Creșterea PIB pe S1: cu cât mai mare cantitatea, cu atât mai slabă calitatea. Consumul a explodat, exporturile au scăzut

de Marin Pana | 6.9.2016 .

structura crestere economieDupă analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat, marți, creșterea economică de 5% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă a anului precedent ( valoare ajustată sezonier pentru comparabilitate și comunicată la Eurostat).

De asemeni, rezultatul pe trimestrul II față de același trimestru din 2015 a fost menținut la +6,0%, pe seria brută și +5,9% la seria ajustată sezonier.

În cifre absolute, valoarea PIB a urcat de la circa 349 miliarde lei pe prima jumătate a lui 2015 până la aproximativ 372 miliarde lei în prima jumătate a lui 2016. Iată cum arată, pe scurt, situația comparativă pe ultimii doi ani a rezultatelor economiei românești, după cele mai recente calcule oficiale:

tabel1

Creșterile de prețuri pe aproape toate sectoarele de activitate, mascate de reducerea fiscalității

Datele prezintă o componentă îngrijorătoare de creșterea artificială a PIB, dincolo de ritmul sustenabil în condiții de echilibru macroeconomic. Produsă prin majorarea exagerată a consumului, amplificată de reducerea fiscalității (diminuarea de aproape șase miliarde lei a impozitelor nete în condiții de asumare a noi obligații ale statului aduce a seppuku cu sabie de lemn) .

Creșterile salariale din sectorul bugetar au crescut cu aproape nouă miliarde de lei PIB nominal (de la 29,4 miliarde lei la 38,2 miliarde lei, adică aproape 30% !) dar, simultan, au determinat și o reducere a acestui PIB în termeni reali prin cel mai ridicat indice de preț, respectiv +8,7% față de o medie de +1,2%.

Cantitativ, efectul statistic al acestei ”dopări a economiei cu hormoni bugetari”a fost identic cu cel obținut În industrie, adică +0,4%.

Dar semnificația în termeni de calitate a creșterii este cu totul alta.

În condițiile în care se adaugă la acest tablou majorările de preț pe toată linia cu excepția agriculturii, sectorul cu cea mai redusă contribuție în formarea PIB, atunci găsim explicația mediei de 1,2% care a constituit deflatorul PIB ( implicit a amplificat rezultatul final în prețuri curente prin ajustarea cu doar ceva mai mult de un procent) doar în puternica diminuare a indicelui de preț pe partea de impozitare (-16,6%, valoare care a contribuit proporțional cu ponderea acestor impozite nete în amplificarea generală a PIB în termeni reali). Dacă vreți, făcând o paralelă între creșterea economică și inflație, impozitele au jucat rolul cartofului pe invers.

Creștere mare la consum, scădere la exporturi

tabel2

În ce privește utilizarea PIB, se observă ușor majorarea consumului populației peste posibilitățile date de creșterea economică și mult peste baza solidă de referință dată de segmentul industrial de activitate (6,8% peste 5,2% și cu mult peste 1,7%).

Rezultatul a fost efectul destul de puternic negativ din comerțul exterior, care a influențat rezultatul final pe minus cu aproape trei procente, chiar și după ce s-a consumat din stocurile interne constituite anterior.

tabel3

Una peste alta, datele INS confirmă situația de cantitate bună la o calitate slabă a creșterii economice. Creștere nesustenabilă pe actualul model dar reeditată iresponsabil în perioadele electorale din motive de oportunitate.

Rămîne să vedem cum facem în continuare, ne străduim să îmbunătățim calitatea (a se citi echilibrele bugetare și deficitul extern) prin productivitate și/sau impozite sporite sau reducem turația pentru a nu cala motorul cererii interne.

Publicat la data de 6.9.2016 .

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    7.9.2016, 7:48 am

    Mda…amalgamul ăsta de date, valori brute şi din cele ajustate, aruncate la un loc, fără măcar specificarea categoriei din care fac parte fiecare din datele prezentate, califică, zic eu, articolul ca, nefiind ceva inovator în publicistica românească contemporană, un Articol-Ghiveci…

    Datele ajustate sezonier au valoarea lor, zic eu, în compararea a două perioade succesive – pentru Ro chiar e necesar, avînd cea mai sezonieră economie din UE, nici o altă ţară nemaiînregistrînd diferenţe atît de mari între rezultatele valori brute/absolute trimestriale. Dar atunci cînd vrei să compari prin anualitate, nu văd utilitatea. Taxele şi profitul, ca să dau numai două exemple, nu se ajustează sau nu se calculează din operaţiuni economice ajustate sezonier.

    În fine. Încerc, prin formula de trei simplă, un calcul-proiecţie a PIB pe întreg anul 2016. Serie brută.

    Sem. I a reprezentat în perioada 2010-15 (2010-13 date definitive,2014 semidef., 2015 proviz.) în medie 42,69% (trim.I=19,38% şi trim.II=23,31%) din PIB anual. (calcule proprii, fişier

    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/pib%20trim/PIB_trimestrial_ESA_2010_tr2_1_2016.xls )

    Aşadar: 323.097/42,69*100 = 756.846,8 milioane lei. O creştere nominală de 6,2%. Cum pentru mine deflatorul este cea mai mare necunoscută, vă las să ghiciţi creşterea reală.
    La un curs de 4,48 lei ptr. un E., rezultă un PIB de 169 mld. E.

  2. EU - 74 - RON
    7.9.2016, 8:11 am

    Ah, da…uitasem…
    Acum doi ani în Ro era…cum? ce anume? campanie? mda era şi campanie, campanie agricolă, normal:sfîrşit de vară, început de toam…cum? ..aaa.. da, mă rog, şi electorală…dar nu la asta mă refer ci la faptul că Ro era în recesiune tehnică.

    Era vorba despre primele două trimestre din 2014. Astăzi, aproape de datele definitive pentru 2014 (probabil se vor publica prin octombrie) aflăm că … era doar campanie…

    Şi uite-aşa, cu răbdare şi cu aceeaşi ocazie – datele finale pentru 2014, aflăm şi epilogul-verdict al articolului

    http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-despre-crestere-%E2%80%9D-ca-subtire-nu-se-prinde%E2%80%9D.html

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Economia României, pe locul 17 în UE. La un pas de mijlocul clasamentului, după un avans de peste 6% al PIB exprimat în euro

Economia României figurează pe locul 17 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5333 lei
4.1453 lei
5.3604 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română