joi

18 aprilie, 2024

19 septembrie, 2012



Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. Tendinta de a „subtia” clasa de mijloc e in act cam peste tot . Atit numeric cit si financiar . In RO e mai vizibil deoarece aceiasi clasa de mijloc nu e fructul unei economii puternice sau (cel putin) dezvoltate . E produsul injectarii a zeci de miliarde de euro ca imprumuturi larg oferite tuturor cu ceva ani in urma . Iluzia ca „economia duduie” a pornit de aici . Inclusiv idea eronata ca avem o clasa medie la nivel cit de cit european . Crizele au si meritul ca deschid ochii . Unora .

  2. Da, aceastea sunt datele din 2009 si, intre timp, situatia s-a deteriorat si mai mult.
    Tot pe date din 2009, stiam ca 0,01% cei mai bogati contribuabili romani, persoane fizice, au platit un impozit pe veniturile lor (salarii, dividende, chirii, dobanzi, etc) de 0,2% din totalul veniturilor bugetului provenind de la impozitarea acestui ti d evneituri. Adica, mult prea putin!
    Daca tinem cont de obiceiurile acestor persoane de a-si trece „pe firma” aproape tot consumul personal si al familiei (masini, case, vacante, etc)avem o imagine chiar mai trista. Din pacate, la noi legea nu pedepseste penal „abuzul de bunuri sociale”.
    Si da, au ramas sa finanteze serviciile publice, in general, clasele populare si clasa mijlocie. Veniturile bugetare provenind din impozitarea celro mai bogati se intoarce tot la ei sub forma diferitelor ajutoare de stat oferite firmelor sau prin licitatii publice cu dedicatie.
    Subfinantate, serviciile publice si infrastructurile publice se deterioreaza galopant si afecteaza major calitatea vietii claselor populare si mijlocii. Cei mai bogati nu au direct nevoie de aceste servicii publice, ei cumpara aceste servicii din sfera privata (sanatate, educatie, paza si protectie, transport de persoane, etc.).
    Cheia exista: transformarea radicala a sistemului fiscal pentru a se afla in concordanta cu evolutia globala a pietelor. Dar este o cheie care se poate utiliza doar la un nivel supranational. Comportamentul cvasi-clandestin al celor „mari” (persoane fizice si juridice) nu poate fi corectat decat de la nivel mare, comparabil cu dimensiunea pietelor. Deocamdata, aceasta discutie nu se poarta decat in culise…

  3. Buna domnule profesor,

    Ce ne facem cu acele guvernari care nu fac decat sa ingroase si mai mult suma transferurilor catre cei asistati sociali…Sunteti in pozitia sa le aratati ca fac sau nu fac bine. Totul ramine la nivel de articol de blog ?

  4. Clasa medie de-abia si-a aratat capul un pic si imediat a fost data inapoi. Cui din clasa politica ii convine ca oamenii sa fie cultivati si instruiti ? Mai bine sa aiba doar strictul necesar, si sa fie prosti ca asa sunt mai usor de manipulat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. Tendinta de a „subtia” clasa de mijloc e in act cam peste tot . Atit numeric cit si financiar . In RO e mai vizibil deoarece aceiasi clasa de mijloc nu e fructul unei economii puternice sau (cel putin) dezvoltate . E produsul injectarii a zeci de miliarde de euro ca imprumuturi larg oferite tuturor cu ceva ani in urma . Iluzia ca „economia duduie” a pornit de aici . Inclusiv idea eronata ca avem o clasa medie la nivel cit de cit european . Crizele au si meritul ca deschid ochii . Unora .

  2. Da, aceastea sunt datele din 2009 si, intre timp, situatia s-a deteriorat si mai mult.
    Tot pe date din 2009, stiam ca 0,01% cei mai bogati contribuabili romani, persoane fizice, au platit un impozit pe veniturile lor (salarii, dividende, chirii, dobanzi, etc) de 0,2% din totalul veniturilor bugetului provenind de la impozitarea acestui ti d evneituri. Adica, mult prea putin!
    Daca tinem cont de obiceiurile acestor persoane de a-si trece „pe firma” aproape tot consumul personal si al familiei (masini, case, vacante, etc)avem o imagine chiar mai trista. Din pacate, la noi legea nu pedepseste penal „abuzul de bunuri sociale”.
    Si da, au ramas sa finanteze serviciile publice, in general, clasele populare si clasa mijlocie. Veniturile bugetare provenind din impozitarea celro mai bogati se intoarce tot la ei sub forma diferitelor ajutoare de stat oferite firmelor sau prin licitatii publice cu dedicatie.
    Subfinantate, serviciile publice si infrastructurile publice se deterioreaza galopant si afecteaza major calitatea vietii claselor populare si mijlocii. Cei mai bogati nu au direct nevoie de aceste servicii publice, ei cumpara aceste servicii din sfera privata (sanatate, educatie, paza si protectie, transport de persoane, etc.).
    Cheia exista: transformarea radicala a sistemului fiscal pentru a se afla in concordanta cu evolutia globala a pietelor. Dar este o cheie care se poate utiliza doar la un nivel supranational. Comportamentul cvasi-clandestin al celor „mari” (persoane fizice si juridice) nu poate fi corectat decat de la nivel mare, comparabil cu dimensiunea pietelor. Deocamdata, aceasta discutie nu se poarta decat in culise…

  3. Buna domnule profesor,

    Ce ne facem cu acele guvernari care nu fac decat sa ingroase si mai mult suma transferurilor catre cei asistati sociali…Sunteti in pozitia sa le aratati ca fac sau nu fac bine. Totul ramine la nivel de articol de blog ?

  4. Clasa medie de-abia si-a aratat capul un pic si imediat a fost data inapoi. Cui din clasa politica ii convine ca oamenii sa fie cultivati si instruiti ? Mai bine sa aiba doar strictul necesar, si sa fie prosti ca asa sunt mai usor de manipulat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: