România a ajuns în 2016 la 61% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată cele mai recente date comunicate de Eurostat.
Diferenţa iniţial minimă între acest indicator şi PIB/locuitor s-a tot mărit din 2014 încoace şi minimul teoretic de nivel de trai vehiculat pentru adoptarea euro a fost deja atins.
În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat anul trecut la 58% din media UE, cu observaţia că cifrele menţionate au fost uşor ajustat în jos faţă de estimările iniţiale ale organismului central de statistică al UE.
I-am depăşit pe croaţi şi ne apropiem de unguri
La consumul măsurat prin AIC ţara noastră, a depăşit Croaţia şi a înregistrat cea mai mare creştere a acestui indicator în ultimii trei ani dintre toate statele Uniunii. Contrar percepţiei publice, care reclamă o nouă majorare substanţială a veniturilor avansul între 2014 şi 2016 a fost de nu mai puțin de cinci puncte procentuale.
PIB/locuitor faţă de AIC
Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.
În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.
Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.
Evoluția clasamentulului european între 2014 şi 2016
Iată cum se prezintă valorile din 2014 până în 2016, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii trei ani analizați de Eurostat și ce schimbări semnificative au avut loc în pozițiile ocupate de diferite state. România se distinge clar prin evoluţia spectaculoasă a nivelului veniturilor măsurate prin consumul individual efectiv.
Cele mai mari diferențe între indicatorii AIC și PIB/locuitor la nivelul UE (atenţie, toate negative) se observă în Olanda, Danemarca și Suedia. Irlanda se află în situația specială a unor raportări statistice conjuncturale din motive de relocare a unor mari companii iar Luxemburgul este un caz special datorită afluxului de lucrători din țările vecine.
Italia, al doilea mare partener comercial al României, este țara cea mai apropiată de media UE la ambii indicatori de nivel de trai. Dată fiind şi componenta culturală similară, ea se constituie cel mai fidel în referința pentru procesul nostru de convergență reală.
În clasamentul după AIC pe anul 2016, podiumul este ocupat de țări de limbă germană, cu Luxemburgul detașat la 132% dar în pierdere de viteză (138% din media UE în urmă cu trei ani) și cu Germania și Austria situate la un nivel aproximativ dublu faţă de noi. Urmează un bloc compact de șapte state cu valori cuprinse între 110% și 116% raportat la media europeană.
Câteva situaţii interesante în care se găsesc statele membre UE
Interesant, dintre fostele componente ale blocului estic, Lituania a ajuns cea mai avansată la nivelul AIC. Oarecum discret, ea a ajuns la nivelul de 85%, ea s-a plasat între Spania şi Portugalia, deşi la nivelul PIB/locuitor figurează sub Cehia, Slovenia şi Slovacia, cu o valoare identică Estoniei (75%).
După ce s-au intersectat venind din sensuri opuse ( de luat aminte şi pentru noi, care avem un regim valutar de flotare controlată şi ne-am fi putut considera de succes după o eventuală intrare în Zona Euro) Cehia a depășit Grecia la consumul efectiv, până la urmă diferenţa tot mai pronunţată la nivelul PIB/locuitor spunându-şi cuvântul.
Slovenia, Slovacia și Polonia se pregătesc să facă acelaşi lucru şi să marcheze diferenţa de abordare a politicii economice între Europa Centrală şi Balcani. În acelaşi registru merită semnalat că Polonia și Ungaria figurează în statistica Eurostat cu aproape același nivel al PIB/locuitor (68% la 67%). Cu toate acestea, la nivelul de trai efectiv polonezii apar cu mult peste unguri, cu scorul de 74% la 63%.
Diferenţa dintre România şi Bulgaria s-a majorat în ultimii trei ani de la cinci puncte procentuale până la opt puncte procentuale la nivelul AIC, deşi modificarea la nivelul diferenţei de PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare a cunoscut o modificare minimă, de doar un punct procentual.
Beneficiile acordate în 2015 şi 2016, mai mult sau mai puţin discutabil în raport cu posibilităţile rezultate strict din creşterea economică robustă, ne-au dus peste pragul de 60% din media UE la AIC, chiar înainte ca PIB-ul/locuitor să atingă această cotă. Rămâne întrebarea dacă acest raport, între nivelul de trai măsurat prin consumul efectiv şi cel rezultat din PIB/locuitor, va putea fi susţinut.
Urmărește-ne pe Google News
