Pierderea garanțiilor privind independența procurorilor riscă să afecteze grav investigațiile anticorupție, atrage atenția DNA în prima reacție referitoarea la decizia CCR care-l obligă pe președintele Klaus Iohannis să o revoce din funcție pe Laura Codruța Kovesi.
Prezentăm integral comunicatul transmis de DNA:
În contextul discuțiilor generate de comunicatul emis de Curtea Constituțională a României (CCR) la data de 30 mai 2018, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită punctul de vedere exprimat de procurorii D.N.A.
Este momentul să tragem un semnal de alarmă și să ne exprimăm îngrijorarea față de potențiala afectare a statutului de independență a procurorilor, care reprezintă o premisă esențială a luptei împotriva corupției.
Fără garanțiile legale existente în prezent, lupta împotriva corupției nu ar fi fost posibilă, iar pierderea acestor garanții riscă să afecteze grav investigațiile desfășurate de procurorii anticorupție.
Decizia CCR
“Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”, a decis miercuri CCR, cu un scor de 6 la 3 din voturi.
S-au opus deciziei – potrivit unor surse citate de Agerpres – judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea.
Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Executiv. Conflictul a fost declanșat atunci când Klaus Iohannis a refuzat demiterea procurorului – șef al DNA, “ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor“, precizează comunicatul Curții Constituționale, care a admis sesizarea lui Tudorel Toader privind un conflict constituțional.
CCR spune că Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci doar o putere de verificare a regularităţii acesteia, explică judecătorii CCR.
Mai exact, spune comunicatul, refuzul a determinat imposibilitatea ministrului Justiţiei de a-și exercita competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie.
Articolul 132alin (1) Art. 132 prevede:
Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Atenție la schimbarea Constituției fără referendum! Ce mai rămâne din checks and balances ”)
CCR spune că acest articol “este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central, aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor”.
