Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi, la finalul şedinţei CSAT, că brigada multinaţională convenită la summit-ul NATO din iulie de la Varşovia va funcţiona la Craiova, având la bază Brigada II Infanterie Rovine.
Ședința a durat peste patru ore și s-a desfășurat fără Mihai Răzvan Ungureanu (care a demisionat luni de la SIE și a fost înlocuit în CSAT de interimarul Silviu Predoiu), dar în prezența lui Bogdan Tudorache, noul ministru al Internelor.
Brigada multinațională
Propunerea ca aceasta să funcționeze la Craiova a fost făcută de Ministerul Apărării Naţionale, ca parte distinctă a planului de acţiune privind aplicarea măsurilor convenite la summitul NATO de la Varșovia.
„Brigada multinațională am tratat-o separat pe ordinea de zi, fiindcă aici trebuie luate decizii care se validează separat în CSAT. Pot să vă anunț, în premieră, că s-au făcut pași foarte importanți pentru punerea în practică a acestei decizii, mai exact MApN a decis care unitate din România se va constitui în această brigadă multinațională. Este vorba de Brigada 2 Infanterie ‘Rovine’ care va prelua rolul de brigadă multinațională. Această brigadă își are sediul în Craiova și acolo va funcționa și brigada multinațională”, a spus șeful statului, în conferința de presă de la finalul ședinței CSAT.
Pre;edintele nu a dorit să spună ce țară va mai participa la brigadă, în afară de Bulgaria și Polonia:
„În acaestă fază nu e oportun să vă spun cu cine mai negociem, vom face acest anunță când știm sigur cine și cu ce efective participă, cum va arăta această brigadă, pentru că asta depinde și de cum vede NATO această brigadă”, a declarat Iohannis.
Iohannis a mai spus că s-au făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte punerea în practică a deciziilor NATO de la Varşovia, iar grupul de lucru constituit pentru punerea în aplicare a acestor măsuri, la nivel naţional, a prezentat întregul plan de acţiune, care însă nu este ”comunicabil”.
Despre relația cu Republica Moldova
”Republica Moldova este o temă foarte importantă pentru noi, care mă interesează foarte mult”, a spus Iohannis, care a adăugat că relaţia cu Chişinăul trebuie să devină mai bună, mai pragmatică, mai performantă şi mai previzibilă.
Președintele României a arătat că Administrația prezidențială pregătește o strategie în acest sens, care va fi rodul contribuției MAE, SIE, SRI și a Palatului Cotroceni.
Iohannis a mai spus că unirea dintre România şi Republica Moldova va fi abordată de strategie, dar nu în termenii de campanie electorală care urmează pe ambele maluri ale Prutului.
România a contribuit cu finanțări consistente la susținerea Republicii Moldova, însă este nevoie de o colaborare economică și mai puternică, a mai spus șeful statului, care a adăugat că sprijin le trebuie acordat și partidelor pro-europene de la Chișinău, care, s-a avăzut la alegerile parlamentare, au dificultăți.
„Este nevoie de o reorganizare la ROMARM”
Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, după ședința CSAT, că este nevoie de o reorganizare a Companiei Naționale ROMARM.
„Este nevoie de o reorganizare la Compania Națională ROMARM pentru a o face mai performantă, credibilă și suficient de mare, pentru a deveni un partener serios pentru un investitor în special din afara țării. Este nevoie de o corelare între nevoia de dotare a Armatei române și oferta pe care o prezintă Compania Națională ROMARM”, a spus Iohannis la Palatul Cotroceni.
El a precizat că se va lucra intens în special la Ministerul Economiei și Ministerul Apărării pentru a se găsi aceste corelări.
Despre securitatea cibernetică
De asemenea, în ședința CSAT s-a făcut o evaluare a nivelului de securitate cibernetică.
Președintele a spus că Executivul lucrează la un proiect de lege privind securitatea cibernetică, urmând ca acesta să fie finalizat până la sfârşitul acestui an, dar să intre în dezbaterea viitorului Parlament.
”Este foarte probabil ca această lege să fie prezentată viitorului Parlament”, a spus Iohannis, la finalul şedinţei CSAT, precizând că actualul Legislativ se pregăteşte de alegeri şi se va ocupa mai puţin cu legiferarea.
Iohannis a mai spus că tema securităţii cibernetice nu trebuie să devină subiect de campanie electorală, mai ales că în trecut astfel de iniţiative au dus la ”discuţii”.
Şeful statului a mai susţinut că trebuie să ajungem la un nivel de conştientizare în acest domeniu, să înţelegem de ce este importantă securitatea cibernetică.
