Cum i-a cedat România Rusiei 25% din piața internă de gaze. Mecanismul suspect care lovește și în buget și în economie

de Victor Bratu , Cristian Grosu | 23.11.2016 .

gaze_Companiile rusești au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piața de gaze a României, față de doar 5% în ianuarie. Mecanismul care a făcut posibil acest lucru e complicat și e greu de știut, astăzi, dacă e vorba de incompetență, rea credință sau de lipsă de viziune.

Dincolo de creșterea gradului de dependență, mai există 2 prejudicii :

  • un prejudiciu bugetar, prin pierderea de către stat a unor venituri însemnate
  • un prejudiciu economic pentru Romgaz, care a scăzut producția și care va avea serioase probleme tehnice și de costuri la reluarea acesteia în punctele pe care le închide astăzi prin pierderea cotei de piață

În funcție de actori, situația are explicații diferite, dar imaginea de ansamblu este aceeași: într-o perioadă în care Rusia caută cu înfrigurare venituri să își cârpească economia și să asigure ”benzină” mașinii de propagandă, o mână de ajutor vine din România.

Chestiunea în litigiu

Totul a început cu Ordonanța 7 din anul 2013 emisă de guvernul Ponta – prin care impunea impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale – în acea perioadă de disperare financiară care a dus și la introducerea ”taxei pe stâlp”.

Următorul pas a fost făcut de către conducerea actuală a Ministerului de Finanțe, în urma negocierilor cu actorii din piața românească, dar – lucru esențial !– în alte conjunctură de preț.

Detaliile :

Ministrul de Finanțe Anca Dragu anunța în urmă cu 2 săptămâni  că proiectul de lege privind redevenţele petroliere a fost finalizat şi că acesta prevede menţinerea nivelului actual al taxării în domeniu, concomitent cu acordarea unor deduceri pentru investiţiile offshore. Aprobarea proiectului a fost lăsată însă pe seama viitorului guvern și a viitorului Parlament.

În paralel cu acest proiect, principalii actori interni din piața gazelor – Romgaz și Petrom- au solicitat, afirmă surse din Ministerul de Finanțe, modificarea ordonanței care instituie impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Demersul a fost bazat pe constatarea că prețurile internaționale la gaze au coborât de ceva vreme sub pragul minim de 72 lei/MWh, stabilit în 2013 ca reper în calcularea impozitului de respectiva ordonanță.

Ca ”revanșă” față de presiunile constante pe care reprezentanți de marcă ai industriei petroliere le-au făcut pentru menținerea nivelului de redevențe, conducerea ministerului a decis însă că ordonanța rămâne neschimbată.

Dar, ceva se schimbase : tendința prețurilor a fost de a coborî între timp sub minimul impozitat prin Ordonanță, astfel încât producătorii interni ar fi fost puși în situația să plătească impozite la un nivel mai mare decât cel care s-ar fi aplicat la prețul de vânzare.

În scenă intră în acest moment – cel puțin în explicațiile oficialilor implicați în mecanism  – o prezumtivă teamă de Curtea de Conturi

Rusia, la concurență cu Romgaz

O interpretare originală a conducerii Romgaz (cel mai important producător intern) asupra semnificației prețului minim de 72 lei/MWH (la care se face impozitarea minimă prevăzută de Ordonanța 7 din 2013) a dus la aplicarea unor prețuri de vânzare care au determinat consumatorii industriali să se orienteze către importul de gaze naturale.

Autoritatea de reglementare privește situația detașat. “Prețul gazelor de import este mai competitiv, iar furnizorii se îndreaptă spre această sursă. În momentul în care prețurile sunt mici, pot intra gaze până la 40% din import”, susținea Niculae Havrileț (ANRE) la începutul lunii noiembrie, la un congres al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România.

Un detaliu aici: prețul gazelor de import e mai competitiv tocmai pentru că nu există suprataxă la un preț mai mare decât cel de vânzare.  

Procentul de 40% importuri este o probabilitate, președintele ANRE  prezentând cursdeguvernare.ro situația la zi: importul zilnic este de 10 milioane mc/zi pentru un consum intern de 40 milioane mc/zi.

Asta înseamnă că astăzi România consumă 25% gaze din import. Importul este asigurat de companii din Rusia.

De precizat: potrivit statisticilor oficiale ale ANRE, în ianuarie 2016, importurile contau în proporție de 5% în piața de consum internă. Nivelul s-a menținut relativ constant până în aprilie 2016 (5,96% importuri).

După acest moment, pe fondul scăderii prețurilor internaționale, ponderea importurilor începe să crească până la nivelul a 25%, comparabil cu cota de piață internă a Romgaz.

dependenta

Previziunile oficiale indică o creștere continuă a dependenței față de importuri. Click pentru mărire

Cum pierde Bugetul minim 300 milioane euro

Ordonanța 7/2013, documentul în discuție, avea ca termen original de aplicabilitate data de 31 decembrie 2014, fiind prorogată în decembrie 2014, respectiv în decembrie 2015 cu câte un an.

Termenul de aplicabilitate al ordonanței expiră la 31 decembrie 2016.

Prin decizia Finanțelor de a păstra nemodificată Ordonanța 7, luînd în considerare doar efectele prețului minim, dar nu și data până la care se aplică prevederile actului normativ, bugetul ar pierde de anul viitor venituri importante.

Surse din piața energetică au declarat cursdeguvernare.rostatul încasează din impozitul aplicat pe veniturile suplimentare la gaze mai mult decât încasează din redevențe.

România a încasat în 2015 redevenţe petroliere şi miniere în valoare circa 1,3 miliarde de lei (292 mil. euro).

Soluția de urgență ar fi recursul la tradiționala ordonanță decembristă, practicată în ultimii 2 ani.

Surse specializate din domeniu afirmă că aceasta ar fi varianta cea mai proastă. ”În mod normal, ordonanța 7/2013 ar trebui modificată fundamental, iar prețul minim de referință la calculul impozitului, 72 de lei/MWh, ar trebui înlocuit cu prețul de vânzare. Atfel, suntem la extreme, fie avem reglementări rigide, care nu prea au legătură cu piața, fie ne va lipsi reglementarea. Cu riscul aferent pentru buget”, afirmă sursele curdeguvernare.ro.

Prejudiciile pentru Romgaz

Ordonanța 7/2013 nu a dat bătăi de cap Romgaz deoarece, la momentul adoptării, prețul pe piața nereglementată era mai mare de 72 lei/MWh. Problemele au apărut în 2016, își amintește directorul general  Romgaz Virgil Metea, odată cu instabilitatea prețurilor la gaze naturale și după un control al Curții de Conturi, care a concluzionat că Romgaz a depășit cota de piață la vânzarea de gaze la populație.

cote

Grafic din ultimul raport ANRE disponibil, aprilie 2016

”Ținând cont de fragilitatea la controale, putând chiar să ni se spună că este prejudiciu ce am fi vândut sub 72 lei/MWH, căci Curtea de Conturi vine, iată, să îți judece afacerea, am decis să ținem de preț. E drept, producția a scăzut cu 25% dar nu exclusiv din această cauză. Am și înmagazinat mult mai puțin decât era previzionat”, declară Virgil Metea pentru cursdeguvernare.ro.

Șeful Romgaz afirmă că, dacă nu ar exista ”obstacole”, compania ar putea avea prețuri competitive, cu respectarea tuturor indicatorlor de performanță.

Surse din piață declară cursdeguvernare.ro că poziția conducerii Romgaz este greșită.

”În primul rând, 72 de lei/MWH nu este preț minim de vânzare, ci un indicator de impozitare. Statul taxează cu 40% diferența dintre acest preț minim de 72 lei/MWh și prețul de dinainte de reglementare- 45 lei/MWh. Nu scrie nicăieri că nu poți vinde cu preț mai mic. Curtea de Conturi nu ar fi făcut această greșeală”, afirmă sursele cursdeguvernare.ro.

Aceleași surse afirmă că scăderea producției Romgaz s-a realizat prin închiderea unor exploatări.

Abia acum, spun sursele citate, Romgaz ar putea avea probleme cu Curtea de Conturi: ”Dacă se închid exploatări, înseamnă că Romgaz nu va mai plăti redevențele stabilite cu Ministerul de Finanțe- dacă nu produci, ce să plătești?”

O problemă suplimentară va apărea în momentul în care s-ar decide redeschiderea exploatării. ”Nu mai există nicio garanție că obții aceeași productivitate, de regulă acesta scade dacă închizi o sondă și o redeschizi”, afirmă sursele citate.

Replierea OMV Petrom și componenta inedită de securitate

OMV Petrom a fost compania care a  solicitat alături de Romgaz modificarea Ordonanței 7/20013. După refuzul Ministerului Finanțelor, Petrom nu a insistat.

Spre deosebire de Romgaz, care are activitate exclusivă pe piața gazelor, Petrom derulează în paralel activități în domeniul petrolier, având deci o marjă importantă de siguranță.

Din altă perspectivă: Decizia finală privind investiția în perimetrul de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, concesionat, în proporții egale, de OMV Petrom și grupul american ExxonMobil, ar putea fi luată în circa doi ani, iar producția pe perimetru ar putea începe la începutul deceniului următor. Ideile sunt conținute de raportul de activitate al OMV Petrom

Surse din piață afirmă că amânarea deciziei de a investi în exploatarea zăcâmintelor descoperite în Marea Neagră a fost luată pe fondul incertitudinilor legate de reglementările în materie care întârzie să apară în România.

ExxonMobil și OMV Petrom dețin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă al blocului Neptun, operat de compania americană. Cele două companii au anunțat, în februarie 2012, că au făcut o descoperire semnificativă de hidrocarburi în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Companiile au adus platforme pentru prospecțiuni în perimetrul din Marea Neagră, platforme relocate azi pe coasta de nord a Africii.

mare

Principalele focare de instabilitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre- Centura instabilității de la Marea Neagră

Și componenta de securitate: dacă americanii ar fi decis să înceapă exploatarea offshore, cu siguranță că problema flotei comune la Marea Neagră era rezolvată până în acest moment.

Publicat la data de 23.11.2016 .

5 comentarii

  1. babic
    24.11.2016, 8:44 am

    Deci asa, din acest articol a preluat informatiile “marele strateg” pe energie, e vorba de pesedistul Iulian Iancu, in emisiunea de la RTV !!

    E un nesimtit- trebuia sa precizeze sursa, nu a facut-o.

  2. grosu
    24.11.2016, 12:39 pm

    Da babic, cu siguranta asta e singura lui sursa de informare :)), omu chiar se pricepe nu mai zic ca fata de ministrii din guvernele ciolos si boc chiar e strateg.

    • babic
      26.11.2016, 10:52 am

      Pai e strateg acest Iancu , ca nu recruteaza Gazprom-ul pe oricine, daca e sa ne luam dupa Wikileaks.. 🙂

  3. Ghita Bizonu'
    27.11.2016, 9:53 am

    Insa putem privi si altfel :
    – rezervele noastre sunt limitate si cam se termina
    – in momentul de fata preturile gazelor din import sunt scazute
    Deci co crestere a cvonsumului gazelor de import …. prezerva productia interna ptr o epoca in care pretul gazelor va creste.
    Hm .. mi se pare ca e o solutie gospodareasca ..

  4. nino
    5.12.2016, 12:38 pm

    Cred ca autorii articolului grsesc.
    Pretul gazelor importate este f. scazut- 160$/1000mc, fata de 475$/1000mc, cat era in anul 2014.
    In consecinta ar trebui sa importam cat mai mult, pentru a ne protejea rezervele, care se vor epuiza in 10-15 ani.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri

După rezolvarea creșterilor salariale și modificarea Codului Fiscal, majoritatea parlamentară a intrat în cea de-a doa săptămână de guvernare : Modificarea legislației judiciare, îndeosebi...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română