Decizia istorică a BCE de relaxare cantitativă: Explicația și efectele pompării în piață a 1.100 de miliarde în mai puțin de 2 ani

de Anne-Marie Blajan , Marin Pană | 22.1.2015 .

euroPreședintele Băncii Central Europene, Mario Draghi, a anunțat joi măsuri de relaxare cantitativă (QE) de până la 60 de miliarde de euro pe lună, începând din martie 2015 până în septembrie 2016, pentru a revigora economia zonei euro, transmite Reuters. În total, tiparniţa de euro va arunca în piaţă 1.140 de miliarde de euro.

Pieţele aşteptau un plan de amploare şi nu s-au înşelat, BCE urmând să tipărească peste un trilion de euro, într-un an şi jumătate. O sumă care ar trebui să înlăture temerile privind deflaţia. O măsură necesară, dar întârziată, în condiţiile în care până acum, niciuna dintre politicile adoptate de Banca Centrală Europeană nu a putut împiedica scăderea preţurilor.

În decembrie 2014, inflaţia a ajuns la o valoare negativă, de -0,2%. În plus, rata de dobândă a fost menţinută la 0,05%, cel mai mic din istorie, care se menţine încă din luna septembrie a anului trecut.

Un alt element important este faptul că riscul va fi suportat de BCE în proporţie de 20%, iar restul de 80% va fi împărţit de băncile centrale ale ţărilor din zona euro. Achiziţionarea de obligaţiuni va fi făcută pe baza participării băncilor centrale naţionale la capitalul BCE.

Achiziționarea de obligațiuni suverane va reduce, de asemenea, și costurile la care se împrumută statele din zona euro, va sprijini creditarea bancară și va duce la deprecierea euro, care va fi mai competitiv.

Sursa infograficului: BBC. (CLICK PENTRU MĂRIRE)

Sursa infograficului: BBC. (CLICK PENTRU MĂRIRE)

Țările aflate sub programe de asistență financiară, cum ar fi Grecia, vor fi incluse în programul de stimulare al BCE dar cu anumite condiții.

Mario Draghi, preşedintele BCE, a explicat mai multe aspecte ale deciziilor luate joi :

  • BCE va achiziţiona obligaţiuni din toată gama de scadenţe, de la doi ani la 30 de ani, dar programul este proiectat astfel încât să fie evitată “finanţarea monetară” a datoriilor guvernelor.
  • Achiziţiile băncii vor acoperi şi active elene, o veste bună pentru partidul aflat la guvernare în Grecia, care se va lupta duminică în alegeri parlamentare cu Syriza, partidul comunist care are o politici antiausteritate.
  • Achiziţiile de active vor majora semnificativ balanţa BCE şi vor întări încrederea în proiecţiile BCE privind traiectoria dobânzilor. Aceşti factori ar trebui să consolideze cererea şi creşterea creditării, ducând în cele din urmă la accelerarea inflaţiei la aproape 2%.
  • În ceea ce priveşte apariţia bulelor pe pieţe, o îngrijorare legată de efectele QE în SUA şi Marea Britanie, problema va fi rezolvată la nivelul fiecărui stat prin instrumente macroprudenţiale şi nu prin politici monetare.
    Ar fi o mare greşeală ca ţările din Uniunea Europeană să considere acest program ca o invitaţie la indisciplină fiscală

Vești bune pentru regiunea României

Spre deosebire de Elveția, țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au motive să apalude poziția adoptată de Mario Draghi, președintele BCE, aceea de cumpărare de obligațiuni. Mutarea ar avea rostul pentru aceste țări să țină deflația în frâu și să permită continuarea creșterii economice, reducând riscul constituirii unor bule ale activelor financiare.

Pentru majoritatea țărilor care nu utilizează încă euro stimulii creați de QE ar încuraja împrumuturile transfrontaliere și ar aduce creșterea spre Zona Euro, partenerul comercial principal al acestor țări. Potrivit Bloomberg, ”relaxarea cantitativă ar putea avea un impact pozitiv asupra economiilor legate de zona care dirijează această politică”.

Artizanii politicilor economice din ECE au deja bătăi de cap cu retragerea stimulilor de creștere economică în SUA și cu decizia Băncii Centrale a Elveției de a renunța la pargul de 1,20 franci/euro, care a dus la creșterea considerabilă a ratelor la împrumuturile contractate pe vremuri mai bune în această monedă.

Nu doar leul, dar și zlotul și forintul s-au depreciat deja ușor (în jur de un procent) în raport cu euro de la începutul anului în curs. Reducerea prețurilor mondiale la petrol a dus la scăderea presiunilor de creștere a prețurilor și a dus la înregistrarea unor niveluri scăzute record ale inflației. Este și cazul României, confruntată cu o inflație pe anul 2014 în termeni decembrie la decembrie de numai 0,83%, potrivit metodoligiei naționale ( 1,03% în conformitate cu cea armonizată la nivel european).

De reținut în context, România, la fel ca și Polonia, mai are mijloace de acțiune în politica monetară. Atât prin spațiul de potențială reducere a ratei dobânzii de politică monetară cât și prin cel dat de rezervele minime obligatorii încă destul de consistente, spre deosebire de Cehia, care ar putea fi nevoită să-și ajusteze pragul de apreciere al coroanei.

Lichiditatea suplimentară eliberată de BCE va alimenta proprietarii vest-europeni care dețin cam două treimi din industria bancară a ECE. Bloomberg vine, în acest sens, chiar cu exmplele celor mai mari acționari de bănci românești cu capital străin, austriecii de la Erste Group Bank AG, care dețin BCR, și francezii de la Societe Generale SA, care controlează BRD.

Astfel, se va reduce procesul de dezintermediere, respectiv de retragere a capitalurilor din regiune și chiar se pot constitui noi linii de creditare, care să alimenteze dezvoltare afacerilor în regiune. Asta deoarece fructificarea capitalului va rămâne superioară în timp ce noile normele de prudențialitate impuse de autoritățile de reglemenatre vor fi mai ușor de îndeplinit.

Istoricul măsurilor de relaxare contitativă în Europa. Măsura luată de Banca Angliei în 2012 și efectele ei

În 2012, Banca Angliei a cumpărat obligaţiuni guvernamentale în valoare de 325 miliarde lire sterline (516,4 milioane dolari), majorându-şi bilanţul mai mult decât oricare bancă centrală din UE.
Ea a plecat de la situația din SUA. Cu o politică monetară agresivă similară, economia americană reușea în 2011 o creştere de 3%, dublă faţă de cea de 1,4% a Eurozonei.

Din păcate, Marea Britanie a obţinut o performanţă pe jumătate faţă de cea a Eurozonei, ceea ce ridică un semn de întrebare în privința aplicării rețetei americane. Diferenţa esenţială se regăseşte la nivelul sistemelor bancare. SUA îşi revine din criză pentru că are un sector bancar bine capitalizat, foarte lichid şi capabil să acorde împrumuturi.

Prin contrast, sistemele bancare europene au o mare problemă de finanţare, ceea ce le lasă la mâna pieţelor financiare. În Europa, rata medie a împrumuturilor faţă de depozite era, la momentul relaxării cantotative de circa 110%, în timp ce valoarea similară din SUA se situa la 78%, conform datelor furnizate de Barclays. Marea Britanie avea un nivel de 120%, ceea ce spune multe.

La vremea aceea, Banca Angliei a solicitat băncilor să accelereze plăţile în contul facilităţilor oferite, o decizie care a coincis cu deteriorarea situaţiei economice. Guvernatorul Mervyn King a refuzat să folosească forţele de care dispune pe pieţele private şi a insistat pe achiziţia de obligaţiuni guvernamentale.

Rezultatul a fost că Marea Britanie a ajuns în poziţia de a avea niveluri apropiate de Germania la costurile împrumuturilor guvernamentale, dar trebuie să suporte dobânzi similare celor de la periferia zonei euro pentru finanţarea băncilor. Banca Angliei a mizat pe faptul că va veni un moment în care îmbunătăţirea capitalizării băncilor şi a raportul de lichiditate vor determina reducerea costurilor de finanţare. Dar, odată cu înăsprirea cadrului de reglementare, presiunea din partea pieţelor pentru reducerea operaţiunilor este în creştere.

Jocul este unul cu miză ridicată şi riscuri asumate pe măsură. Deznodământul rămâne incert, rămânând de văzut cine va ceda primul, Banca Angliei sau speculatorii de pe pieţele financiare private, rezultatul urmând a fi suportat de economia britanică.

Reacţii la decizia BCE

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat joi că orice decizie adoptată de BCE nu ar trebui să înlocuiască măsurile adoptate de guverne pentru a ține sub control problema datoriei.

Programul de relaxare monetară cantitativă a început să dea roade chiar înainte să fie anunţat oficial, pieţele anticipând un plan de anvergură pentru stimularea economiei din zona euro şi evitarea deflaţiei, a spus directorul general al FMI, Christine Lagarde.

În situaţia în care noile măsuri vor duce la “ancorarea din nou” a inflaţiei din zona euro, economiile emergente din Europa vor avea şi ele de câştigat, a oficialul FMI prezent la Davos.

“Pieţele emergente din Europa vor beneficia de pe urma unei creşteri economice mai mari în zona euro, precum şi de existenţa mai multor locuri de muncă, deoarece jumătate din schimburile comerciale ale acestor state se realizează cu economiile din zona euro”,a mai afirmat Christine Lagarde.

Publicat la data de 22.1.2015 .

3 comentarii

  1. Alex
    22.1.2015, 10:32 pm

    hmm deci vin aproximativ 60 miliarde de euro pe luna la toate tarile din EU cat din suma ajunge in Romania?

    • Rim
      23.1.2015, 4:52 pm

      0 EURO – Romania nu face parte din eurozone, noi nu avem euro ca moneda, deci ECB-ul nu are treaba cu Romania, in privinta asta.

  2. Ștefan A.
    23.1.2015, 12:12 pm

    BCE cumpara exclusiv titluri de stat .
    FED si pentru ani buni a cumparat atit titluri de stat dar si active “toxice” din banci precum si asigurari de risc de pe piata imobiliara america ( market debt risk). Diferenta de baza e aici .
    1- BCE nu “curata” bilanturile bancilor . Reduce exclusiv doar expunerea acestora pe titlurile de stat . Le cumpara (in parte) oferint bani noi nouti . Evident ca acesti bani vor fi folositi de banci fie pentru a cumpara alte titluri de stat (guvernele nationale fac datorii noi in fiecare an = deficite) , fie vor fi directionati pe burse pentru a obtine profituri mai ridicate .Umfland valoarea actiunilor in un mod total rupt de realitate.
    – FED a “usurat” bilanturile bancilor americare oferind bani in schimbul unei multitudini de produse financiare . Astfel bancile nu doar au cumparat noi titluri de stat dar existind o mare lichiditate financiara , au obtinut si imprumuturi avantajoase care au fost reinvestite in piata imobiliara (cumpararea pe de case de catre cetateni ) , creditul la consum (cumpararea de masini , bunuri pe credit ) sau sustinerea investitilor in sistemul de extratie a petrolului numit fraking . Practic , o crestere a consumului cu efecte in crearea de noi posturi de munca (de regula slab platite dar una e sa fi somer si alta angajat , chiar pe un salariu mic)

    Observind aceste doua diferente , e clar ca planul BCE nu va reusi sa reporneasca consumul intern in UE. E o “gura de oxigen” pentru toate tarile cu probleme de datorie publica , deficite bugetare . Iar asta nu intra absolut nimic cu cresterea nivelul de trai , capacitatea de a economisii – cheltui a lui Vasile sau Ion .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Grup de luptă de nivel brigadă în România – 5 state contribuie cu trupe: UK asigură comanda forței navale la Marea Neagră. Avertismentele fără echivoc ale lui James Mattis

După o reuniune de 2 zile a miniștrilor Apărării din statele NATO, ministrul român Gabriel Leș a anunțat joi că ”13 aliați intenționează să...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Curtea Constituțională respinge pe rând toate încercările de-a opri dezincriminarea abuzului: Furtul pleacă la Parlament pentru respingere/legalizare

După ce miercuri a respins sesizările Președinției și CSM privind conflictul constituțional pe OUG 13 (Ordonanța dezincriminării abuzului în serviciu) Curtea Constituțională a respins...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ordonanța de abrogare a OUG 13 a fost publicată în Monitorul Oficial. Protestele continuă

UPDATE 3: Ordonanța a apărut în Monitorul Oficial: UPDATE 2:  Prezentăm comunicatul integral al Guvernului, comunicat transmis după ședința extraordinară de duminică: “Astăzi, în...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Abrogare sau ”prorogare” (amânare)? Premierul Grindeanu anunță ”retragerea” Ordonanței pe amnistia mascată, păstrând incertitudinea asupra consecințelor juridice

La capătul unei zile în care PSD a lansat în media fidele posibilitatea de-a ”retrage” Ordonanța amnistiei mascate (OUG 13) și după ce liderul...Citeste mai departe »

Redacţia

Dezincriminare totală a Corupției. Guvernul Dragnea promovează Ordonanțele Justiției: Abuzurile care ne costă zeci de miliarde de euro anual au devenit protejate prin lege

Guvernul Sorin Grindeanu a adoptat marți noaptea cele două Ordonanțe de Urgență – una pentru grațiere, dată sub pretextul supraaglomerării închisorilor, și cea pentru...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română