei;
  • Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 309,9 milioane lei;
  • Cheltuielile cu subvențiile se majorează cu 362,9 milioane lei;
  • Transferurile între unităţi ale administrației publice se majorează cu 2.259,4 milioane lei din care:suma de 1.429,2 milioane lei pentru echilibrarea Bugetului asigurărilor sociale de stat,suma de 207,2 milioane lei pentru echilibrarea Bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate șisuma de 150,0 milioane lei reprezentând majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi;
  • Alte transferuri se diminuează cu 310,0 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 674,9 milioane lei;
  • Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 1.436,6 milioane lei în principal pentru plata alocației de stat pentru copii majorată, plata indemnizației pentru creșterea copilului și a stimulentului de inserție majorate, plata ajutorului social ca urmare a creșterii numărului de beneficiari prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei, asigurarea pensiilor de serviciu pentru: personalul aeronautic, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, diplomați, personalul Curții de Conturi, funcționari parlamentari;
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 414,7 milioane lei;
  • Fondurile de rezervă se majorează cu 187,7 milioane lei;
  • Cheltuielile de capital se diminuează cu 328,8 milioane lei.

Influențele pe principalii ordonatori de credite

Din bugetul de stat, sume suplimentare au fost propuse a fi alocate pentru:

  • Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice: +2.802,2 milioane lei per sold din care: 1.402,8 milioane lei pentru asigurarea fondurilor necesare plății integrale a drepturilor de asistență socială (indemnizații pentru creștere copil, ajutoare sociale, alocații de stat pentru copii, indemnizații pentru persoanele cu handicap) și 1.429,2 milioane lei subvenția de echilibrare pentru Bugetul asigurărilor sociale de stat;
  • Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +613,6 milioane lei din care: 310,9 milioane lei dobânzi la creditele externe contractate și rambursate de statul român;
  • Ministerul Afacerilor Interne: +367,9 milioane lei din care: 182 milioane lei cheltuieli de personal aferente organizării alegerilor parlamentare;
  • Ministerul Sănătății: +297,6 milioane lei per sold pentru: asigurarea sumelor necesare plății salariilor majorate conform OUG nr. 20/2016 pentru personalul medico-sanitar, fonduri pentru lucrări de reabilitare la maternități, investiții la serviciile de ambulanță și UPU/CPU, finanțare cabinete de planning familial, medicină sportivă, dotare medicamente și materiale sanitare din cabinetele de medicină generală și dentară din unitățile de învățământ, asigurarea contribuției de asigurări de sănătate pentru pensionarii cu pensii mai mici de 872 lei;
  • Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice: +265,0 milioane lei, per sold din care: 417,8 milioane lei, pentru plata diferențelor salariale prevăzute de Legea nr.85/2016 pentru personalul didactic din învățământul universitar şi sume pentru plata majorărilor salariale aprobate prin OUG nr.20/2016; conform Legii nr.85/2016 personalul didactic care nu a obținut hotărâri judecătorești pentru plata diferențelor salariale pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011 beneficiază de aceste drepturi începând cu 2016;
  • Autoritatea Electorală Permanentă: +55,0 milioane lei din care: 49,8 milioane lei pentru asigurarea fondurilor necesare rambursării cheltuielilor cu campania electorală aferentă alegerilor locale efectuate de partidele politice;
  • Serviciul Român de Informații: +37,7 milioane lei în principal pentru programe majore de achiziții derulate de Serviciul Român de Informații;
  • Ministerul Afacerilor Externe: +35,1 milioane lei în principal pentru asistență pentru dezvoltare (Facilitatea Turcia) – 18 milioane lei și cheltuieli de personal;
  • Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +25,0 milioane lei, în principal pentru programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor.

Diminuări ale bugetelor ordonatorilor principali de credite, în principal la:

  • Ministerul Transporturilor: -383,0 milioane lei în principal la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2007-2013. De asemenea au fost redistribuite sume pentru decontarea facilităților și gratuităților de transport de care beneficiază anumite categorii sociale (100 milioane lei), pentru proiectele de investiții finanțate din fonduri externe rambursabile (46,7 milioane lei) precum și pentru întreținerea infrastructurii rutiere.
  • Ministerul Culturii: -194,0 milioane lei în principal la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile;
  • Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: -168,4 milioane lei în principal la proiectele de investiții finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2014-2020. De asemenea au fost redistribuite sume pentru plata deconturilor la motorină trimestrul II și III 2016 și acordare ajutoare de minimis pentru sectorul zootehnic.
  • Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: -130,8 milioane lei reprezentând sume reținute conform art.21 din Legea finanțelor publice nr.500/2002, în proporție de 10% din bugetul aprobat, sume care potrivit legii nu puteau fi angajate de instituții în primul semestrul al anului;
  • Ministerul Finanțelor Publice: -47,9 milioane lei reprezentând în principal sume reținute conform art.21 din Legea finanţelor publice nr.500/2002, în proporţie de 10% din bugetul aprobat, sume care potrivit legii nu puteau fi angajate de instituții în primul semestrul al anului.

Bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii se majorează atât la venituri cât şi la cheltuieli cu suma de 242,9 milioane lei.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează atât la venituri cât şi la cheltuieli cu suma de 271,0 milioane lei.

Publicat la data de 29.7.2016 .

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    1.8.2016, 5:19 am

    Per total, la nivelul întregului buget general consolidat, are loc o rectificare pozitivă de aprox. 3,8 mld. lei, atît a veniturilor cît şi a cheltuielilor. Cifrele pot fi surprinse în rîndurile ,,I. Program initial 2016″ şi ,,II. Estimări 2016″ ale fişierului Anexa 2 la Raportul semestrului I al 2016. link:

    http://www.mfinante.gov.ro/execbug.html?pagina=buletin

    Cum pe partea de cheltuieli nu mă-ndoiesc că se vor putea cheltui suplimentar cele 3,8 mld., pun întrebarea pe partea de venituri: dacă realizarea veniturilor la bugete (pe total BGC) în semestrul I s-a realizat în proporţie de 96,5% faţă de programul iniţial prevăzut în Legea bugetului pe 2016 (108,4 mld. lei venituri realizate faţă de 112,3 mld. programate) sau, dacă vreţi, în proporţie de 95,8% faţă de programul actualizat (113,1 mld. lei), cum se va reuşi respectarea programului de încasări stabilit prin această rectificare bugetară? Pozitivă !?!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile oricărui guvern

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorială a acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română