Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

Clasa mijlocie în criză: Evoluția inegalității în România – de la valori socialiste la valori ultracapitaliste

de Marin Pana 19.9.2012

Un studiu al Băncii Mondiale făcut referitor la începutul tranziției de la socialism la capitalism (cu date comparate între perioadele de dinainte și de după 1990) plasa România în grupul țărilor ce au înregistrat transferuri de avuție moderate, alături de Polonia, Cehia, Letonia și Belarus. Din grupul țărilor cu modificări relativ mici făceau parte Slovacia, Slovenia și Ungaria iar în grupul în care inegalitățile s-au acumulat mai rapid au intrat Bulgaria, Estonia și Lituania, alături de Rusia, Ucraina și Moldova.

Criteriul de departajare l-au constituit evoluțiile ponderilor la nivel național ale cvintilelor de venituri ( cele cinci grupurile succesive de câte 20% din populație ordonate după mărimea veniturilor). Acestea s-au modificat cu mai puțin de un procent în cel mai bun caz, două procente în cazul mediu și mai pronunțat în varianta diferențierii mai rapide a veniturilor.

În grupul din care făcea parte și România, cincimea cu veniturile cele mai scăzute rămânea, însă, în toate cazurile undeva între 9% și 10%, în timp ce cincimea cu cele mai mari venituri se situa la 35% – 37%. Adică inegalitatea era mai mică decât în Marea Britanie ( reper al OCDE, cu 7% și, respectiv 40%).

Creșterea coeficientului Gini ne plasa sub Bulgaria și Cehia, dar peste Polonia, Ungaria și Slovacia. În toate țările, pierderile relative de venituri s-au acumulat către cincimea cea mai bogată a populației, pe fondul unei diminuări cu circa un sfert a nivelului de trai.
România a marcat o diminuare de 24% a veniturilor gospodăriilor de muncitori, 20% în cazul celor de agricultori și 23% la pensionari.

Ar fi de subliniat că pensionarii din România beneficiau, la egalitate cu cei din Polonia de cea mai mare rată de înlocuire a veniturilor din muncă (88%), cu excepția Ungariei ( 92% ). Asta în timp ce țări precum Cehia (61%), Letonia(59%) sau Lituania (58%) se situau pe cu totul alt palier.
Ceea ce explică și o bună parte dintre nemulțumirile actuale, în pofida politicii susținute propensionari din ultimii ani (creșterea pensiilor după 2006 a depășit cu mult creșterea salariilor, apoi pensiile au fost menținute, pe când salariile nu).

Măsura imparțială a inegalității. Azi, când clasa mijlocie suportă singură politicile sociale

Pentru măsurarea inegalității din societate, se folosește și coeficientul Gini. Avantajul coeficientului Gini este că nu depinde de mărimea populaţiei şi nici de situaţia socială sau politică. Un coeficient Gini de 0,50 semnifică faptul că un sfert din populaţie deţine trei sferturi din avuţia naţională iar restului de trei sferturi îi revine numai un sfert.

Evoluţia iniţial lentă în sensul creşterii inegalităţii, plecată de la valori ale coeficientului Gini situate aproape de reperul ”socialist” de 20% s-a accelerat după criza din 1997- 1998. Pragul ”capitalismului european” de 30% a fost traversat în 2001, pentru ca cele mai recente estimări să ne plaseze la circa 35%. Respectiv peste Franța și Olanda și aproape de Marea Britanie și Italia.

Pentru referință, trebuie menționat că SUA se află, împreună cu Turcia la nivelul de 40%. Fostele mari centre de putere ale comunismului mondial, Rusia și China, împart în prezent o poziție ”supracapitalistă”, cu 45%, mai aproape de Africa subsahariană decât de democrațiile occidentale. Prin contrast, Suedia a înaintat pe calea egalizării veniturilor până la un coficient Gini de 23%.

În România, nu doar raportul dintre cei mai bogați și cei mai săraci cetățeni s-a deteriorat, dar și clasa mijlocie, poziționată în cvintilele 2,3 și 4 a avut de suferit din redistribuirea produsului realizat la nivel național. Practic, clasa mijlocie a suportat în cea mai mare măsură politica socială de susținere a celor mai săraci, în timp ce contribuția celor mai avuți a fost relativ redusă.

Problema nu este că am evoluat în sensul unei anumite creșteri a inegalităților ci faptul că am depășit măsura europeană în materie și nu se întrevăd semnele unei politici de stopare și inversare a evoluției către reperul standard european de 30%.

Oarecum paradoxal, rezolvarea nu se poate face prin mijloace unilaterale și ”matematice” de creștere a venitului minim ci, mai degrabă, prin majorarea contribuției grupului celor mai avuți la politica de protecție socială, susținută, acum mai degrabă tot de cei cu venituri mai mici.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.9.2012

4 comentarii

  1. Ștefan A.
    19.9.2012, 10:04 am

    Tendinta de a “subtia” clasa de mijloc e in act cam peste tot . Atit numeric cit si financiar . In RO e mai vizibil deoarece aceiasi clasa de mijloc nu e fructul unei economii puternice sau (cel putin) dezvoltate . E produsul injectarii a zeci de miliarde de euro ca imprumuturi larg oferite tuturor cu ceva ani in urma . Iluzia ca “economia duduie” a pornit de aici . Inclusiv idea eronata ca avem o clasa medie la nivel cit de cit european . Crizele au si meritul ca deschid ochii . Unora .

  2. casandra
    19.9.2012, 10:58 am

    Da, aceastea sunt datele din 2009 si, intre timp, situatia s-a deteriorat si mai mult.
    Tot pe date din 2009, stiam ca 0,01% cei mai bogati contribuabili romani, persoane fizice, au platit un impozit pe veniturile lor (salarii, dividende, chirii, dobanzi, etc) de 0,2% din totalul veniturilor bugetului provenind de la impozitarea acestui ti d evneituri. Adica, mult prea putin!
    Daca tinem cont de obiceiurile acestor persoane de a-si trece “pe firma” aproape tot consumul personal si al familiei (masini, case, vacante, etc)avem o imagine chiar mai trista. Din pacate, la noi legea nu pedepseste penal “abuzul de bunuri sociale”.
    Si da, au ramas sa finanteze serviciile publice, in general, clasele populare si clasa mijlocie. Veniturile bugetare provenind din impozitarea celro mai bogati se intoarce tot la ei sub forma diferitelor ajutoare de stat oferite firmelor sau prin licitatii publice cu dedicatie.
    Subfinantate, serviciile publice si infrastructurile publice se deterioreaza galopant si afecteaza major calitatea vietii claselor populare si mijlocii. Cei mai bogati nu au direct nevoie de aceste servicii publice, ei cumpara aceste servicii din sfera privata (sanatate, educatie, paza si protectie, transport de persoane, etc.).
    Cheia exista: transformarea radicala a sistemului fiscal pentru a se afla in concordanta cu evolutia globala a pietelor. Dar este o cheie care se poate utiliza doar la un nivel supranational. Comportamentul cvasi-clandestin al celor “mari” (persoane fizice si juridice) nu poate fi corectat decat de la nivel mare, comparabil cu dimensiunea pietelor. Deocamdata, aceasta discutie nu se poarta decat in culise…

  3. Tiberiu Cazacioc
    20.9.2012, 3:39 pm

    Buna domnule profesor,

    Ce ne facem cu acele guvernari care nu fac decat sa ingroase si mai mult suma transferurilor catre cei asistati sociali…Sunteti in pozitia sa le aratati ca fac sau nu fac bine. Totul ramine la nivel de articol de blog ?

  4. George
    22.9.2012, 4:53 pm

    Clasa medie de-abia si-a aratat capul un pic si imediat a fost data inapoi. Cui din clasa politica ii convine ca oamenii sa fie cultivati si instruiti ? Mai bine sa aiba doar strictul necesar, si sa fie prosti ca asa sunt mai usor de manipulat.

Lăsați un comentariu


Europa

Măsuri radicale: Berlinul va îngheța prețurile chiriilor, care s-au dublat în ultimul deceniu

Alexandra Pele

Partidele aflate la guvernare în Germania au ajuns la un acord de a îngheța chiriile din Berlin, pentru o perioadă de cinci ani, unul dintre… Mai mult

Stiri

Guvernul pregătește zonă liberă în Portul Midia, ca să valorifice operațiunile offshore ale bulgarilor și ucrainienilor

Adrian N Ionescu

Guvernul are în vedere o hotărâre de guvern pentru transformarea Portului Midia în zonă liberă, pentru stimularea operațiunilor petroliere offshore din Marea Neagră, chiar și… Mai mult

Stiri

O zi puțin mai senină: mesaj de la un licean român care studiază la Dublin

Redacţia

În momentele în care suntem cuprinși de exasperare, poate apărea un semn care să ne însenineze ziua și să ne amintească de speranța pe care… Mai mult

Stiri

Preşedintele Klaus Iohannis, primit la Tokyo de premierul japonez Shinzo Abe

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în Japonia, a fost primit luni, la Palatul Akasaka-Geihinkan, de prim-ministrul nipon Shinzo Abe. Șeful statului român se află,… Mai mult

Europa

Alegeri locale în Republica Moldova / La Chișinău, reprezentantul socialiștilor intră de pe primul loc în turul II

Vladimir Ionescu

Candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Ion Ceban, şi cel al Blocului electoral ACUM (DA şi PAS), Andrei Năstase, vor intra în turul al doilea… Mai mult

Stiri

Sindicat: ANAF organizează concursuri doar pentru posturi de conducere. Deficitul mare este la posturile de execuție

Vladimir Ionescu

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a scos la concurs peste 60 de posturi de conducere din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi administraţiilor… Mai mult

Europa

Sistemul bancar european sub presiune: De la provocările dobânzilor negative, la cele ale digitalizării

Adrian N Ionescu

  Scăderea profitabilității băncilor europene este rezultatul dobânzilor negative induse de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), dar și al concurenței companiilor financiare digitale.… Mai mult