Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție pentru posibile nereguli la achiziții făcute în primul an al pandemiei de Ministerul Sănătății. Instituția, condusă pe atunci de Nelu Tătaru, este acuzată de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, iar prejudiciul este estimat la 2.875.160 lei.
Curtea de Conturi a sesizat, de asemenea, la DNA două posibile fapte de abuz în serviciu și la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, structură aflată în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat. Prejudiciile în acest caz sunt estimate la 10.931.460 lei, respectiv 4.272.180 lei.
(Citiți și: ”Raed Arafat: Nimeni n-o să mai facă nimic în viitor dacă acum vom ancheta depășiri ale aspectelor birocratice”)
Potrivit HotNews, sesizările transmise de Curtea de Conturi către Direcția Națională Anticorupție:
- Ministerul Sănătății – Abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals.
Prejudiciu estimat – 2.875.160
Organul de urmărire penală sesizat: DNA - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență IGSU – Abuz in serviciu
Prejudiciu estimat – 10.931.460
Organul de urmărire penală sesizat: DNA - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență IGSU – Abuz in serviciu.
Prejudiciu estimat – 4.272.180
Organul de urmărire penală sesizat: DNA
Curtea de Conturi a reclamat, de asemenea, și Compania Națională Unifarm, atât la DNA, cât și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1:
- Compania Națională Unifarm SA – Abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals.
Prejudiciu estimat – 319.807.361
Organul de urmărire penală sesizat: DNA - Compania Națională Unifarm SA – Art.64 din Legea nr.94/1992, republicată (Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.)
Prejudiciu estimat – 536.756
Organul de urmărire penală sesizat: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București
Sesizările au fost anunțate public acum de Curtea de Conturi, însă au la bază un raport publicat de instituție în vara anului trecut, intitulat „Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență”, realizat la solicitarea Parlamentului României.
În raportul respectiv se arăta că Ministerul Sănătății a plătit în perioada stării de urgență suma de 1.696 mii lei pentru achiziții directe (truse de detecție COVID-19, truse de recoltare și transport, monitoare semne vitale și modul cardiac, paturi ATI, ventilatoare ATI).
