luni

18 martie, 2024

27 februarie, 2017

Valer Dorneanu – Președintele CCR

Curtea Constituţională a admis luni sesizarea președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind existența unui conflict juridic de natură constituţională între guvern şi DNA, sesizare în care se afirma că anchetarea de către DNA a modului în care a fost elaborată OUG 13 este o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească.

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, dar CCR și Valer Dorneanu nu au dezvăluit câți dintre judecători au făcut opinie separată.

Comunicatul integral al CCR:

Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție.


Curtea Constituțională a constatat că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constituție.

Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalității/constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu.

În fine, Curtea a reținut că, în acord cu Raportul privind ”Relația dintre răspunderea politică și răspunderea penală în ceea ce privește activitatea membrilor Guvernului” (adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept – Comisia de la Veneția, cu ocazia celei de-a 94-a Sesiuni Plenare, desfășurate la Veneția, în 8-9 martie 2013), într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice,miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui Senatului României, Guvernului României și Ministerului Public – Direcția Națională Anticorupție și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Reamintim că Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA, a explicat însă, în mai multe ieșiri publice, că procurorii anticorupținu investighează oportunitatea OUG 13, ci eventuale ilegalități. Mai mult, Direcția este obligată să facă acest lucru, spune șefa DNA, întrucât există o sesizare penală pe această temă depusă de Inițiativa România.

Explicațiile președintelui CCR privind decizia de luni a Curții:

„S-a perturbat buna activitate a Guvernului și relațiile care trebuie să există între cele trei puteri din stat”, a spus Valer Dorneanu, președintele CCR, după pronunțarea celor nouă magistrați.

Potrivit CCR, în cazul dezbătut de Curte, este vorba de un asemenea conflict juridic: „DNA s-a apucat să vadă în ce măsură s-au îndeplinit condiţiile unei OUG, dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced competenţelor DNA”, a spus Dorneanu.

„Dacă s-ar fi limitat doar să verifice dacă s-a săvârșit o infracțiune, atunci lucrurile ar fi mers normal. Parchetul anticorupție, însă, a început o acțiune care s-a marcat prin descinderi la Ministerul Justiției, audieri, în legătură cu felul în care a fost adoptat un act normativ”, a spus Valer Dorneanu.

El a precizat că verificarea respectării condiţiilor de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă revine Curţii Constituţionale, nu DNA, şi că a fost încălcat dreptul Guvernului de a decide oportunitatea legiferării.

Componența politică a CCR:

Valer Dorneanu (72 de ani) a fost numit la CCR de Camera Deputaților, cu sprijinul PSD și UDMR, în 2013, după ce timp de 3 ani a fost Avocat al Poporului, post în care a fost numit tot de Parlament și tot la propunerea social-democraților.

Livia Stanciu, fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Adrian Năstase în Trofeul Calității, din cel care a pronunțat sentința în Dosarul referendumului (Liviu Dragnea) și în Dosarul Valiza (Gigi Becali).

Daniel Morar – a fost procur-șef al DNA, cel care a făcut instituția să funcționeze.

Marian Enache– între 1990 și 1992 a fost deputat și vicepreședinte FSN (strămoșul actualului PSD). A mai fost deputat (PSDR), între 1996 și 2000. În 2012 a fost ales în Camera Deputaților, din nou,  dar ca reprezentant al UNPR. A fost și consilier al președintelui Ion Iliescu, fiind considerat la vremea respectivă un apropiat al acestuia.

Attila Varga – de 27 de ani este deputat UDMR.

Ștefan Minea – profesor universitar, fost șef al catedrei de drept public de la Facultatea de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

Mona Pivniceru – judecătoare și fost minsitru al Justiției, apropiată a condamnaților Relu Fenechiu și Mihail Vlasov (a fost propusă la CCR de către PNL).

Petre Lăzăroiu – a fost jurisconsult până în 1990, după care a devenit judecător financiar  la Curtea de Conturi. Din 2004 a devenit avocat, până în 2008, când Traian Băsescu l-a desemnat judecător la CCR.

Simona Maya Teodoroiu – fost secretar de stat în Minsiterul Justiției și la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), ea l-a înlocuitîn 2015 pe Toni Greblă (acuzat de DNA de fapte de corupție). La CCR a fost propusă de PSD.

Cei care au fabricat OUG 13 scapă? Decizia CCR, pronunțată la câteva zile după ce DNA și-a declinat competența și a trimis la Parchetul General dosarul OUG 13 

Dosarul referitor la OUG 13 a fost declinat la Parchetul General, pe 24 februarie, după ce procurorii anticorupție au constatat că nu se confirmă fapte de corupție, dar există indicii privind săvârșirea următoarelor infracțiuni:

  • Favorizare a făptuitorului
  • Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale)
  • Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p)
  • Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p)
  • Fals intelectual

Constatările DNA privind aprobarea OUG 13:

La data de 16.01.2017, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, același ministru a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.

Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de guvern din 18.01.2017.

În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.

Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau:
– Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
– Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
– Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.

Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare.

Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida.

La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar.

După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența.

În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 (șase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.

Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG.

În data de 31.01.2017, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiției a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea CP și CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 31.01.2017, era programată ședința de guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și privind domeniul fiscal.

Ședința de guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a așteptat redactarea și transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), referitor la proiectele de buget.

Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată inițial pentru ședința de guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații. Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la ședința de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanței de urgență și sub forma proiectului de lege.

Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al amintitei instituții emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră publicate în data de 18.01.2017, deși între timp apăruseră modificări de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării făptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

În privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.

Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.

Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției.

Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz.

Este de menționat că, deși până la ora inițială stabilită pentru începerea ședinței de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), ședința de guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP. Această amânare a ședinței de guvern a avut loc, deși acest ultim act nu era menționat pe ordinea de zi și nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședință de guvern a durat între 15 și 25 minute.

În timpul ședinței, după ce s-au discutat și adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum și un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea CP și CPP.

Expunerea ministrului Justiției a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP – cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02).

Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat.

De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției.

Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiției, cu referire și la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiției.

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: