Companiile mari și mici nu își pot face bugetele decât aproximativ, pentru că multora dintre marile schimbări impuse mediului de afaceri prin ordonanțe de urgență le lipsesc normele de aplicare.
Ministerul Finanțelor Publice încă lucrează la normele de aplicare la OUG 79 / 2017 care a comis modificări substanțiale în Codul Fiscal, au declarat oficiali ai ministerului pentru Cursdeguvernare.ro. Alţii, înclusiv unii consultanţi fiscali, dau ca sigură adoptarea normelor în decembrie.
Fiecare zi de întârziere face cu atât mai grea activitatea companiilor, mai ales a celor mari și care își au firmele mamă în alte țări, ale căror proceduri se acomodează mai greu cu stilul grăbit şi imprevizibil de reglementare al Guvernului României.
Încrederea mediului de afaceri în Guvernul României a fost erodată o dată în plus chiar la apariția în Monitorul Oficial a OUG 79, din forma publicată dispărând prevederea (și promisiunea) conform căreia cei ce sunt angajați cu contract de muncă nu mai trebuie să plătească contribuții sociale pentru veniturile din activități independente.
Antreprenorii nu sunt siguri de modul în care trebuie să-şi bugetele şi, mai ales, pe cele de salarii, pentru că se tem de surprizele detaliilor din normele de aplicare, mai ales că modificările cele mai consistente la codul fiscal priveşte salariile, astfel:
- trecerea obligaţiei de plată a majorităţii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi reducerea totalului acestora cu 2 puncte procente, până la 37,25%;
- introducerea contribuției asiguratorie pentru muncă (CAM), de 2,25%, datorată bugetului general consolidat de angajator. CAM înlocuieşte contribuția de șomaj (0,5% datorată de angajat și 0,5% datorată de angajator), contribuția pentru concediile medicale (0,85% datorată de angajator), contribuția la fondul de garantare a plății salariilor (0,25%) și contribuția pentru asigurarea de accidente și boli profesionale;
- introducerea CAS raportat la salariu minim pe economie la veniturile din activități independente;
- reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru salariați, pensionari, chirii, venituri din dobânzi, drepturi de autor, alte venituri, cu excepţia veniturilor din dividende.
Mai mult, companiile mari şi mici s-ar putea afla în faţa dilemei formei de angajare a multoer specialişti, care ar putea prefera să-şi livreze serviciile fie numai ca angajat cu normă întreagă, fie ca PFA sau micro întreprindere. Depinde de cum vor suna normele de aplicare a altor două măsuri:
- impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri la toate firmele cu cifră de afaceri sub un milion de euro , dublul plafonului anterior – măsură care ar putea fi, totuşi, aborgată;
- eliminarea restricţiei ca micro-întreprinderile să aibă ca obiect de activitate consultanţa şi serviciile de management.
Într-o situație și mai dramatică se află o altă foarte contestată ordonanță, cea privind plata defalcată a TVA (Split TVA), care este în vigoare în formula generalizată pentru toate firmele și est eîn dezbatere la Camera Deputaților în formula restrânsă la companiile în insolvență și cu restanțe. Lucurl la norme a fost oprit, până la adoptarea legii de aprobare a ordonanței.
Incertitudinile cu care se confruntă antreprenorii mari şi mici din România sunt complicate de absenţa normelor la OUG 82/2017, prin care Guvernul a diminuat contribuţia la Pilonul 2 de pensii de la 5,1% la 3,75% (in locul majorarii la 6%, conform legii).
În plus, aceeaşi ordonanţă 82 obligă companiile să negocieze cu salariații contracte sau acorduri colective de muncă, indiferent de numărul angajaților, în încercarea de impune majorarea salariului brut, astfel încât transferul contribuţiilor sociale să nu afecteze netul.
