Europa va primi gaze prin conducta Nabucco din 2019, iar primele livrări vor fi făcute în Georgia și Turcia în 2018, a declarat, marți, la București, directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, arătându-se încrezător că lucrările de construcție la proiect vor începe în 2015.
Considerat o soluție pentru diversificarea aprovizionării Europei cu gaze și a reducerii dependenței de importurile din Rusia, proiectul este discutat de mai mulți ani la ani la nivelul Uniunii Europene, însă construcția a tergiversat. În varianta inițială, Nabucco ar fi legat direct zăcământul de gaze azer Şah Deniz cu Austria, însă, după ce a fost reevaluat, proiectul are în vedere o variantă mai scurtă, denumită Nabucco Vest, care ar urma să lege graniţa europeană a Turciei cu Austria.
Pentru a putea aduce gazele azere în Europa, Nabucco Vest ar urma să le preia din gazoductul TANAP, care porneşte de la zăcământul Şah Deniz şi ajunge până la graniţa europeană a Turciei. Acţionarii Nabucco Vest discută cu acţionarii TANAP să interconetze cele două conducte. Tot de la graniţa europeană a Turciei pleacă o altă conductă de gaze, prin sudul Europei, până în Italia, denumită TAP. Dezvoltatorii Shah Deniz vor decide până la finele lunii iunie dacă vor vinde gazele livrate de TANAP către TAP sau către Nabucco Vest.
„Noi ne-am făcut treaba, acum este rândul consorţiului Shah Deniz să se hotărască”, a afirmat Mitschek, care a adăugat că, în cazul unui răspuns negativ din partea azerilor, Turkmenistanul și Irakul sunt posibile alternative pentru alimentarea Nabucco. „Pentru moment nu ne punem probleme eşecului, ne-am pregătit pentru succes”, a spus Mitschek. Oficialul a adăugat că proiectul Nabucco este cu atât mai atrăgător pentru Azerbaidjan cu cât gazoductul tranzitează state în care nu poate fi furnizat gazul lichefiat. „Nabucco Vest traversează ţări în care nu este posibilă furnizarea gazelor naturale lichefiate, spre deosebire de Italia. Asta face ca ruta să fie cu atât mai avantajoasă pentru Azerbaidjan, pentru că traversează ţări în care nu se poate furniza gaz lichefiat”, a menţionat Reinhard Mitschek.
Directorul executiv al Nabucco Gas Pipeline International Gmb a adăugat că în România a fost finalizată evaluarea privind impactul asupra mediului în urma funcţionării gazoductului. „În România s-a finalizat evaluarea privind impactul asupra mediului. Am avut 24 de întâlniri în 5 judeţe, am pus la dispoziţia părţilor interesate documentaţia, iar reacţia a fost pozitivă şi constructivă”, a afirmat Reinhard Mitschek. Reprezentantul Nabucco a precizat că până în prezent costurile de proiectare şi cele necesare dezvoltării proiectului Nabucco s-au ridicat la mai puţin de 5% din investiţia totală. ‘De obicei, cheltuielile se situează la nivelul de 10 – 15 % din costurile totale de investiţii”, a menţionat oficialul.
România participă activ în implementarea proiectului Nabucco prin compania SNTGN Transgaz, precum şi la nivel guvernamental, prin semnarea Acordului Interguvernamental privind dezvoltarea proiectului Nabucco, din 13 iulie 2009, respectiv a Acordului de sprijin al proiectului, încheiat în 8 iunie 2011. Din consorţiul Nabucco fac parte Bulgaria, Turcia, România, Ungaria şi Austria. Germania s-a retras recent din proiect. Gazele transportate de conductă au urmă să vină din Azerbaijan şi să treacă prin Turcia, Bulgaria, Ungaria, România şi Austria.
Reuniunea Comitetului Nabucco, structură de coordonare a statelor şi companiilor implicate în dezvoltarea gazoductului Nabucco, organizată de Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Energie şi SNTGN Transgaz SA, are loc marți, 21 mai, la București și va reconfirma sprijinul politic de care beneficiază proiectul în rândul statelor partenere, într-o etapă a procesului de alocare a volumelor de gaze naturale din câmpul Shah Deniz. La eveniment au participat premierul Victor Ponta, directorul executiv al Nabucco Gas Pipeline International Gmb, Reinhard Mitschek, preşedintele Comitetului Director Nabucco, Hans-Peter Floren, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.
Dezbateri la summitul UE
În condițiile în care energia reprezintă unul dintre subiectele principale de pe agenda summitului UE care va avea loc miercuri Bruxelles, premierul Victor Pongta a declarat că România susţine cu tărie realizarea conductei Nabucco, deşi, în comparaţie cu alte ţări din zonă, dependenţa ţării noastre faţă de gazele care ar urma să fie tranzitate prin acest proiect este mai mică. ” Ne aflăm la doar o zi distanţă de Consiliul European, cel în care trebuie luate decizii strategice privind viitorul energetic al Europei şi, în acest context, proiectul Nabucco Vest reprezintă un proiect strategic, care presupune dezvoltare economică pentru toate ţările beneficiare şi pentru regiune, care reprezintă o oportunitate importantă pentru România, dar şi pentru toate ţările implicate în acest proiect şi care reprezintă, de asemenea, un proiect sustenabil din punct de vedere economic, pentru că eu consider că la fel de important ca interesul strategic este sustenabilitatea economică a unui proiect”, a afirmat Victor Ponta.
El a apreciat că realizarea acestui proiect reprezintă o şansă de dezvoltare pentru întreaga regiune şi posibilitatea de reducere a dependenţei faţă de gazele ruseşti. „România a fost implicată şi este, prin Transgaz, este una din ţările care susţine cu tărie realizarea acestui proiect, chiar dacă în comparaţie cu alte ţări din zonă dependenţa noastră faţă de gazele care ar urma să fie tranzitate prin acest proiect este mai mică, dar pe termen mediu şi lung, pentru România, pentru regiune, pentru că, iată, în acest an vom avea posibilitatea transportului de gaze şi în alte ţări din regiune – şi mă refer în primul rând la Republica Moldova – deci pentru întreaga regiune realizarea acestui proiect reprezintă o şansă de dezvoltare şi de siguranţă energetică: reducerea dependenţei faţă de un singur producător. În mod sigur, pentru România şi pentru întreaga regiune, pentru Europa, reprezintă un interes strategic major”, a spus premierul. În context, el a adresat un apel către toate ţările şi companiile implicate să dea dovadă de determinare şi o decizie clară de susţinere a proiectului.
