Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Chestiunea

Începe școala: Rata mare de abandon educaţional și problemele economiei pe termen lung

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare sau de formare profesională a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul… Mai mult

09.09.2018

Europa

Parlamentul European și Partidul Popular European se pregătesc de ”testul Orban”

Pentru cel mai mare grup politic al UE a sosit momentul adevărului – Parlamentul European votează miercuri dacă să solicite Consiliului UE declanșarea procedurilor din… Mai mult

09.09.2018

DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi

de Anne-Marie Blajan 9.12.2014

O listă cu proiecte de 33 de pagini a trimis România Comisiei Europene, ca urmare a solicitării acesteia pentru planul de investiţii Juncker, în valoare totală estimată de 315 miliarde de euro.

Proiectele propuse de guvernul român, peste 200, au o valoare estimată de 62,5 miliarde de euro şi sunt variate de la construcţia de autostrăzi, la cea de infrastructură energetică sau a unor instituţii de învăţământ, de la reabilitarea de teatre, biblioteci şi muzee la parcuri fotovoltaice şi reechiparea termocentralelor.

Ele sunt împărţite în mai multe categorii şi domenii: uniune energetică, transport, cunoaştere şi economie digitală, infrastructură socială, resurse şi mediu, sunt proiecte publice şi proiecte private.

Proiecte de transport propuse pentru planul de investiţii Juncker

Proiectele de transport sunt cu valoarea cea mai mare.

  • Autostrada Montana – prin nordul ţării, Iaşi-Borş, care ar uni ţările din centrul Europei de Moldova şi Ucraina, un proiect cu o valoare de 7,515 miliarrde de euro (cel mai mare din punct de vedere financiar propus de România)
  • Autostrada Danubius – Marea Neagră – care acoperă ruta Constanţa – Nădlac, prin Bucureşti, Alexandria, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Lugoj, Timişoara, Arad, Nădlac, un proiect evaluat la 6,289 de miliarde de euro.
  • Centura Bucureştiului – un proiect de 1,560 de miliarde de euro, aflat în faza pregătirii studiului de fezabilitate pentru 101 km, pentru inelul de nord – 53 km şi pentru cel de sud – 48 km
  • Reabilitarea coridorului de cale ferată Episcopia Bihorului – Ungheni, în valoare de 4,3 miliarde de euro.
  • Reabilitarea coridorului de cale ferată nord-sud, Vicsani – Giurgiu, un proiect de 2,8 miliarde de euro.
  • Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre

Metroul bucureştean este şi el printre proiectele propuse de guvernul român:

  • Construirea magistralei Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon
  • Construirea unei noi magistrale de metrou Bragadiru – Voluntari – evaluată la 3,1 miliarde de euro
  • Extinderea magistralelor Angel Saligny – Nicolae Grigorescu II şi Gara de Nord II – Laromet
  • Magistrala 1 Mai – Aeroportul Otopeni

Tot la acest capitol au fost trecute achiziţionarea de trenuri de metrou, de vagoane pentru trenurile de cale ferată, de locomotive şi de modernizare a sistemului de supraveghere a transportului.

În privinţa proiectelor care vizează uniunea energetică, au fost propuse proiecte de construire şi dezvoltare a reţelei naţionale de transport a gazelor naturale, posibilitatea invesrsării fluxurilor de gaz, reechiparea termocentralelor, parcuri fotovoltaice.

Reabilitarea malurilor Dunării, sistematizarea bazinelor hidrografice, reabilitarea infrastructurii pentru managementul apei uzate sunt printre proiectele de mediu şi resurse.

În categoria infrastructură socială este propusă construirea de centre de conferinţe, de extindere a unor universităţi – Univestitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj, SNSPA din Bucureşti, modernizarea căminelor studenţeşti, centre de sport pentru Academia de sport din Bucureşti, facilităţi pentru facultăţile de medicină din ţară, centre de excelenţă.

O nouă clădire a Bibliotecii Centrale Univesitare, consolidarea Muzeului Naţional de istorie, dar şi reabilitarea a 30 de cinematografe sunt, de asemenea, propuse.

2000 de proiecte la nivelul UE, în valoare de 1300 de miliarde de euro

În raportul publicat marţi de Comisia Europeană se arată că cele 28 de state membre au propus peste 2.000 de proiecte, în valoare de 1300 de miliarde de euro, dintre care proiecte în valoare de peste 500 de miliarde ar putea fi implementate în următorii 3 ani.

Multe dintre aceste proiecte nu pot fi momentan puse în practică din cauza unor dificultăţi financiare sau a altor piedici, fie ele birocratice sau de altă natură.

Comisia Europeană precizează că nu toate proiectele vor fi finanţate, însă selecţia finală o va face o comisia specială de evaluare formată din experţi ai comisiei europene şi ai BEI.

Această listă a fost prezentată marţi miniştrilor de Finanţe din UE şi se va afla şi pe masa liderilor europeni săptămâna viitoare.

Comisia Europeană a spus că fondurile nu vor fi împărţite ţărilor, ci vor fi atribuite proiectelor pe baza calităţii lor. În mod evident, oficiali europeni spun că nu se doreşte un echilibru geografic, ci finanţarea unor proiecte bune.

Însă se aşteaptă şi ca ţările care contribuie să ceară o parte de bani înapoi, alocaţi proiectelor pe care le propun. Deocamdată însă nicio ţară nu a făcut public oficial dacă şi cu cât va contribui, însă având în vedere că aceste contribuţii vor fi scăzute din calculul deficitului, atunci se aşteaptă să fie multe guverne care să opteze pentru asta.

(Consultaţi aici lista completă a proiectelor României, de la pagina 79 a documentului)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.12.2014

4 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    10.12.2014, 11:55 am

    “Calitatea” principala a acestor proiecte este ca ele nu au in vedere dezvoltarea economica INDUSTRIALA – UE ca si Romania, fiind incapabila de a articula firmele straine industriale cu nevoile noastre, pentru a aloca active industriale – care sa industrializeze treptat Romania.Asa ca, in contiuare astfel de fabrici vor fi realizate in Asia sau Africa, ca “Dacia” din Maroc.
    Nu putem spune ca infrastructura nu contribuie la dezvoltarea economica, dar la cea industriala contributia este minora, urmind ca pe autostrazi sa circule in continuare, aceeasi saracie nationala…

  2. Protonic
    10.12.2014, 2:40 pm

    Dezvoltarea infrastructurii atrage dupa sine dezvoltarea industriala, agricola, a turismului si inmvestitiile straine.
    In plus orice proiect care se executa implica si locuri de munca si stimuleaza economia in general si industria in particular.

  3. marinar
    11.12.2014, 12:09 pm

    Normal ca iarasi uita de Sibiu – Pitesti.
    Poate ca ar trebui o comisie parlamentara care sa cheme la audieri pe cei responsabili si sa afle secretul: “de ce este aceasta autostrada tot timpul data la o parte?”

    • Enache Lucian
      5.5.2016, 5:15 am

      Pentru ca un “marinar destept” a spus candva ca Romania nu are nevoie de autostrazi. Daca se realiza Pitesti-Sibiu se putea spune in sfarsit ca am realizat o autostrada pe culoarul IV european cum ne-am angajat prin Planu de Amenajare a Teritoriului National aprobat in 1994.Pana acum nu avem nici un tronson de autostrada transcarpatica care demonstreaza impotenta noastra investitionala daca nu cumva reprezinta si un act de “tradare nationala”.

Lăsați un comentariu


Stiri

Scrisoarea anti-Dragnea – textul integral. Liderul PSD convoacă CEx-ul

Vladimir Ionescu

UPDATE: “Dacă e un bun român, așa cum susține, și iubește țara, domnul Dragnea face un pas lateral”, a declarat Gabriela Firea, cea care a declanșat… Mai mult

Europa

Polonia oferă 2 miliarde dolari pentru prezență militară americană permanentă; SUA analizează posibilitatea. Problemele Varșoviei în UE

Iulian Soare

Statele Unite analizează posibilitatea menţinerii unei prezenţe militare permanente în Polonia, a declarat marţi seară preşedintele SUA, Donald Trump, după întrevederea cu omologul său polonez,… Mai mult

Europa

Propunerile Comisiei Europene pentru modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului

Adrian N Ionescu

În plin război comercial, Comisia Europeană a prezentat primul set de idei menite să modernizeze Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Ideile documentului UE vor să confere… Mai mult

Europa

Viktor Orban la Vladimir Putin: Rusia se gândește la o ramificaţie terestră a gazoductului Turkish Stream care să treacă prin Ungaria

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunțat marţi că firma rusă pentru energie nucleară, Rosatom, va începe în curând construcţia a două reactoare la centrala nucleară Paks… Mai mult

Europa

Apple se extinde în România, după ce a plătit Irlandei 14 miliarde taxe solicitate de Comisia Europeană

Iulian Soare

Gigatul Apple și-a înființat în România o subsidiară, Apple Sales România SRL, pentru a coordona contraofensiva pe piața locală împotriva piaţa de mobile din România… Mai mult

Stiri

Video-Live, Conferință / Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere

Scăderea drastică a competitivității economiei, pe toate planurile, înseamnă un preț ce trebuie plătit în viitor. Dezbateri și soluții, la conferința organizată de CursDeGuvernare.ro. Înscriere… Mai mult

Europa

Germania: Şeful serviciului de informaţii interne, demis din cauza legăturilor cu extrema dreaptă

Iulian Soare

Şeful serviciului de informaţii interne al Germaniei (Biroul pentru protecţia Constituţiei, BfV), Hans-Georg Maassen (foto), a fost demis din funcţie, pe fondul scandalului declanşat de… Mai mult