Cum i-a cedat România Rusiei 25% din piața internă de gaze. Mecanismul suspect care lovește și în buget și în economie

de Victor Bratu , Cristian Grosu | 23.11.2016 .

gaze_Companiile rusești au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piața de gaze a României, față de doar 5% în ianuarie. Mecanismul care a făcut posibil acest lucru e complicat și e greu de știut, astăzi, dacă e vorba de incompetență, rea credință sau de lipsă de viziune.

Dincolo de creșterea gradului de dependență, mai există 2 prejudicii :

  • un prejudiciu bugetar, prin pierderea de către stat a unor venituri însemnate
  • un prejudiciu economic pentru Romgaz, care a scăzut producția și care va avea serioase probleme tehnice și de costuri la reluarea acesteia în punctele pe care le închide astăzi prin pierderea cotei de piață

În funcție de actori, situația are explicații diferite, dar imaginea de ansamblu este aceeași: într-o perioadă în care Rusia caută cu înfrigurare venituri să își cârpească economia și să asigure ”benzină” mașinii de propagandă, o mână de ajutor vine din România.

Chestiunea în litigiu

Totul a început cu Ordonanța 7 din anul 2013 emisă de guvernul Ponta – prin care impunea impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale – în acea perioadă de disperare financiară care a dus și la introducerea ”taxei pe stâlp”.

Următorul pas a fost făcut de către conducerea actuală a Ministerului de Finanțe, în urma negocierilor cu actorii din piața românească, dar – lucru esențial !– în alte conjunctură de preț.

Detaliile :

Ministrul de Finanțe Anca Dragu anunța în urmă cu 2 săptămâni  că proiectul de lege privind redevenţele petroliere a fost finalizat şi că acesta prevede menţinerea nivelului actual al taxării în domeniu, concomitent cu acordarea unor deduceri pentru investiţiile offshore. Aprobarea proiectului a fost lăsată însă pe seama viitorului guvern și a viitorului Parlament.

În paralel cu acest proiect, principalii actori interni din piața gazelor – Romgaz și Petrom- au solicitat, afirmă surse din Ministerul de Finanțe, modificarea ordonanței care instituie impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Demersul a fost bazat pe constatarea că prețurile internaționale la gaze au coborât de ceva vreme sub pragul minim de 72 lei/MWh, stabilit în 2013 ca reper în calcularea impozitului de respectiva ordonanță.

Ca ”revanșă” față de presiunile constante pe care reprezentanți de marcă ai industriei petroliere le-au făcut pentru menținerea nivelului de redevențe, conducerea ministerului a decis însă că ordonanța rămâne neschimbată.

Dar, ceva se schimbase : tendința prețurilor a fost de a coborî între timp sub minimul impozitat prin Ordonanță, astfel încât producătorii interni ar fi fost puși în situația să plătească impozite la un nivel mai mare decât cel care s-ar fi aplicat la prețul de vânzare.

În scenă intră în acest moment – cel puțin în explicațiile oficialilor implicați în mecanism  – o prezumtivă teamă de Curtea de Conturi

Rusia, la concurență cu Romgaz

O interpretare originală a conducerii Romgaz (cel mai important producător intern) asupra semnificației prețului minim de 72 lei/MWH (la care se face impozitarea minimă prevăzută de Ordonanța 7 din 2013) a dus la aplicarea unor prețuri de vânzare care au determinat consumatorii industriali să se orienteze către importul de gaze naturale.

Autoritatea de reglementare privește situația detașat. “Prețul gazelor de import este mai competitiv, iar furnizorii se îndreaptă spre această sursă. În momentul în care prețurile sunt mici, pot intra gaze până la 40% din import”, susținea Niculae Havrileț (ANRE) la începutul lunii noiembrie, la un congres al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România.

Un detaliu aici: prețul gazelor de import e mai competitiv tocmai pentru că nu există suprataxă la un preț mai mare decât cel de vânzare.  

Procentul de 40% importuri este o probabilitate, președintele ANRE  prezentând cursdeguvernare.ro situația la zi: importul zilnic este de 10 milioane mc/zi pentru un consum intern de 40 milioane mc/zi.

Asta înseamnă că astăzi România consumă 25% gaze din import. Importul este asigurat de companii din Rusia.

De precizat: potrivit statisticilor oficiale ale ANRE, în ianuarie 2016, importurile contau în proporție de 5% în piața de consum internă. Nivelul s-a menținut relativ constant până în aprilie 2016 (5,96% importuri).

După acest moment, pe fondul scăderii prețurilor internaționale, ponderea importurilor începe să crească până la nivelul a 25%, comparabil cu cota de piață internă a Romgaz.

dependenta

Previziunile oficiale indică o creștere continuă a dependenței față de importuri. Click pentru mărire

Cum pierde Bugetul minim 300 milioane euro

Ordonanța 7/2013, documentul în discuție, avea ca termen original de aplicabilitate data de 31 decembrie 2014, fiind prorogată în decembrie 2014, respectiv în decembrie 2015 cu câte un an.

Termenul de aplicabilitate al ordonanței expiră la 31 decembrie 2016.

Prin decizia Finanțelor de a păstra nemodificată Ordonanța 7, luînd în considerare doar efectele prețului minim, dar nu și data până la care se aplică prevederile actului normativ, bugetul ar pierde de anul viitor venituri importante.

Surse din piața energetică au declarat cursdeguvernare.rostatul încasează din impozitul aplicat pe veniturile suplimentare la gaze mai mult decât încasează din redevențe.

România a încasat în 2015 redevenţe petroliere şi miniere în valoare circa 1,3 miliarde de lei (292 mil. euro).

Soluția de urgență ar fi recursul la tradiționala ordonanță decembristă, practicată în ultimii 2 ani.

Surse specializate din domeniu afirmă că aceasta ar fi varianta cea mai proastă. ”În mod normal, ordonanța 7/2013 ar trebui modificată fundamental, iar prețul minim de referință la calculul impozitului, 72 de lei/MWh, ar trebui înlocuit cu prețul de vânzare. Atfel, suntem la extreme, fie avem reglementări rigide, care nu prea au legătură cu piața, fie ne va lipsi reglementarea. Cu riscul aferent pentru buget”, afirmă sursele curdeguvernare.ro.

Prejudiciile pentru Romgaz

Ordonanța 7/2013 nu a dat bătăi de cap Romgaz deoarece, la momentul adoptării, prețul pe piața nereglementată era mai mare de 72 lei/MWh. Problemele au apărut în 2016, își amintește directorul general  Romgaz Virgil Metea, odată cu instabilitatea prețurilor la gaze naturale și după un control al Curții de Conturi, care a concluzionat că Romgaz a depășit cota de piață la vânzarea de gaze la populație.

cote

Grafic din ultimul raport ANRE disponibil, aprilie 2016

”Ținând cont de fragilitatea la controale, putând chiar să ni se spună că este prejudiciu ce am fi vândut sub 72 lei/MWH, căci Curtea de Conturi vine, iată, să îți judece afacerea, am decis să ținem de preț. E drept, producția a scăzut cu 25% dar nu exclusiv din această cauză. Am și înmagazinat mult mai puțin decât era previzionat”, declară Virgil Metea pentru cursdeguvernare.ro.

Șeful Romgaz afirmă că, dacă nu ar exista ”obstacole”, compania ar putea avea prețuri competitive, cu respectarea tuturor indicatorlor de performanță.

Surse din piață declară cursdeguvernare.ro că poziția conducerii Romgaz este greșită.

”În primul rând, 72 de lei/MWH nu este preț minim de vânzare, ci un indicator de impozitare. Statul taxează cu 40% diferența dintre acest preț minim de 72 lei/MWh și prețul de dinainte de reglementare- 45 lei/MWh. Nu scrie nicăieri că nu poți vinde cu preț mai mic. Curtea de Conturi nu ar fi făcut această greșeală”, afirmă sursele cursdeguvernare.ro.

Aceleași surse afirmă că scăderea producției Romgaz s-a realizat prin închiderea unor exploatări.

Abia acum, spun sursele citate, Romgaz ar putea avea probleme cu Curtea de Conturi: ”Dacă se închid exploatări, înseamnă că Romgaz nu va mai plăti redevențele stabilite cu Ministerul de Finanțe- dacă nu produci, ce să plătești?”

O problemă suplimentară va apărea în momentul în care s-ar decide redeschiderea exploatării. ”Nu mai există nicio garanție că obții aceeași productivitate, de regulă acesta scade dacă închizi o sondă și o redeschizi”, afirmă sursele citate.

Replierea OMV Petrom și componenta inedită de securitate

OMV Petrom a fost compania care a  solicitat alături de Romgaz modificarea Ordonanței 7/20013. După refuzul Ministerului Finanțelor, Petrom nu a insistat.

Spre deosebire de Romgaz, care are activitate exclusivă pe piața gazelor, Petrom derulează în paralel activități în domeniul petrolier, având deci o marjă importantă de siguranță.

Din altă perspectivă: Decizia finală privind investiția în perimetrul de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, concesionat, în proporții egale, de OMV Petrom și grupul american ExxonMobil, ar putea fi luată în circa doi ani, iar producția pe perimetru ar putea începe la începutul deceniului următor. Ideile sunt conținute de raportul de activitate al OMV Petrom

Surse din piață afirmă că amânarea deciziei de a investi în exploatarea zăcâmintelor descoperite în Marea Neagră a fost luată pe fondul incertitudinilor legate de reglementările în materie care întârzie să apară în România.

ExxonMobil și OMV Petrom dețin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă al blocului Neptun, operat de compania americană. Cele două companii au anunțat, în februarie 2012, că au făcut o descoperire semnificativă de hidrocarburi în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Companiile au adus platforme pentru prospecțiuni în perimetrul din Marea Neagră, platforme relocate azi pe coasta de nord a Africii.

mare

Principalele focare de instabilitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre- Centura instabilității de la Marea Neagră

Și componenta de securitate: dacă americanii ar fi decis să înceapă exploatarea offshore, cu siguranță că problema flotei comune la Marea Neagră era rezolvată până în acest moment.

Publicat la data de 23.11.2016 .

5 comentarii

  1. babic
    24.11.2016, 8:44 am

    Deci asa, din acest articol a preluat informatiile “marele strateg” pe energie, e vorba de pesedistul Iulian Iancu, in emisiunea de la RTV !!

    E un nesimtit- trebuia sa precizeze sursa, nu a facut-o.

  2. grosu
    24.11.2016, 12:39 pm

    Da babic, cu siguranta asta e singura lui sursa de informare :)), omu chiar se pricepe nu mai zic ca fata de ministrii din guvernele ciolos si boc chiar e strateg.

    • babic
      26.11.2016, 10:52 am

      Pai e strateg acest Iancu , ca nu recruteaza Gazprom-ul pe oricine, daca e sa ne luam dupa Wikileaks.. 🙂

  3. Ghita Bizonu'
    27.11.2016, 9:53 am

    Insa putem privi si altfel :
    – rezervele noastre sunt limitate si cam se termina
    – in momentul de fata preturile gazelor din import sunt scazute
    Deci co crestere a cvonsumului gazelor de import …. prezerva productia interna ptr o epoca in care pretul gazelor va creste.
    Hm .. mi se pare ca e o solutie gospodareasca ..

  4. nino
    5.12.2016, 12:38 pm

    Cred ca autorii articolului grsesc.
    Pretul gazelor importate este f. scazut- 160$/1000mc, fata de 475$/1000mc, cat era in anul 2014.
    In consecinta ar trebui sa importam cat mai mult, pentru a ne protejea rezervele, care se vor epuiza in 10-15 ani.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română