Clasa mijlocie în criză: Evoluția inegalității în România – de la valori socialiste la valori ultracapitaliste

de Marin Pana | 19.9.2012 .

Un studiu al Băncii Mondiale făcut referitor la începutul tranziției de la socialism la capitalism (cu date comparate între perioadele de dinainte și de după 1990) plasa România în grupul țărilor ce au înregistrat transferuri de avuție moderate, alături de Polonia, Cehia, Letonia și Belarus. Din grupul țărilor cu modificări relativ mici făceau parte Slovacia, Slovenia și Ungaria iar în grupul în care inegalitățile s-au acumulat mai rapid au intrat Bulgaria, Estonia și Lituania, alături de Rusia, Ucraina și Moldova.

Criteriul de departajare l-au constituit evoluțiile ponderilor la nivel național ale cvintilelor de venituri ( cele cinci grupurile succesive de câte 20% din populație ordonate după mărimea veniturilor). Acestea s-au modificat cu mai puțin de un procent în cel mai bun caz, două procente în cazul mediu și mai pronunțat în varianta diferențierii mai rapide a veniturilor.

În grupul din care făcea parte și România, cincimea cu veniturile cele mai scăzute rămânea, însă, în toate cazurile undeva între 9% și 10%, în timp ce cincimea cu cele mai mari venituri se situa la 35% – 37%. Adică inegalitatea era mai mică decât în Marea Britanie ( reper al OCDE, cu 7% și, respectiv 40%).

Creșterea coeficientului Gini ne plasa sub Bulgaria și Cehia, dar peste Polonia, Ungaria și Slovacia. În toate țările, pierderile relative de venituri s-au acumulat către cincimea cea mai bogată a populației, pe fondul unei diminuări cu circa un sfert a nivelului de trai.
România a marcat o diminuare de 24% a veniturilor gospodăriilor de muncitori, 20% în cazul celor de agricultori și 23% la pensionari.

Ar fi de subliniat că pensionarii din România beneficiau, la egalitate cu cei din Polonia de cea mai mare rată de înlocuire a veniturilor din muncă (88%), cu excepția Ungariei ( 92% ). Asta în timp ce țări precum Cehia (61%), Letonia(59%) sau Lituania (58%) se situau pe cu totul alt palier.
Ceea ce explică și o bună parte dintre nemulțumirile actuale, în pofida politicii susținute propensionari din ultimii ani (creșterea pensiilor după 2006 a depășit cu mult creșterea salariilor, apoi pensiile au fost menținute, pe când salariile nu).

Măsura imparțială a inegalității. Azi, când clasa mijlocie suportă singură politicile sociale

Pentru măsurarea inegalității din societate, se folosește și coeficientul Gini. Avantajul coeficientului Gini este că nu depinde de mărimea populaţiei şi nici de situaţia socială sau politică. Un coeficient Gini de 0,50 semnifică faptul că un sfert din populaţie deţine trei sferturi din avuţia naţională iar restului de trei sferturi îi revine numai un sfert.

Evoluţia iniţial lentă în sensul creşterii inegalităţii, plecată de la valori ale coeficientului Gini situate aproape de reperul ”socialist” de 20% s-a accelerat după criza din 1997- 1998. Pragul ”capitalismului european” de 30% a fost traversat în 2001, pentru ca cele mai recente estimări să ne plaseze la circa 35%. Respectiv peste Franța și Olanda și aproape de Marea Britanie și Italia.

Pentru referință, trebuie menționat că SUA se află, împreună cu Turcia la nivelul de 40%. Fostele mari centre de putere ale comunismului mondial, Rusia și China, împart în prezent o poziție ”supracapitalistă”, cu 45%, mai aproape de Africa subsahariană decât de democrațiile occidentale. Prin contrast, Suedia a înaintat pe calea egalizării veniturilor până la un coficient Gini de 23%.

În România, nu doar raportul dintre cei mai bogați și cei mai săraci cetățeni s-a deteriorat, dar și clasa mijlocie, poziționată în cvintilele 2,3 și 4 a avut de suferit din redistribuirea produsului realizat la nivel național. Practic, clasa mijlocie a suportat în cea mai mare măsură politica socială de susținere a celor mai săraci, în timp ce contribuția celor mai avuți a fost relativ redusă.

Problema nu este că am evoluat în sensul unei anumite creșteri a inegalităților ci faptul că am depășit măsura europeană în materie și nu se întrevăd semnele unei politici de stopare și inversare a evoluției către reperul standard european de 30%.

Oarecum paradoxal, rezolvarea nu se poate face prin mijloace unilaterale și ”matematice” de creștere a venitului minim ci, mai degrabă, prin majorarea contribuției grupului celor mai avuți la politica de protecție socială, susținută, acum mai degrabă tot de cei cu venituri mai mici.

Publicat la data de 19.9.2012 .

4 comentarii

  1. Ștefan A.
    19.9.2012, 10:04 am

    Tendinta de a “subtia” clasa de mijloc e in act cam peste tot . Atit numeric cit si financiar . In RO e mai vizibil deoarece aceiasi clasa de mijloc nu e fructul unei economii puternice sau (cel putin) dezvoltate . E produsul injectarii a zeci de miliarde de euro ca imprumuturi larg oferite tuturor cu ceva ani in urma . Iluzia ca “economia duduie” a pornit de aici . Inclusiv idea eronata ca avem o clasa medie la nivel cit de cit european . Crizele au si meritul ca deschid ochii . Unora .

  2. casandra
    19.9.2012, 10:58 am

    Da, aceastea sunt datele din 2009 si, intre timp, situatia s-a deteriorat si mai mult.
    Tot pe date din 2009, stiam ca 0,01% cei mai bogati contribuabili romani, persoane fizice, au platit un impozit pe veniturile lor (salarii, dividende, chirii, dobanzi, etc) de 0,2% din totalul veniturilor bugetului provenind de la impozitarea acestui ti d evneituri. Adica, mult prea putin!
    Daca tinem cont de obiceiurile acestor persoane de a-si trece “pe firma” aproape tot consumul personal si al familiei (masini, case, vacante, etc)avem o imagine chiar mai trista. Din pacate, la noi legea nu pedepseste penal “abuzul de bunuri sociale”.
    Si da, au ramas sa finanteze serviciile publice, in general, clasele populare si clasa mijlocie. Veniturile bugetare provenind din impozitarea celro mai bogati se intoarce tot la ei sub forma diferitelor ajutoare de stat oferite firmelor sau prin licitatii publice cu dedicatie.
    Subfinantate, serviciile publice si infrastructurile publice se deterioreaza galopant si afecteaza major calitatea vietii claselor populare si mijlocii. Cei mai bogati nu au direct nevoie de aceste servicii publice, ei cumpara aceste servicii din sfera privata (sanatate, educatie, paza si protectie, transport de persoane, etc.).
    Cheia exista: transformarea radicala a sistemului fiscal pentru a se afla in concordanta cu evolutia globala a pietelor. Dar este o cheie care se poate utiliza doar la un nivel supranational. Comportamentul cvasi-clandestin al celor “mari” (persoane fizice si juridice) nu poate fi corectat decat de la nivel mare, comparabil cu dimensiunea pietelor. Deocamdata, aceasta discutie nu se poarta decat in culise…

  3. Tiberiu Cazacioc
    20.9.2012, 3:39 pm

    Buna domnule profesor,

    Ce ne facem cu acele guvernari care nu fac decat sa ingroase si mai mult suma transferurilor catre cei asistati sociali…Sunteti in pozitia sa le aratati ca fac sau nu fac bine. Totul ramine la nivel de articol de blog ?

  4. George
    22.9.2012, 4:53 pm

    Clasa medie de-abia si-a aratat capul un pic si imediat a fost data inapoi. Cui din clasa politica ii convine ca oamenii sa fie cultivati si instruiti ? Mai bine sa aiba doar strictul necesar, si sa fie prosti ca asa sunt mai usor de manipulat.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

„Efectul de avuție” sporește economisirea și investiția în paralel cu consumul

Creșterea veniturilor disponibile, respectiv efectul de avuție indus de aceasta au stimulat nu numai consumul, ci și economisirea la nivelul populației, ca și investiţiile personale în...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Raport Banca Mondială / În România, pornești o afacere mai ușor în București sau Timișoara decât în Craiova sau Constanța

Banca Mondială a publicat luni un nou studiu Doing Business, în care analizează de această dată reglementările comerciale aplicabile companiilor locale în 22 de...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

UNCTAD 2016: investițiile străine – în creștere, internaționalizarea afacerilor românești – în sens opus

Investițiile străine directe în România au crescut anul trecut cu 19%, la 4,573 miliarde de dolari, de la 3,83 miliarde de dolari în 2015,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română