Creșterea PIB pe S1: cu cât mai mare cantitatea, cu atât mai slabă calitatea. Consumul a explodat, exporturile au scăzut

de Marin Pana | 6.9.2016 .

structura crestere economieDupă analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat, marți, creșterea economică de 5% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă a anului precedent ( valoare ajustată sezonier pentru comparabilitate și comunicată la Eurostat).

De asemeni, rezultatul pe trimestrul II față de același trimestru din 2015 a fost menținut la +6,0%, pe seria brută și +5,9% la seria ajustată sezonier.

În cifre absolute, valoarea PIB a urcat de la circa 349 miliarde lei pe prima jumătate a lui 2015 până la aproximativ 372 miliarde lei în prima jumătate a lui 2016. Iată cum arată, pe scurt, situația comparativă pe ultimii doi ani a rezultatelor economiei românești, după cele mai recente calcule oficiale:

tabel1

Creșterile de prețuri pe aproape toate sectoarele de activitate, mascate de reducerea fiscalității

Datele prezintă o componentă îngrijorătoare de creșterea artificială a PIB, dincolo de ritmul sustenabil în condiții de echilibru macroeconomic. Produsă prin majorarea exagerată a consumului, amplificată de reducerea fiscalității (diminuarea de aproape șase miliarde lei a impozitelor nete în condiții de asumare a noi obligații ale statului aduce a seppuku cu sabie de lemn) .

Creșterile salariale din sectorul bugetar au crescut cu aproape nouă miliarde de lei PIB nominal (de la 29,4 miliarde lei la 38,2 miliarde lei, adică aproape 30% !) dar, simultan, au determinat și o reducere a acestui PIB în termeni reali prin cel mai ridicat indice de preț, respectiv +8,7% față de o medie de +1,2%.

Cantitativ, efectul statistic al acestei ”dopări a economiei cu hormoni bugetari”a fost identic cu cel obținut În industrie, adică +0,4%.

Dar semnificația în termeni de calitate a creșterii este cu totul alta.

În condițiile în care se adaugă la acest tablou majorările de preț pe toată linia cu excepția agriculturii, sectorul cu cea mai redusă contribuție în formarea PIB, atunci găsim explicația mediei de 1,2% care a constituit deflatorul PIB ( implicit a amplificat rezultatul final în prețuri curente prin ajustarea cu doar ceva mai mult de un procent) doar în puternica diminuare a indicelui de preț pe partea de impozitare (-16,6%, valoare care a contribuit proporțional cu ponderea acestor impozite nete în amplificarea generală a PIB în termeni reali). Dacă vreți, făcând o paralelă între creșterea economică și inflație, impozitele au jucat rolul cartofului pe invers.

Creștere mare la consum, scădere la exporturi

tabel2

În ce privește utilizarea PIB, se observă ușor majorarea consumului populației peste posibilitățile date de creșterea economică și mult peste baza solidă de referință dată de segmentul industrial de activitate (6,8% peste 5,2% și cu mult peste 1,7%).

Rezultatul a fost efectul destul de puternic negativ din comerțul exterior, care a influențat rezultatul final pe minus cu aproape trei procente, chiar și după ce s-a consumat din stocurile interne constituite anterior.

tabel3

Una peste alta, datele INS confirmă situația de cantitate bună la o calitate slabă a creșterii economice. Creștere nesustenabilă pe actualul model dar reeditată iresponsabil în perioadele electorale din motive de oportunitate.

Rămîne să vedem cum facem în continuare, ne străduim să îmbunătățim calitatea (a se citi echilibrele bugetare și deficitul extern) prin productivitate și/sau impozite sporite sau reducem turația pentru a nu cala motorul cererii interne.

Publicat la data de 6.9.2016 .

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    7.9.2016, 7:48 am

    Mda…amalgamul ăsta de date, valori brute şi din cele ajustate, aruncate la un loc, fără măcar specificarea categoriei din care fac parte fiecare din datele prezentate, califică, zic eu, articolul ca, nefiind ceva inovator în publicistica românească contemporană, un Articol-Ghiveci…

    Datele ajustate sezonier au valoarea lor, zic eu, în compararea a două perioade succesive – pentru Ro chiar e necesar, avînd cea mai sezonieră economie din UE, nici o altă ţară nemaiînregistrînd diferenţe atît de mari între rezultatele valori brute/absolute trimestriale. Dar atunci cînd vrei să compari prin anualitate, nu văd utilitatea. Taxele şi profitul, ca să dau numai două exemple, nu se ajustează sau nu se calculează din operaţiuni economice ajustate sezonier.

    În fine. Încerc, prin formula de trei simplă, un calcul-proiecţie a PIB pe întreg anul 2016. Serie brută.

    Sem. I a reprezentat în perioada 2010-15 (2010-13 date definitive,2014 semidef., 2015 proviz.) în medie 42,69% (trim.I=19,38% şi trim.II=23,31%) din PIB anual. (calcule proprii, fişier

    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/pib%20trim/PIB_trimestrial_ESA_2010_tr2_1_2016.xls )

    Aşadar: 323.097/42,69*100 = 756.846,8 milioane lei. O creştere nominală de 6,2%. Cum pentru mine deflatorul este cea mai mare necunoscută, vă las să ghiciţi creşterea reală.
    La un curs de 4,48 lei ptr. un E., rezultă un PIB de 169 mld. E.

  2. EU - 74 - RON
    7.9.2016, 8:11 am

    Ah, da…uitasem…
    Acum doi ani în Ro era…cum? ce anume? campanie? mda era şi campanie, campanie agricolă, normal:sfîrşit de vară, început de toam…cum? ..aaa.. da, mă rog, şi electorală…dar nu la asta mă refer ci la faptul că Ro era în recesiune tehnică.

    Era vorba despre primele două trimestre din 2014. Astăzi, aproape de datele definitive pentru 2014 (probabil se vor publica prin octombrie) aflăm că … era doar campanie…

    Şi uite-aşa, cu răbdare şi cu aceeaşi ocazie – datele finale pentru 2014, aflăm şi epilogul-verdict al articolului

    http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-despre-crestere-%E2%80%9D-ca-subtire-nu-se-prinde%E2%80%9D.html

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română