Clasa mijlocie în criză: Evoluția inegalității în România – de la valori socialiste la valori ultracapitaliste

de Marin Pana | 19.9.2012 .

Un studiu al Băncii Mondiale făcut referitor la începutul tranziției de la socialism la capitalism (cu date comparate între perioadele de dinainte și de după 1990) plasa România în grupul țărilor ce au înregistrat transferuri de avuție moderate, alături de Polonia, Cehia, Letonia și Belarus. Din grupul țărilor cu modificări relativ mici făceau parte Slovacia, Slovenia și Ungaria iar în grupul în care inegalitățile s-au acumulat mai rapid au intrat Bulgaria, Estonia și Lituania, alături de Rusia, Ucraina și Moldova.

Criteriul de departajare l-au constituit evoluțiile ponderilor la nivel național ale cvintilelor de venituri ( cele cinci grupurile succesive de câte 20% din populație ordonate după mărimea veniturilor). Acestea s-au modificat cu mai puțin de un procent în cel mai bun caz, două procente în cazul mediu și mai pronunțat în varianta diferențierii mai rapide a veniturilor.

În grupul din care făcea parte și România, cincimea cu veniturile cele mai scăzute rămânea, însă, în toate cazurile undeva între 9% și 10%, în timp ce cincimea cu cele mai mari venituri se situa la 35% – 37%. Adică inegalitatea era mai mică decât în Marea Britanie ( reper al OCDE, cu 7% și, respectiv 40%).

Creșterea coeficientului Gini ne plasa sub Bulgaria și Cehia, dar peste Polonia, Ungaria și Slovacia. În toate țările, pierderile relative de venituri s-au acumulat către cincimea cea mai bogată a populației, pe fondul unei diminuări cu circa un sfert a nivelului de trai.
România a marcat o diminuare de 24% a veniturilor gospodăriilor de muncitori, 20% în cazul celor de agricultori și 23% la pensionari.

Ar fi de subliniat că pensionarii din România beneficiau, la egalitate cu cei din Polonia de cea mai mare rată de înlocuire a veniturilor din muncă (88%), cu excepția Ungariei ( 92% ). Asta în timp ce țări precum Cehia (61%), Letonia(59%) sau Lituania (58%) se situau pe cu totul alt palier.
Ceea ce explică și o bună parte dintre nemulțumirile actuale, în pofida politicii susținute propensionari din ultimii ani (creșterea pensiilor după 2006 a depășit cu mult creșterea salariilor, apoi pensiile au fost menținute, pe când salariile nu).

Măsura imparțială a inegalității. Azi, când clasa mijlocie suportă singură politicile sociale

Pentru măsurarea inegalității din societate, se folosește și coeficientul Gini. Avantajul coeficientului Gini este că nu depinde de mărimea populaţiei şi nici de situaţia socială sau politică. Un coeficient Gini de 0,50 semnifică faptul că un sfert din populaţie deţine trei sferturi din avuţia naţională iar restului de trei sferturi îi revine numai un sfert.

Evoluţia iniţial lentă în sensul creşterii inegalităţii, plecată de la valori ale coeficientului Gini situate aproape de reperul ”socialist” de 20% s-a accelerat după criza din 1997- 1998. Pragul ”capitalismului european” de 30% a fost traversat în 2001, pentru ca cele mai recente estimări să ne plaseze la circa 35%. Respectiv peste Franța și Olanda și aproape de Marea Britanie și Italia.

Pentru referință, trebuie menționat că SUA se află, împreună cu Turcia la nivelul de 40%. Fostele mari centre de putere ale comunismului mondial, Rusia și China, împart în prezent o poziție ”supracapitalistă”, cu 45%, mai aproape de Africa subsahariană decât de democrațiile occidentale. Prin contrast, Suedia a înaintat pe calea egalizării veniturilor până la un coficient Gini de 23%.

În România, nu doar raportul dintre cei mai bogați și cei mai săraci cetățeni s-a deteriorat, dar și clasa mijlocie, poziționată în cvintilele 2,3 și 4 a avut de suferit din redistribuirea produsului realizat la nivel național. Practic, clasa mijlocie a suportat în cea mai mare măsură politica socială de susținere a celor mai săraci, în timp ce contribuția celor mai avuți a fost relativ redusă.

Problema nu este că am evoluat în sensul unei anumite creșteri a inegalităților ci faptul că am depășit măsura europeană în materie și nu se întrevăd semnele unei politici de stopare și inversare a evoluției către reperul standard european de 30%.

Oarecum paradoxal, rezolvarea nu se poate face prin mijloace unilaterale și ”matematice” de creștere a venitului minim ci, mai degrabă, prin majorarea contribuției grupului celor mai avuți la politica de protecție socială, susținută, acum mai degrabă tot de cei cu venituri mai mici.

Publicat la data de 19.9.2012 .

4 comentarii

  1. Ștefan A.
    19.9.2012, 10:04 am

    Tendinta de a “subtia” clasa de mijloc e in act cam peste tot . Atit numeric cit si financiar . In RO e mai vizibil deoarece aceiasi clasa de mijloc nu e fructul unei economii puternice sau (cel putin) dezvoltate . E produsul injectarii a zeci de miliarde de euro ca imprumuturi larg oferite tuturor cu ceva ani in urma . Iluzia ca “economia duduie” a pornit de aici . Inclusiv idea eronata ca avem o clasa medie la nivel cit de cit european . Crizele au si meritul ca deschid ochii . Unora .

  2. casandra
    19.9.2012, 10:58 am

    Da, aceastea sunt datele din 2009 si, intre timp, situatia s-a deteriorat si mai mult.
    Tot pe date din 2009, stiam ca 0,01% cei mai bogati contribuabili romani, persoane fizice, au platit un impozit pe veniturile lor (salarii, dividende, chirii, dobanzi, etc) de 0,2% din totalul veniturilor bugetului provenind de la impozitarea acestui ti d evneituri. Adica, mult prea putin!
    Daca tinem cont de obiceiurile acestor persoane de a-si trece “pe firma” aproape tot consumul personal si al familiei (masini, case, vacante, etc)avem o imagine chiar mai trista. Din pacate, la noi legea nu pedepseste penal “abuzul de bunuri sociale”.
    Si da, au ramas sa finanteze serviciile publice, in general, clasele populare si clasa mijlocie. Veniturile bugetare provenind din impozitarea celro mai bogati se intoarce tot la ei sub forma diferitelor ajutoare de stat oferite firmelor sau prin licitatii publice cu dedicatie.
    Subfinantate, serviciile publice si infrastructurile publice se deterioreaza galopant si afecteaza major calitatea vietii claselor populare si mijlocii. Cei mai bogati nu au direct nevoie de aceste servicii publice, ei cumpara aceste servicii din sfera privata (sanatate, educatie, paza si protectie, transport de persoane, etc.).
    Cheia exista: transformarea radicala a sistemului fiscal pentru a se afla in concordanta cu evolutia globala a pietelor. Dar este o cheie care se poate utiliza doar la un nivel supranational. Comportamentul cvasi-clandestin al celor “mari” (persoane fizice si juridice) nu poate fi corectat decat de la nivel mare, comparabil cu dimensiunea pietelor. Deocamdata, aceasta discutie nu se poarta decat in culise…

  3. Tiberiu Cazacioc
    20.9.2012, 3:39 pm

    Buna domnule profesor,

    Ce ne facem cu acele guvernari care nu fac decat sa ingroase si mai mult suma transferurilor catre cei asistati sociali…Sunteti in pozitia sa le aratati ca fac sau nu fac bine. Totul ramine la nivel de articol de blog ?

  4. George
    22.9.2012, 4:53 pm

    Clasa medie de-abia si-a aratat capul un pic si imediat a fost data inapoi. Cui din clasa politica ii convine ca oamenii sa fie cultivati si instruiti ? Mai bine sa aiba doar strictul necesar, si sa fie prosti ca asa sunt mai usor de manipulat.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română