Deficitul comercial pe 2016 se apropie de 10 miliarde de euro, împins de importurile de produse chimice, combustibili și alimente

Deficitul comercial pe primele opt luni din acest an a fost de 6.133,8 milioane euro, cu circa 28% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a coborât sub pragul de 90%, prag pe care îl depășisem în fiecare an din perioada 2013 – 2015.

Pe primele opt luni din 2016, importurile au crescut într-un ritm semnificativ mai mare decât exporturile (6,8% față de 4,0%, la valori exprimate în euro).

De remarcat reluarea viguroasă a schimburilor externe, o inversare de tendință în raport cu luna anterioară și ritmuri susținute față de aceeași lună a anului precedent (+13,4% la export și +14,4% la import).

Raportând valoarea soldului negativ din schimburile externe de mărfuri la PIB preliminat pentru anul în curs rezultă deja un minus de 3,63% din PIB. Ceea ce trimite rezultatul final spre cota îngrijorătoare de minus zece miliarde de euro.
La nivelulul contului curent situația a fost compensată parțial din plusul înregistrat pe partea de servicii și prin transferul de bani din partea românilor care lucrează în străinătate.

Soldul negativ din schimburile extracomunitare s-a mărit vizibil

Schimburile cu țările din UE au fost de 28,07 miliarde de euro la export (75,0% din total exporturi) și 33,61 miliarde euro la import (77,1% din total importuri). Astfel, circa 90% din deficit provine din comerțul intracomunitar, ceea ce reflectă un deficit de competitivitate față de colegele din UE în acoperirea cererii interne suplimentare, îndeosebi pe segmentul bunurilor de larg consum.

Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 9,37 miliarde euro (25,0% din total exporturi) și importuri de 9,97 miliarde euro (22,9% din total importuri). Soldul negativ pe această relație a continuat să crească și a ajuns la aproape 10% din deficitul comercial. Reamintim, în 2013 și 2014, țara noastră reușise să echilibreze schimburile cu zona non-UE și chiar să obțină un mic excedent.

Performanța exporturilor de mașini și echipamente de transport, anulată de importurile de mărfuri de larg consum 

În structură, 47,2% din exporturile românești sunt reprezentate de mașini și echipamente de transport. Este, practic, singura grupă de produse la care ieșim pe plus și care îmbunătățește cu 21% soldul negativ rezultat pe ansamblul schimburilor comerciale. Acest rezultat este anulat pe segmentul de alte produse manufacturate, unde livrările către exterior au fost cu 1,3 miliarde euro sub importuri.

Decalajul dintre exporturile de produse chimice și conexe acestora și importurile de profil reprezintă cea mai mare problemă a schimburilor externe. Pe fondul închiderii unor mari capacități de producție din vremea socialismului el a ajuns să reprezinte aproape trei sferturi din deficitul comercial. Dacă se adaugă și importul ciudat de mare de combustibili și lubrifianți pentru o țară cu resurse și tradiție în rafinării, ajungem la 90% din rezultatul negativ.

Diferența de 10% o regăsim la produsele agroalimentare, unde situația s-a deteriorat în ultima perioadă pe fondul creșterii puterii de cumpărare a populației care pune presiune pe importuri, de unde reușisem acum vreo doi ani să echilibrăm schimburile cu acest tip de mărfuri. Industria alimentară nu a reușit să țină pasul cu modificarea pretențiilor de raport calitate-preț din partea consumatorilor români.

Cât despre micul plus de la materii prime și materiale (exportul acestora a devansat, în premieră pe cel de combustibili și lubrifianți !) el nu reprezintă o veste bună prin prisma reducerii pe această cale a valorii adăugate a produselor exportate.