Evenimentul

Desantul european la Bucuresti: Mesajele contradictorii ale unei frumoase festivități

România a marcat, joi, preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene într-o ceremonie cu fast, organizată la Ateneul Român, ocazie de care liderii europeni au profitat pentru… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Leul anului 2019: Ritmul de depreciere depinde de credibilitatea și seriozitatea Bugetului

Estimările economiştilor celor mai mari bănci din România privind deprecierea leului în acest an variază, deocamdată, între 4,73 şi 4,77 lei / euro. Deprecierea leului… Mai mult

10.01.2019

La obiect

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Serviciile de transport rutier international – afectate de noi reglementări europene. Consecinţe semnificative pentru deficitul extern al României

Transportatorii români vor protesta joi, 10 ianuarie 2019, în faţa Parlamentului European, împotriva unor măsuri care îngrădesc accesul firmelor româneşti pe piaţa unică de profil.… Mai mult

09.01.2019

Cronicile

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

de Marin Pana , 9.9.2018

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators – PEEIs în lb. engleză).

Aceşti indicatori sunt publicaţi şi revizuiţi lunar, în ideea de a oferi o imagine sintetică asupra unei economii naţionale şi a evoluţiilor recente.

Iată cum apare pe site-ul organismului de statistică al UE o selecţie a indicatorilor de interes pentru modul în care se vede România din exterior, prin prisma analizei făcute centralizat la nivelul Uniunii şi care sunt concluziile ce pot fi desprinse din evoluţiile economice recente:

 

Observații

În primul rând, atrage atenţia creşterea susţinută a costului forţei de muncă, mult peste ce a avansului economic şi în continuă accelerare.

Ce nu apare ( prin diluarea în media generală) în statistica europeană este chiar mai important, şi anume ritmul semnificativ crescut al majorărilor în sectorul de stat faţă de sectorul privat.

De remarcat, în context, faptul că evoluţia cifrei de afaceri în sectorul serviciilor nu a ţinut nici pe departe pasul de la începutul lui 2017 încoace cu cea a veniturilor, crescute mult peste avansul de productivitate şi reflectate în evoluţia costurilor cu forţa de muncă. Or, sectorul serviciilor este preponderent în structura PIB pentru orice economie avansată.

Cu beneficiul temperării indicelui de inflaţie, banii primiţi în plus s-au dus într-o proporţie semnificativă spre sectorul imobiliar. Unde se dau lupte grele pentru a rămâne, la limită, în criteriul de stabilitate macroeconomică de +6%, aprins pe tabloul de bord în T2 2017, temperat ulterior dar revenit în zona cu probleme la începutul acestui an.

Evoluţia angajărilor, intrată pe minus în T3 2017, a revenit spre valori mai bune în cele două trimestre ulterioare, deşi iar rata locurilor de muncă vacante a crescut uşor înapoi de la valoarea de 1,1% spre 1,3%, adică acolo unde se situa şi la începutul lui 2017. Semnalele sunt că devine tot mai greu de găsit persoane cu anumite specializări şi nivel de calificare.

Rata şomajului s-a păstrat constantă şi relativ scăzută faţă de media europeană dar după ajustarea cu cei care au plecat să lucreze în afara ţării ar arăta cu totul altfel. Avem aici explicaţia încasărilor bugetare relativ reduse ca pondere în PIB (cam 70% din media UE), deşi nivelul de fiscalitate nu este scăzut. Dar cu 70% din forţa de muncă în ţară, nu putem avea decât 70% încasări la o încărcare de 100% a celor rămaşi să susţină bugetul statului.

În treacăt fie spus, cum rămâne cu solidaritatea socială între generaţii la plata pensiilor ? Cei rămaşi să lucreze în România susţin şi părinţii celor 30% care au plecat spre zări mai calde. Care, din salarii mai mari, trimit şi bani acasă direct celor susţinuţi la comun din salariile mai mici oferite în ţară.

Deocamdată, evoluţia producţiei industriale, cea care dă tonul în întreaga economie, rămâne robustă, dar meritele sunt exclusiv ale sectorului privat, nefiind vorba despre vreo implicare a statului în investiţii semnificative. Cele mai recente date referitoare la sectorul construcţiilor arată şi ele o revenire, dar rămâne ca trendul să fie confirmat în trimestrele următoare.

Din păcate, randamentul obligaţiunilor emise de stat pentru împrumuturile pe termen lung a urcat peste cota de 5% la începutul T3 2018 şi va avea consecinţe în privinţa plăţilor de dobânzi, deja majorate cu 20% în primele şapte luni ale anului în ciuda reducerii ponderii datoriei publice în raport cu PIB.

În pofida  accentuării deficitului de cont curent şi a reducerii performanţelor economice, concretizate inclusiv într-o majorare a deficitului comercial, rata de schimb euro/leu s-a păstrat relativ stabilă şi chiar a revenit la valori ceva mai mici în lunile de vară, tentativa de traversare a pragului de 4,65 lei/euro fiind stopată la mijlocul anului.

Una peste alta, datele arată că trebuie să temperăm creşterea în marş forţat a veniturilor, fie ele salariale sau pensii, să le corelăm mult mai strâns cu productivitatea muncii şi cu rezultatele din economia reală. Fără a fi încă problematic, tabloul datelor economice monitorizate de Eurostat ridică semne de întrebare în privinţa stabilităţii macroeconomice.

Ceva care e ca sănătatea, pe care nu o valorizezi la justa importanţă până când nu o mai ai.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

FMI reduce estimările de creștere economică, global și pentru Zona euro

Razvan Diaconu

Fondul Monetar Internaţional avertizează, într-un nou raport privind perspectivele economiei mondiale, că intensificarea tensiunilor comerciale ar putea submina creşterea economică globală, anticipând o rată de… Mai mult

Stiri

Statul se împrumută tot mai greu: MF a atras doar un sfert din cele 400 de milioane dorite

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) nu a reuşit să vândă obligațiuni de stat pe 5 ani decât de 110 milioane de lei din cele 400 de milioane… Mai mult

Stiri

Bursa de Valori București și bursa de energie OPCOM au lansat proiectul „Contrapartea Centrală”

Adrian N Ionescu

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) și operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România (OPCOM) au început colaborarea pentru lansarea serviciilor de contraparte… Mai mult

Stiri

G4Media: Laura Codruța Kovesi și-a depus candidatura pentru postul de procuror-șef european

Vladimir Ionescu

Laura Codruța Kovesi și-ar fi depus candidatura pentru postul de șef al Parchetului European, conform unor surse G4media. Parchetul European, care va avea sediul la… Mai mult

Stiri

Forumul judecătorilor și Asociația Procurorilor cer Guvernului să renunțe la OUG privind completurile nelegale

Vladimir Ionescu

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” solicită Guvernului să renunțe la orice intenție de adoptare… Mai mult

Stiri

Procesul Belina poate începe – judecătorul de cameră preliminară a decis că probele au fost administrate corect

Vladimir Ionescu

Dosarul Belina a trecut de camera preliminară – judecătorul a constatat că probele din aces caz au fost administrate corect, astfel încât procesul efectiv, pe… Mai mult

Stiri

IMM-urile: ”Taxa pe lăcomie” combinată cu inflația vor produce efecte negative în mediul de afaceri

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al Intreprinderilor Mici și Mijlocii a anuțat luni că nu susține măsurile de suprataxare conținute de Ordonanța 114 deoarece au fost adoptate fără… Mai mult