Deficitul comercial pe 2016 se apropie de 10 miliarde de euro, împins de importurile de produse chimice, combustibili și alimente

de Marin Pana | 11.10.2016 .

import-exportDeficitul comercial pe primele opt luni din acest an a fost de 6.133,8 milioane euro, cu circa 28% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a coborât sub pragul de 90%, prag pe care îl depășisem în fiecare an din perioada 2013 – 2015.

Pe primele opt luni din 2016, importurile au crescut într-un ritm semnificativ mai mare decât exporturile (6,8% față de 4,0%, la valori exprimate în euro).

De remarcat reluarea viguroasă a schimburilor externe, o inversare de tendință în raport cu luna anterioară și ritmuri susținute față de aceeași lună a anului precedent (+13,4% la export și +14,4% la import).

tabel1

Raportând valoarea soldului negativ din schimburile externe de mărfuri la PIB preliminat pentru anul în curs rezultă deja un minus de 3,63% din PIB. Ceea ce trimite rezultatul final spre cota îngrijorătoare de minus zece miliarde de euro.
La nivelulul contului curent situația a fost compensată parțial din plusul înregistrat pe partea de servicii și prin transferul de bani din partea românilor care lucrează în străinătate.

Soldul negativ din schimburile extracomunitare s-a mărit vizibil

Schimburile cu țările din UE au fost de 28,07 miliarde de euro la export (75,0% din total exporturi) și 33,61 miliarde euro la import (77,1% din total importuri). Astfel, circa 90% din deficit provine din comerțul intracomunitar, ceea ce reflectă un deficit de competitivitate față de colegele din UE în acoperirea cererii interne suplimentare, îndeosebi pe segmentul bunurilor de larg consum.

Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 9,37 miliarde euro (25,0% din total exporturi) și importuri de 9,97 miliarde euro (22,9% din total importuri). Soldul negativ pe această relație a continuat să crească și a ajuns la aproape 10% din deficitul comercial. Reamintim, în 2013 și 2014, țara noastră reușise să echilibreze schimburile cu zona non-UE și chiar să obțină un mic excedent.

tabel2

Performanța exporturilor de mașini și echipamente de transport, anulată de importurile de mărfuri de larg consum

În structură, 47,2% din exporturile românești sunt reprezentate de mașini și echipamente de transport. Este, practic, singura grupă de produse la care ieșim pe plus și care îmbunătățește cu 21% soldul negativ rezultat pe ansamblul schimburilor comerciale. Acest rezultat este anulat pe segmentul de alte produse manufacturate, unde livrările către exterior au fost cu 1,3 miliarde euro sub importuri.

tabel3

Decalajul dintre exporturile de produse chimice și conexe acestora și importurile de profil reprezintă cea mai mare problemă a schimburilor externe. Pe fondul închiderii unor mari capacități de producție din vremea socialismului el a ajuns să reprezinte aproape trei sferturi din deficitul comercial. Dacă se adaugă și importul ciudat de mare de combustibili și lubrifianți pentru o țară cu resurse și tradiție în rafinării, ajungem la 90% din rezultatul negativ.

Diferența de 10% o regăsim la produsele agroalimentare, unde situația s-a deteriorat în ultima perioadă pe fondul creșterii puterii de cumpărare a populației care pune presiune pe importuri, de unde reușisem acum vreo doi ani să echilibrăm schimburile cu acest tip de mărfuri. Industria alimentară nu a reușit să țină pasul cu modificarea pretențiilor de raport calitate-preț din partea consumatorilor români.

Cât despre micul plus de la materii prime și materiale (exportul acestora a devansat, în premieră pe cel de combustibili și lubrifianți !) el nu reprezintă o veste bună prin prisma reducerii pe această cale a valorii adăugate a produselor exportate.

Publicat la data de 11.10.2016 .

2 comentarii

  1. Radu
    18.10.2016, 1:20 pm

    Buna ziua, cum se face ca in calculul de deficit comercial nu sunt luate in considerare serviciile? Exista un calcul separat pentru ele?

  2. laurentiucat
    31.10.2016, 12:01 pm

    pai daca pui doar 1 miliard de euro frauda la imp pe profit facut de multinationale. am fi pe zero la deficit.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română