Potrivit datelor publicate pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice, avem 4,77 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 744 lei. Ceea ce înseamnă numai un procent şi jumătate mai mult decât valoarea punctului de pensie, stabilită la 1 octombrie 2009, şi anume 732,80 lei, valoare îngheţată de guvernul Boc din motive de criză.
Cu toate acestea, pensia medie consemnată statistic depăşeşte venitul pe membru de familie, stabilit de Ancheta desfăşurată în gospodăriile populaţiei la 659 lei venituri băneşti sau 770 lei venituri totale dacă se adaugă contravaloarea consumului din resurse proprii. Aşadar, cel puţin din punct de vedere statistic, un pensionar singur trăieşte mai bine decât media populaţiei.
Mai mult, trei ajustări distorsionează cuantumul pensiilor medii comunicate public.
Prima: pensia medie include beneficiarii de indemnizaţii în calitate de văduve şi orfani de război (I.O.V.R.).
A doua are la bază includerea în calcul a beneficiarilor de ajutor social, cu începere de la 1 iulie 2008.
A treia modificare de calcul a apărut la 1 iulie 2010 la categoria celor îndeplinesc condiţiile de limită de vârstă, unde au fost incluşi şi pensionarii de invaliditate ce au ajuns la etatea necesară pensionării. Dacă mai punem la socoteală şi lipsa din statistica oficială a pensionarilor din “structuri” (armată, poliţie, justiţie etc.), rezultă că realitatea este puternic distorsionată în imaginea prezentată public.
Dar faptul care creează cea mai mare confuzie, este cel al asimilării mai multor categorii cu pensionarii “conformi”, care îndeplinesc condiţiile legale de vârstă şi vechime.
Astfel, au fost asimilate succesiv cu aceştia, persoanele care ori nu au stagiu complet, ori nu au vârsta legală, ori sunt invalizi, ori sunt urmaşi ai celor care au muncit şi au beneficiat de pensie etc. Numai ultimele două categorii amintite însumeaza circa 1,5 milioane persoane.
In realitate, ultimele date comunicate de CNPP pentru luna iunie 2010 ( ulterior, seria de date pentru public a fost sistată), arătau că pensionarii “conformi” mai reprezentau doar 39% din totalul persoanelor care primeau pensie, adică numai aproximativ 1,86 milioane persoane. Acestea, figurau la mijlocul anului trecut cu o pensie de 1.018 lei ceea ce însemna 71,5% din venitul salarial mediu net la momentul respectiv (asta înaintea reducerilor salariale de 25% practicate în sectorul bugetar).
În aceste condiţii, este cam greu să defineşti pensionarii drept categorie defavorizată. Mai ales că ei beneficiază suplimentar de alte facilităţi care, spre deosebire de cele ale salariaţilor, nu se adaugă la veniturile raportate şi nici la impozitare. Totuşi, ca să păstrăm echilibrul în argumentaţie, un comentariu se impune şi în privinţa mult mediatizatului raport de 1 salariat la 1 pensionar.
Chiar dacă adăugăm circa 1,3 milioane persoane fără stagiu complet şi 130 de mii persoane ieşite anticipat la pensie celor 1,86 milioane pensionari pe care i-am denumit “conformi”, rezultă doar 3,3 milioane pensionari. Asta la 6,1 milioane de contracte de muncă înregistrate oficial şi taxate cu contribuţii de asigurări sociale. Prin urmare, avem la prima strigare cam 1,85 salarii la 1 pensie.
Ştim, însă, că un număr considerabil de persoane apar în dublă calitate, şi de pensionar şi de salariat, fapt confirmat şi de statistica oficială, ce spune că aproximativ o cincime din veniturile pensionarilor provin din salarii. Dacă avem cam 700 de mii de pensionari care lucrează ( estimarea cea mai plauzibilă făcută în lipsa unor date certe de la Fisc) , atunci rămân “curat” 5,4 milioane de salarii pentru 2,6 milioane de pensii. Pentru că restul pensionarilor îşi achită parţial sau total pensia din contribuţiile plătite la stat în calitate de salariat. Ori, un raport de 2 la 1 este alceva decât mitul vehiculat, cel de 1 la 1.
Datele prezentate suferă oarecum la capitolul precizie, în lipsa unor studii oficiale. Dar principiul exprimat rămâne valabil, cu concluzii clare: indicatorii vehiculaţi în analiza economică ascund multe capcane pentru măsurile ce pot fi luate, protecţia trebuie să fie strict socială, după lipsurile materiale şi indiferent de vârstă, nu adresată generic pensionarilor, iar salariaţii trebuie să ştie că susţin multe alte persoane în afară de pensionari. Edificator este raportul de dependenţă economică de aproape 1 la 1,4 între persoanele active şi cele care sunt inactive şi în şomaj, dat recent publicităţii, care diferă net de cel real de 2 la 1 între salariaţi şi pensionari.
11 răspunsuri
” 6,1 milioane de contracte de muncă”
Unde apare inregistrarea asta? Si mai ales unde apare IN CLAR numarul angajatilor din sectorul de stat.
Se pare ca 6,1mil sunt de fapt vreo 4, iar pensionari vreo 5 mil. Iar raportul de 1:1 duce in deficit puternic (chiar cu 100% CAS)
6,1 milioane de contracte de munca au fost inregistrate in 2010 la Camerele de munca. 4,1 milioane este numarul ESTIMAT de angajati cu carte de munca la firmele care au de la 4 angajati in sus. Numarul angajatilor la stat apare in clar spus de catre dl. secretar Gherghina si este undeva sub 1,3 milioane, doar ca unii se autofinanteaza partial sau total.
Cat despre numarul de pensionari, faptul ca ai o bicicleta nu te face automat biciclist, poate ai masina si nu prea mergi cu ea sau poate nu mergi deloc sau o dai altuia etc. Ca sa facem o paralela, pistele se fac pentru cei care MERG cu bicicleta nu pentru cei care detin o bicicleta. Altminteri ne putem trezi ca raportul STATISTIC intre masini si biciclete este cu totul altul decat vedem pe sosele.
eu aş vrea să pun problema altfel: practic, câţi pensionari trăiesc pe spatele meu? şi, în acest caz, deci în condiţiile în care ei se folosesc de banii mei, am dreptul să nu mă ridic de pe scaun când îi văd că îmi aruncă priviri libidinoase în ORICE mijloc de transport în comun, la ORICE oră, în ORICE zi?
@ baixinho:
puteti pune problema si asa – puteti pune problema cum vreti, puteti pune problema chiar si in mod gresit. dar:
pensionarii nu se folosesc de banii dvs., ei au contribuit (vorbim, fireste, de cei numiti aici „conformi”) de-a lungul unor zeci de ani la fondul de pensii, asa cum si dvs. contribuiti (probabil) acum, si asa cum si copii dvs (sau tinerii de atunci) vor contribui cand veti iesi Dvs la pensie. asa functioneaza acum sistemul , poate ca pe parcurs se va gasi un altul mai bun si mai eficace.
problema cu fondul de pensii este alta, deficitele de acolo au multe cauze – unele obiective, altele care tin de politicieni si de revoltatoarele lor populisme, altele care tin de modul in care e gestionat „sistemul”.
la a doua intrebare, daca puteti sa nu va ridicati de pe scaun in autobuz – aici chiar nu stiu ce sa va spun, nu pot face predictii despre ce puteti sau nu, pentru ca am foarte putine date despre Dvs: nu va cunosc psihologia, studiile, educatia, nu cunosc conjunctura in care ati putea reactiona intr-un fel sau altul. ceea ce conteaza insa e ca puteti face, din punctul asta de vedere, chiar ce vreti.
RASPUNS: ” eu aş vrea să pun problema altfel: practic, câţi pensionari trăiesc pe spatele meu? ”
Tot atatia cat au fost necesari ca Dvs. sa cresteti, sa invatati si sa va educati la un nivel superior de intelegere a vietii.Cei din spatele tau sunt poate bunica ta, mama ta , invatatoarea, profesorii, doctorii sau cei care te-au crescut asa de bine si de bine educata.
Va felicit pentru gradul inalt de instruire atins si care va permite sa emiteti asemenea intrebari super-inteligente.
Sunteti O.K. pebtru acces in mijloace de transport subventionate si de mine cel care nu le folosesc deloc.
Fii linistita vei ramane din ce in ce mai singura in aceasta lume !
Pensionarii- forta retrograda a Romaniei. Ei sunt taranii adusi de Ceausescu la oras si cu care a construit socialismul. Prin votul lor, au adus la putere toti talharii care i-au recompensat cu drepturi nemeritate. Vreti o sansa pentru viitor, pentru dezvoltare? Rugati-va sa moara !
,,Pensionarii- forta retrograda a Romaniei”, dar prin votul tau ( a se intelege a celor nepensionari)domnule Sorin, cine ajung la putere? Mare prost trebuie sa fii daca faci o astfel de afirmatie. Ce fel de cresterte ti-au asigurat parintii si societatea?!
In 1990, guvernul Roman a dat o lege populista care permitea pensionarea de la 50 ani, fara sa anticipeze ce dezechilibru social o sa apara in viitor. Chiar si dupa ce legea n-a mai fost in vigoare, odata cu trecerea anilor, doritorii au gasit fel de fel de portite, astfel incat in 25 de ani numarul pensionarilor a crescut alarmant. Multi au iesit anticipat, dupa cum multi si-au depus dosarul pt boli mai mult sau mai putin reale. Ce motiv mai intemeiat poti avea pt pensionare decat o boala psihica (a carei veridicitate e greu de controlat!) … te internezi o saptamana unde trebuie si cu ajutorul unor medici cointeresati poti sa-ti depui dosarul de pensie:( Apropo de comentariile de mai sus, de ce ar trebui sa-i dau locul in autobuz unuia care poate a iesit la pensie prin frauda? Din respect?! Daca in dosarul lui scrie ca are o boala psihica, sa stea acolo unde trebuie, nu sa se plimbe toata ziua pe gratis dintr-o parte in alta a orasului:( De ce li se asigura pensionarilor transport in comun gratuit, ajutoare de incalzire, etc? Cu ce e mai prejos un pensionar fata de o familie cu doua salarii minime pe economie, dar care mai are si doi copii minori in intretinere?! Pe de alta parte, cand e vorba sa se impinga la cozi nu-i intrece nimeni pe pensionari, fie ca e vorba de moaste, agheasma sau tigai… au forta, au si prea mult timp liber, atunci nu mai sunt bolnavi, dar a doua zi se duc la doctor pt retete compensate:(
Legile de pensionare au fost prea blande pt ca politicienii au nevoie de voturile acestei categorii sociale. Asa s-a ajuns ca multi sa iasa la pensie de la 40-45 de ani, dupa numai 20 de ani de cotizare, dar sa ia pensie vreo 40 de ani! Tot in urma acestor legi permisive s-a ajuns ca aproape o treime dim populatie sa fie la pensie! Singura solutie e implementarea sistemului nominal de contributii pt pensie si asigurari de sanatate, cat cotizezi, atat primesti inapoi. In felul asta toti cei in cauza s-ar gandi de doua ori inainte sa iasa la pensie mult mai devreme:(((
„Se incurajeaza prelungirea vietii active” a pensionarilor care au avut sansa sa se angajeze pe la 18-22 ani. Dar tinerii de azi care se angajeaza abia pe la 27-30 de ani si vor munci vreo 35 de ani, vor mai apuca pensia (speranta de viata scade) ? Vor mai avea curaj sa-si intemeieze o familie, sa creasca copii daca nu au bani cand sunt tineri si in putere, daca schemele de personal sunt umplute cu pensionari ? „Angajatii pensionari sunt fideli, loiali, au un comportament UNIFORM, PREDICTIBIL”. Tinerii pot fi si ei loiali si fideli daca sunt platiti pe masura muncii prestate ( nu salariul minim). Tinerii nu sunt UNIFORMI SI PREDICTIBILI in gandire; ei sunt creativi si aduc plus valoare. DATI SI TINERILOR O SANSA, stimati pensionari ! Doriti sa fiti activi ? Mergeti la CLUBUL PENSIONARILOR, ajutati caritabil alti pensionari infirmi, ajutati-va copii sa va creasca nepotii, faceti croaziere, mergeti la tratament la bai, crosetati, gatiti, ciopliti in lemn, cantati, oferiti meditatii, etc. CODUL MUNCII AR TREBUI SA STIPULEZE ANGAJAREA PENSIONARILOR IN INSTITUTII PUBLICE NUMAI IN CAZUL PENURIEI DE PERSONAL CALIFICAT !