O hotărâre UE privind dosare de evaziune fiscală a fost anunţată miercuri, companiile Starbucks şi Fiat Chrysler fiind obligate să plătească între 20 şi 30 de milioane de euro taxe suplimentare, anunţă Guardian.
Comisia Europeană a decis că aceste companii au beneficiat de înţelegeri ilegale cu autorităţile fiscale din Olanda şi din Luxemburg. O conferinţă de presă pe această temă a fost organizată la Bruxelles.
Starbucks a anunţat că va contesta decizia anunţată miercuri. Oficiali ai guvernului din Luxemburg, citaţi de Guardian, dezaprobă decizia Comisiei.
Scrisori de confort ilegale
Starbucks şi-a stabilit de ani în Olanda reprezentanţa europeană în vreme ce Fiat are în Luxemburg o performantă subsidiară. În ambele situaţii, multinaţionalele au abordat autorităţile fiscale locale ca să se asigure că structurile lor fiscale din aceste state nu vor fi contestate.
Aceste asigurări, primite sub forma unor scrisori de confort, au fost anulate miercuri, după ce Margrethe Vestager, Comisar european pe probleme de Competiţie, a anunţat că UE consideră drept ajutoare de stat ilegale aceste înţelegeri fiscale.
Conferinţa de presă de miercuri încheie o investigaţie europeană care a durat 15 luni, Guardian anunţând în premieră decizia finală: cele 2 companii au beneficiat de tratament fiscal preferenţial şi sunt acuzate că au plătit, ani de zile, taxe mult mai mici decât nivelurile standard din Olanda şi Luxemburg.
Diferenţele de plată vor fi achitate autorităţilor fiscale din respectivele state europene.
Experţii în fiscalitate declară pentru Guardian că vor urma decizii similare împotriva Amazon şi Apple.
Pinsent Masons: decizia va avea implicaţii pentru toate multinaţionalele stabilite în Europa
Deciziile Comisiei, care vor fi cu siguranţă contestate, vor avea implicaţii profunde, consideră oficiali ai companiei internaţionale de avocatură Pinsent Masons.
Heather Self, partener al Pinsent Masons, a declarat: “Multinaţionalele vor fi iritate în special de cazul Starbucks. Sistemul legislativ din Olanda are o veche tradiţie şi este respectat la nivel internaţional. Faptul că autorităţile în materie de concurenţă pun la îndoială nişte decizii fiscale foarte tehnice, emise de autorităţile locale competente, este de natură să destabilizeze. Deciziile care vor fi anunţate la Bruxelles au implicaţii nu doar pentru companiile care au încheiat în trecut înţelegeri fiscale în Olanda, ci pentru toate multinaţionalele care operează în întreaga Europă. Faptul că autoritatea europeană în materie de concurenţă găseşte de cuviinţă să intervină într-un domeniu internaţional complex afectează suplimentar predictibilitatea”.
Caroline Ramsay, asociat expert în materia ajutoarelor de stat la Pinsent Masons, adaugă: “Ducând aceste cazuri atât de departe, majoritatea experţilor se aşteaptă ca UE să considere că firmele au primit o recompensă, sau un ajutor de stat. Dacă va fi aşa, atunci foarte probabil deciziile vor fi contestate la Curtea Europeană de Justiţie. Judecarea apelurilor ar putea dura câţiva ani, dar intrăm deja într-o nouă etapă, în care multinaţionalele sunt conţtiente că trebuie să ia în calcul şi situaţia ajutorului de stat atunci când decid asupra unei investiţii în Europa.”
De când a preluat funcţia de comisar european, Margrethe Vestager a mai acuzat Google că încalcă regulile competiţiei şi a deschis dosare împotriva Amazon şi Qualcomm
Acţiunile deschise de Comisia Europeană împotriva multinaţionalelor au fost precedate de scandalul LuxLeaks.
O serie de documente ale fiscului din Marele Ducat au fost date publicităţii, reieşind că 340 de companii au încheiat înţelegeri fiscale în Luxemburg, salvând astfel milioane de euro care ar fi trebuit plătite ca taxe.
