Deficitul comercial al României (balanța dintre exporturi și importuri) și-a continuat creșterea și în acest an, însă marea problemă este că sunt câteva sectoare în care acest deficit s-a cronicizat:
sunt golurile din economia românescă, pe care politicile economice și industriale ar trebui să le abordeze, cu atât mai mult cu cât materia primă se află la îndemâna industriilor.
După primele cinci luni din 2024, exporturile au scăzut cu 2,9% la 38,5 mld euro, în timp ce importurile au urcat cu 0,2% la 50,8 mld euro, arată cele mai recente date INS. Deficitul balanţei comerciale, în primele cinci luni, a fost de 12,3 miliarde euro, mai mare cu 1,23 miliarde euro (+11,1%) decât cel înregistrat în perioada similară a anului 2023.
Iată care sunt sectoarele în care deficitul comercial s-a cronicizat – cu o comparație pe 5 ani: 2019 – adică anul de dinainte de pandemie, și 2023:
Sectoarele care țin România dependentă de importuri, deși economia are la dispoziție materia primă și industriile
După cum se observă în tabelul de mai jos, industria chimică ne produce cel mai mare deficit comercial: în 2023, România a importat cu 12,22 miliarde de euro mai mult decât a exportat.
Până și industria auto a trecut de pe un ușor excedent în 2019, la un deficit de 3,33 mld. euro.
Faptul că am exportat anul trecut foarte mult combustibil în Ucraina nu ne-a ajutat prea mult la deficitul pe acest sector – care s-a ridicat la 5,12 mld. euro.
La aceasta se adaugă deficitul comercial la alimente, unde am consumat cu 3,25 miliarde de euro mai mult decât am exportat.
Categoriile de bunuri la care se înregsitrează excedente
Există și sectoare în care România exportă mai mult decât importă: însă ele sunt marginale, iar diferența dintre exporturi și importuri e derizorie în valoare absolută:
Comerțul european – trendul României în privința deficitului comercial. Polonia are un excedent de 34 mld. euro
În 2023, valoarea exporturilor de mărfuri în cadrul UE, pe țări, a variat de la 878 mld euro pentru Germania, la puțin peste un miliard euro în cazul Ciprului.
Exporturile intracomunitare ale României s-au cifrat în 2023 la 67,57 mld euro, reprezentând 1,6% din totalul exporturilor intracomunitare, care au totalizat anul trecut 4.131,06 mld euro, conform biroului de statistică al UE, Eurostat.
În Uniunea Europeană, 7 state – Germania, Olanda, Belgia, Italia, Polonia și Spania dețin 73% din totalul exporturilor intracomunitare, cu peste 200 mld. euro, restul de 21 de state contând pentru 27% din total.
România, cu o pondere de 1,6% din total s-a plasat pe locul 13 în cadrul statelor UE.
Pe de altă parte parte, Polonia a trecut de la un deficit de 5 mld euro în 2002 în relația cu statele UE la un excedent de 32,34 mld euro, iar trendul se păstrează ascendent în continuare.
Principalii parteneri import-export ai României
Germania este cel mai mare partener comercial al României, cu aproximativ o cincime din total atât la exporturi cât și la importuri. Pe locul secund se plasează Italia, care contează cu aproximativ 10% la totalul schimburilor comerciale.
La exporturi, Franța ocupă locul trei cu 6% din total, urmată de Ungaria și Bulgaria. La importuri, Ungaria este pe locul trei cu 6% din importuri, urmată de Polonia și China.
Locul 3 la deficit în UE
Din punct de vedere al deficitul comercial, România se plasează pe locul al treilea în UE, cu 21,9 mld euro în 2023, după Franța și Portugalia.
Eurostat face precizarea că este dificil ca cifrele să fie interpretate în termeni absoluți, apărând erori datorate fenomenului de cvasi-tranzit. Cu alte cuvinte unele mărfuri importate de o țară sunt reexportate către alte țări din UE, putând fi trecute eronat ca exporturi sau importuri, în funcție de caz.
(Citiți și: ”Minuta BNR: Inflația va scădea mult mai lent, crește aportul negativ al exporturilor la PIB”)
***
