joi

27 iunie, 2024

20 iunie, 2024

Comisia Europeană a emis miercuri avertismente către șapte state membre pentru încălcarea regulilor bugetare ale blocului, dar a scutit Estonia datorită nivelurilor sale ridicate de investiții în apărare, scrie Euractiv.

Executivul UE a anunțat că așa-numitele „proceduri excesive de deficit” (EDP) vor fi inițiate împotriva Belgiei, Franței, Italiei, Ungariei, Malta, Poloniei și Slovacia, ale căror deficite au depășit limita fiscală a blocului de 3% din PIB în 2023.

Concluzia Bruxelles: România nu a luat măsuri eficiente pentru a-și îmbunătăți poziția fiscală

România, care este de așteptat să înregistreze anul acesta cel mai mare deficit din UE, fiind singura țară UE care se supune unui EDP în curs, a fost găsită „că nu a luat măsuri eficiente” pentru a -și îmbunătăți poziția fiscală.


Comisarul pentru Economie, Paolo Gentiloni (foto), a subliniat că, deși o serie de țări au încălcat regulile fiscale ale blocului, deficitele statelor membre, în general, sunt pe o traiectorie descendentă, cu deficitul mediu al blocului care va scădea de la 3,5% anul trecut la 2,9% anul acesta. „Imaginea de ansamblu… este una de stabilitate și deficite în scădere treptată”, a spus Gentiloni.

Explicații pentru scutirile acordate Spaniei, Cehiei și Estoniei

După deciziile de miercuri se remarcă faptul că nu au fost lansate proceduri împotriva Spaniei, Cehiei și Estoniei, în ciuda faptului că deficitele lor au fost peste pragul de 3% din PIB anul trecut.

Gentiloni a explicat că depășirile înregistrate de Spania și Cehia sunt „temporare” și că ”există factori relevanți în general” pentru Estonia, ale cărei cheltuieli considerabile de apărare au jucat un rol cheie în evaluarea comisiei asupra poziției sale fiscale.

În conformitate cu noile reguli fiscale ale UE – care au intrat în vigoare în luna aprilie 2024 – investiția în apărare este un domeniu pe care executivul UE îl poate analiza atunci când evaluează dacă deficitul excesiv al unei țări – sau nivelul datoriei – ar trebui să se traducă într -o procedură de corecție formală.

Planuri estoniene de apărare


Guvernul de la Tallinn a fost unul dintre primele din UE care a vorbit în favoarea investițiilor mai robuste în apărare și a intensificat sprijinul către Ucraina în urma invaziei Rusiei din februarie 2022.

Estonia are planificat să investească în 2024 echivalentul a 3,5% din PIB -ul său în active și proiectele de apărare – ceea ce o face al doilea cel mai mare cheltuitor din UE după Polonia.

Șeful Forțelor de Apărare din Estonia a declarat la începutul acestei săptămâni că Tallinn își propune să atingă o țintă și mai mare de cheltuieli de apărare – 5% PIB – în următorii ani și acum face eforturi pentru ca toate statele membre să investească cel puțin 3% din PIB -ul lor în apărare.

Estonia este, de asemenea, principalul susținător al fondului european de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Problema Poloniei

Între timp, Polonia, care se învecinează cu Belarusul, cu enclava Rusiei Kaliningrad și cu Ucraina însăși, și -a dublat, de asemenea, cheltuielile cu apărarea. Cu toate acestea, Comisia nu va excepta Polonia de la procedura de deficit excesiv. Motivul: Comisia a constatat că, spre deosebire de Estonia, cheltuielile de apărare ale Varșovului merg foarte mult către cheltuieli de personal, nu neapărat în investiții.

Datele privind cheltuielile de apărare conțin inclusiv banii pentru personalul militar și civil în scopuri de apărare, instruirea forțelor armate ucrainene și cumpărarea de armament în numele Ucrainei.

Polonia și -a crescut numărul militarilor de la 176.000 în 2022 la 216.100 în 2024, în ceea ce este văzut ca fiind cea mai mare armată din Europa.

Pașii următori

Statele membre avertizate – inclusiv România- sunt acum așteptate să furnizeze Comisiei, până la 20 septembrie, planuri fiscale „pe termen mediu” care detaliază modul în care speră să obțină conformitatea fiscală.

Țările care refuză să se conformeze pot fi amendate până la 0,05% din PIB -ul anual la fiecare șase luni.

Între timp, Comisia va prezenta recomandări oficiale în iulie, care vor fi apoi revizuite de cei 27 de miniștri de finanțe pentru o decizie finală până în noiembrie.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: