Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

de Marin Pana , 9.9.2018

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators – PEEIs în lb. engleză).

Aceşti indicatori sunt publicaţi şi revizuiţi lunar, în ideea de a oferi o imagine sintetică asupra unei economii naţionale şi a evoluţiilor recente.

Iată cum apare pe site-ul organismului de statistică al UE o selecţie a indicatorilor de interes pentru modul în care se vede România din exterior, prin prisma analizei făcute centralizat la nivelul Uniunii şi care sunt concluziile ce pot fi desprinse din evoluţiile economice recente:

 

Observații

În primul rând, atrage atenţia creşterea susţinută a costului forţei de muncă, mult peste ce a avansului economic şi în continuă accelerare.

Ce nu apare ( prin diluarea în media generală) în statistica europeană este chiar mai important, şi anume ritmul semnificativ crescut al majorărilor în sectorul de stat faţă de sectorul privat.

De remarcat, în context, faptul că evoluţia cifrei de afaceri în sectorul serviciilor nu a ţinut nici pe departe pasul de la începutul lui 2017 încoace cu cea a veniturilor, crescute mult peste avansul de productivitate şi reflectate în evoluţia costurilor cu forţa de muncă. Or, sectorul serviciilor este preponderent în structura PIB pentru orice economie avansată.

Cu beneficiul temperării indicelui de inflaţie, banii primiţi în plus s-au dus într-o proporţie semnificativă spre sectorul imobiliar. Unde se dau lupte grele pentru a rămâne, la limită, în criteriul de stabilitate macroeconomică de +6%, aprins pe tabloul de bord în T2 2017, temperat ulterior dar revenit în zona cu probleme la începutul acestui an.

Evoluţia angajărilor, intrată pe minus în T3 2017, a revenit spre valori mai bune în cele două trimestre ulterioare, deşi iar rata locurilor de muncă vacante a crescut uşor înapoi de la valoarea de 1,1% spre 1,3%, adică acolo unde se situa şi la începutul lui 2017. Semnalele sunt că devine tot mai greu de găsit persoane cu anumite specializări şi nivel de calificare.

Rata şomajului s-a păstrat constantă şi relativ scăzută faţă de media europeană dar după ajustarea cu cei care au plecat să lucreze în afara ţării ar arăta cu totul altfel. Avem aici explicaţia încasărilor bugetare relativ reduse ca pondere în PIB (cam 70% din media UE), deşi nivelul de fiscalitate nu este scăzut. Dar cu 70% din forţa de muncă în ţară, nu putem avea decât 70% încasări la o încărcare de 100% a celor rămaşi să susţină bugetul statului.

În treacăt fie spus, cum rămâne cu solidaritatea socială între generaţii la plata pensiilor ? Cei rămaşi să lucreze în România susţin şi părinţii celor 30% care au plecat spre zări mai calde. Care, din salarii mai mari, trimit şi bani acasă direct celor susţinuţi la comun din salariile mai mici oferite în ţară.

Deocamdată, evoluţia producţiei industriale, cea care dă tonul în întreaga economie, rămâne robustă, dar meritele sunt exclusiv ale sectorului privat, nefiind vorba despre vreo implicare a statului în investiţii semnificative. Cele mai recente date referitoare la sectorul construcţiilor arată şi ele o revenire, dar rămâne ca trendul să fie confirmat în trimestrele următoare.

Din păcate, randamentul obligaţiunilor emise de stat pentru împrumuturile pe termen lung a urcat peste cota de 5% la începutul T3 2018 şi va avea consecinţe în privinţa plăţilor de dobânzi, deja majorate cu 20% în primele şapte luni ale anului în ciuda reducerii ponderii datoriei publice în raport cu PIB.

În pofida  accentuării deficitului de cont curent şi a reducerii performanţelor economice, concretizate inclusiv într-o majorare a deficitului comercial, rata de schimb euro/leu s-a păstrat relativ stabilă şi chiar a revenit la valori ceva mai mici în lunile de vară, tentativa de traversare a pragului de 4,65 lei/euro fiind stopată la mijlocul anului.

Una peste alta, datele arată că trebuie să temperăm creşterea în marş forţat a veniturilor, fie ele salariale sau pensii, să le corelăm mult mai strâns cu productivitatea muncii şi cu rezultatele din economia reală. Fără a fi încă problematic, tabloul datelor economice monitorizate de Eurostat ridică semne de întrebare în privinţa stabilităţii macroeconomice.

Ceva care e ca sănătatea, pe care nu o valorizezi la justa importanţă până când nu o mai ai.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult

Stiri

Contraperformanță cu repetiție: Transgaz, scădere cu 30% a profitului net în 2019. Cauzele

Adrian N Ionescu

Profitul net al Transgaz (TGN) a scăzut cu 29,5% în 2019, o reducere mai mare decât cea din 2018 ( -14,3%), potrivit unui raport al… Mai mult

Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult