Chestiunea

Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate

România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria,… Mai mult

01.08.2018

Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Decizia pe dobândă a BNR: de la ”amânare sub presiuni politice” la argumentele guvernatorului

de Adrian N Ionescu , 4.4.2018

Argumentele administratorilor Băncii Naţionale a României (BNR) pentru menţinerea coordonatelor politicii monetare se bazează pe previziunea mai veche că inflaţia se va plafona şi apoi va reveni „spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului ţintit”, potrivit comunicatului băncii centrale emis miercuri după amiază.

Totodată, Guvernatorul BNR a invocat şi faptul că piaţa nu ar fi integrat suficient majorările anterioare, care au dus în mai puţin de o lună, la începutul anului, rata dobânzii de politică monetară la 2,25%.

Argumentele guvernatorului

1- O nouă creştere a ratei dobânzii de politică monetară ar fi deteriorat şi mai mult balanţa de plăţi şi pe cea comercială, din cauza intrărilor de fonduri speculative, atrase de diferenţialul de dobândă faţă de restul Europei, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Deteriorarea balanţelor externe „nu este o soluţie şi noi nu dorim asta”, a argumentat Mugur Isărescu.

2- Perspectiva inflaţiei este încă de a creşte până la un nivel maxim în jur de 5%. „Vedem dacă se confirmă această previziune şi luăm măsuri ulterioare”, a spus Mugur Isărescu.

3- Guvernatorul BNR a recunoscut şi că existenţa unui exces de lichidităţi pe piaţă a fost un argument pentru menţinerea dobânzii, dar nu unul dintre cele mai puternice. Excesul de lichiditate ar fi unul temporar, rezultat din operaţiunile considerate normale ale Trezoreriei statului, „cel mai mare bancher al ţării”.

„Băncile spun că există un exces de lichidități și am văzut că din cauza aceasta nu majorează ratele la depozite. Mesajul nostru este că aceste excese sunt tranzitorii și dânșii au văzut cât de repede au dispărut în lunile de toamnă. Trebuie să aibă o viziune pe termen mai lung”, a spus Mugur Isărescu.

Presiunile politice „ne influențează, dar nu ne determină”

Pe de altă parte, Mugur Isărescu a negat că păstrarea politicii monetare la coordonatele existente ar fi rezultatul presiunilor police.

„Noi luăm decizii în baza mandatului nostru și în funcție de date, fapte și cifre. Ne influentează şi climatul dar nu ne determină. Un anumit climat poate distorsiona, dar nu luam decizii sub presiune”.

Esența deciziei de astăzi ar fi „că un tratament bun înseamnă nu numai medicamentul, dar şi dozajul şi cadenţa în care se aplică acest tratament”, a explicat Mugur Isărescu.

Schimbul de scrisori cu Liviu Dragnea

„Avem o clădire mare aici, cu ziduri groase”, a mai spus guvernatorul BNR, răspunzând la o  întrebare privind presiunile politice.

Pe de altă parte, Mugur Isărescu a recunoscut că a răspuns scrisorii primite anterior de la preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, dar nu a dorit să dea detalii.

Liviu Dragnea  „a spus că va da publicităţii acest răspuns, deci n-o să vă dau amănunte din scrisoare. Nu împingeţi prea mult lucrurile, că suntem în Săptămâna Mare”, a argumentat guvernatorul.

Guvernatorul BNR a repetat principalii factori de risc la adresa inflaţiei: „politicile fiscale, piaţa muncii şi evoluţia preţurilor administrate”.

Așteptările analiștilor

Majoritatea analiștilor preziseseră creșterea dobânzii de politică monetară a BNR cu un sfert de punct procentual, până la 2,5%.

Totuși, BCR, cea mai mare bancă din România, prevăzuse marți că BNR va păstra coordonatele politicii monetare, din patru motive, foarte asemănătoare cu argumentele BNR:

  • menținerea dobânzii nu ar atrage reacții nefavorabile din partea mediului extern;
  • a treia creștere consecutivă în nici patru luni ar semnala o politică monetară puternic restrictivă care să ducă mult peste 3% rata, în vreme ce consumul dă semne de ameliorare, iar investițiile și exporturile au o evoluție nesigură;
  • creșterea inflației s-a produs și ca urmare a majorării prețurilor administrate și a accizelor, care nu ar mai fi de actualitate.„O creștere în mai, după apariția raportului asupra inflației, ar fi o variantă mai bună de calibrare”, spune raportul BCR.
  • excesul de lichiditate din piață și decalajul față de ratele dobânzilor la depozitele bancare ar dilua impactul creșterii dobânzii de politică monetară în economia reală.

Miercuri dimineață, o notă a  Băncii Transilvania spunea că: „Este ridicată probabilitatea ca BNR să continue ciclul monetar post-criză, prin majorarea ratei de dobândă de referință de la 2,25% la 2,50%, date fiind decalajul dintre inflație și nivelul țintit, evoluția economiei la un ritm peste potențial și acumularea de tensiuni din perspectiva echilibrului macroeconomic”.

La rândul lor, analiștii de la ING Bank se așteptau la aceeași majorare, a treia la rând din acest an, sub presiunea inflației care a ajuns la o rată anuală de 4,7% în februarie și ar putea crește spre 5%.

Analiștii de la Capital Economics au emis încă de săptămâna trecută estimarea, mai severă, că BNR ar putea crește dobânda cu 50 de puncte procentuale de bază (pp). „Cu un guvern reluctant faţă de alternativa înăspritrii politicii fiscale, BNR are mult de lucru pentru a slăbi cererea internă”, spunea capital Economics într-un raport anterior.

Capital Economics: e doar o amânare ”sub presiuni politice”

Acum, Capital Economics spune că decizia de miercuri a BNR este doar o amânare, „sub presiuni politice”, care „sporește riscul ca strategii monetari să nu fi făcut destul de mult ca să tempereze consumul intern” și efectul vulnerabilităților externe.

Banca Transilvania propune creșterea dobânzii de referință a BNR la 3,50% în 2018 și la 3,75% în 2019, după care ar urma o relaxare până la 3,25% în 2020.

Capital Economics vede în continuare rata dobânzii de referință a BNR cu 150 pp mai mare, până la 3,75% la sfârșitul anului, dar „riscul crescând ca politica monetară să fi fost prea permisivă pentru prea mult timp ar putea duce la majorări mai abupte”.

Estimarea Erste Group Research (EGR) privind dobânda de politică monetară este mai blândă: +50 pp în 2018, până la 2,75% şi +25% în T2 / 2018.

Ce spune CA al BNR

  • Rata anuală a inflației a înregistrat o creştere semnificativă în luna ianuarie 2018, până la 4,32%, de la 3,32% în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creştere la 4,72%, uşor sub nivelul prognozat.
  • Principalele cauze țin de efectele de bază asociate reducerilor și eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale și energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor.
  • Rata anuală a inflației CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea, până la 2,8% în ianuarie şi 2,9% în februarie 2018, de la 2,4% în decembrie 2017.
  • Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaționiste pe partea cererii și pe cea a costurilor, dar și influențele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul prețurilor serviciilor.
  • Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să crească până la 1,7% în ianuarie şi 2,1% în februarie 2018, de la 1,3% în luna decembrie 2017; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,6% în februarie, de la 1,1% în luna decembrie 2017.
  • Creșterea economică a decelerat în trimestrul IV 2017, conform aşteptărilor, dinamica sa anuală rămânând, totuși robustă, la 6,9%, după nivelul de 8,8% atins în trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză.
  • Pe partea cererii, principalul determinant al creşterii economice a continuat să fie consumul gospodăriilor populaţiei, deși cu o contribuție diminuată, în timp ce un aport pozitiv în creștere a fost adus de formarea brută de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015. Exportul net și-a mărit în schimb contribuția negativă la avansul PIB.
  • Pe partea ofertei, creşterea economică a beneficiat de o susţinere cvasigenerală (servicii, industrie, construcţii, impozite nete).
  • Pe ansamblul anului 2017, creșterea economică a accelerat la 7%, în condițiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar și a unui aport negativ în creştere a exportului net, care a avut ca implicaţii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB.
  • Datele statistice aferente lunii ianuarie 2018 relevă menținerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a producției industriale, precum și a celei aferente activității de comerț și servicii, concomitent însă cu temperarea ritmului anual de creştere a salariului net real.
  • Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în trimestrul I 2018, în contextul creşterii uşoare a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului.
  • Pe ansamblul primelor două luni ale anului 2018, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut la nivelul mediei trimestrului IV 2017. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 62,9% la sfârşitul lunii februarie (de la un minimum de 35,6% în mai 2012).
  • Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii și a plafonării ulterioare a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului țintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului.
  • Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea prețurilor administrate și a celor volatile; ele decurg şi din conduita politicii fiscale şi condițiile de pe piața muncii. Relevantă este, de asemenea, evoluţia economiei și a inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,25% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.4.2018

Lăsați un comentariu


Europa

BERD – teste de stress la prăbușirea lirei turcești. Economiștii săi – îngrijorați că piața le-a luat-o înainte

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari investitori internaţionali în Turcia, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a efectuat teste interne de stres cu privire la… Mai mult

Stiri

Proiect: Ministerul Finanțelor vrea să dea administrațiilor locale împrumuturi din veniturile din privatizare

Adrian N Ionescu

Un proiect de ordonanţă a Guvernului propune ca unităţile administrativ teritoriale să poată  solicita împrumuturi din veniturile din privatizare, potrivit unui  comunicat al Ministerului Finanţelor… Mai mult

Stiri

Federația Internațională a Jurnaliștilor au sesizat Consiliul Europei privind agresiunile împotriva colegilor lor în România

Adrian N Ionescu

Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor au sesizat Platforma pentru Protecţia Jurnalismului din cadrul Consiliul Europei cu privire la agresiunile jandarmilor la… Mai mult

Europa

Prăbușirea lirei turcești va afecta exporturile româneşti în Turcia – cel mai mare partener comercial al României din afara UE

Adrian N Ionescu

Problemele economiei turcești și ale monedei sale pun presiune pe exporturile românești. Exporturile româneşti în Turcia ar putea scădea suficient de mult pentru a amplifica… Mai mult

Stiri

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri din Statele Unite

Iulian Soare

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri americane, cum ar fi automobile, alcool şi tutun, ca reacţie la atacurile deliberate ale Statelor Unite împotriva economiei… Mai mult

Stiri

Inițiativa ”Fără penali în funcţii publice” a adunat numărul minim de semnături pentru a intra în procedură parlamentară

Vladimir Ionescu

Iniţiativa USR “Fără penali în funcţii publice”, care propune revizuirea Constituţiei în acest sens, a atins pragul de minim 20 de mii de semnături din… Mai mult

Stiri

Jandarmeria are un nou șef. Tot din Teleorman

Razvan Diaconu

MAI a anunţat miercuri numirea lui Ionuţ Cătălin Sindile (foto) la conducerea Jandarmeriei, pentru ”asigurarea cu celeritate a actului managerial”. Cătălin Sindile are 40 de… Mai mult