Depopulare accelerată: Populația României a scăzut în ultimele 12 luni cu 74.050 de persoane. Cea mai accentuată depopulare – Teleormanul

de Mariana Bechir | 18.4.2017 .

Populația României a scăzut, în perioada martie 2016 – februarie 2017, cu 74.050 de persoane. Numărul este similar celui dintr-un municipiu reședință de județ de dimensiuni medii, precum Alba Iulia, de exemplu (74.085 locuitori).

Sporul natural anual al României a depășit astfel, pentru prima oară, pragul de -70.000 de persoane: în cele 12 luni care s-au scurs de la începutul lunii martie anul trecut și până la sfârșitul lunii februarie anul acesta, s-au născut doar 188.565 copii și au decedat 262.615 de români.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) sunt provizorii însă, așa încât în momentul când se vor anunța rezultatele finale pentru acest interval cifrele ar putea arăta puțin mai bine. Menționăm că raportările provizorii din categoria “mișcarea naturală a populației” conțin subdeclarări la capitolul nașterilor.

Anteriorul record a fost înregistrat în 2014, când s-au născut doar 195.612 de copii (date revizuite), ceea ce reprezintă doar 62,15% din totalul nou-născuților din 1990 (314.746).

Ianuarie anul acesta a marcat cel mai mare spor negativ din istoria României, de minus 13.704.

De altfel, lunile decembrie și februarie au oscilat și ele foarte aproape de recordul negativ anterior, stabilit în martie 2015, când sporul natural a fost de -9.985 de persoane. Ceea ce înseamnă că situația pentru 2017, dacă se menține trendul, ar putea aduce un spor natural negativ cu mult peste cel de anul trecut.

Va fi interesant de văzut dacă măsura (aplicată din august 2016) de înlăturare a plafonului pentru indemnizațiile acordate părintelui care-și întrerupe activitatea pentru a-și crește copilul de până la doi ani va inversa acest trend.

Județul cu cea mai accelerată diminuare a populației – Teleorman

Rata sporului natural al populatiei (indicator care masoară diferența dintre rata mortalității și cea a natalității) a fost în 2015, de -2,8 la 1.000 de locuitori.

Rate mai mici se înregistrează în județele sărace, dar aceasta nu este o regulă general valabilă – există județe cu PIB și venituri mici unde sporul este mult mai bun decât cel de la nivel național, după cum sunt județe relativ bogate cu scădere semnificativă și mult sub media pe țară.

Vaslui, de exemplu, este unul dintre cele mai sărace județe și are un spor natural de -1,3 la mia de locuitori. Rată aproximativ egală cu cea a Timișului (-1,1), județ incomparabil mai bogat.

Scăderea populației se corelează relativ constant cu sărăcia în partea de sud a țării:

Teleormanul se remarcă de la distanță ca având cea mai mică rată a sporului natural, de aproape -10, mai mult decât triplul indicatorului înregistrat la nivel național.

Județul pe care l-a condus mai mulți ani liderul actual al PSD, Liviu Dragnea, este campion la acest capitol începând cu mijlocul anilor 90. Șeful social-democraților a fost prefect de Teleorman, între 1996 și 2000, apoi, timp de trei mandate, până în 2012, președintele Consiliului Județean.

Directorul executiv adjunct al Direcției Județene de Statistică Teleorman (DJS), Gabriel Crîngeneanu, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că situația le-a fost prezentată periodic autorităților locale, inclusiv la Colegiul prefectural de luna trecută.

Nu știe însă dacă aceste autorități au demarat vreo analiză pentru a detalia constatările DJS Teleorman.

Unde se afla din punct de vedere demografic județul, comparativ cu valorile medii pe țară, în anul 2016:

Cea mai mare rată a mortalității

Sporul natural, precizează o analiză a DJS Teleorman, a fost determinat de numarul mic de nașteri (locul 39 pe țară la rata de natalitate) și de numărul foarte mare al deceselor raportat la numarul populației (cea mai mare rată de mortalitate).

Factori care au afectat numărul nașterilor:

  • cresterea, in ultimii 40 de ani, a varstei medii la care o femeie naste primul copil, de la 20 la 27-28 de ani
  • lipsa locurilor de muncă, implicând lipsa mijloacelor de intreținere a unui copil
  • scaderea populatiei feminine de varsta fertila (15-49 ani)

Factori care au influențat numărul deceselor:

  • îmbătrânirea populației – ponderea populației de 65 de ani și peste a fost în 2016 de 20%, față de 15% în anul 1992 și față de 14%, ponderea acestei categorii de vârstă la nivel național.
  • procentul mare al populației din mediul rural, unde condițiile de viață sunt mult mai precare decât în urban – în județul Teleorman, în anul 2016, ponderea populației din rural a fost de 64%, comparativ cu 44%, la nivel național.

Precizări metodologice ale INS referitor la acești indicatori demografici:

  • după 2012, acești indicatori iau în calcul persoanele care au domiciliul sau reședința obișnuită în România
  • domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta in actul de identitate (CI, BI), asa cum este luata in evidenta organelor administrative ale statului
  • nu se tine cont de resedinta obisnuita a persoanei sau de perioada si/sau motivul absentei de la domiciliu.

Publicat la data de 18.4.2017 .

2 comentarii

  1. Kapital
    19.4.2017, 12:08 pm

    Este de departe cea mai proasta veste economica care poate fi imaginata: dezechilibru structural major greu de corectat in urmatorii 5 ani, fara solutii rapide.

  2. Ghita Bizonu'
    25.4.2017, 2:12 pm

    Saracia Teleromanului este o constanta. Cel putin in ultimii 43 de ani …

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de muncă: România – locul 25 în UE 28. De ce

România se află pe locul 25 între cele 28 de state din UE în ceea ce priveşte speranţa de ani de muncă pe parcursul...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei

Creșterea dobânzii la credite din ultima perioadă o urmărește pe cea a presiunilor inflaționiste, dar și pe cea a cererii de credite, potrivit analiștilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română