Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

de Aurel Marin | 12.10.2015 .

neuroSe vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români au emigrat, cum au fost ei acceptați în sisteme de sănătate mult mai avansate și cum a ajuns oferta să nu mai facă față cererii.

Lucrurile stau, de fapt, puțin diferit. Medicii români emigrează pentru că intrarea României în Uniunea Europeană le-a deschis drumul către locuri de muncă mai bine plătite și către condiții profesionale decente. Tinerii medici români sunt, într-adevăr, doriți în vestul Europei, dar asta pentru că posturile neocupate – de obicei în afara marilor orașe și a centrelor universitare – nu sunt atractive pentru localnici.

Însă: nu trebuie confundată o conjunctură favorabilă migrării resursei umane cu o calitate intrinsecă a învățământului medical românesc.

Valoarea unei școli de medicină este dată de contribuția sa la progresul științific și de excelența în activitatea clinică. Ambele atrag fonduri și studenți, asigurând implicit prestigiul național și internațional.

Nu este cazul României. Niciuna dintre universitățile de medicină și farmacie (șase la număr: București, Cluj, Iași, Târgu Mureș, Timișoara și Craiova) nu s-a clasificat vreodată între primele 500 de universități ale lumii (Clasamentul Shanghai) și nici între primele 200 de școli de medicină (Clasamentul Shanghai pe domenii). Și nu e vreo surpriză aici, pentru că prestigiul internațional se obține, în primul rând, prin rezultate de vârf în cercetare.

Pornind de la rezultate: 6 universități, 6 instituții oficiale și 84 de unități subordonate produc un articol la 4 ani

Actorul cel mai important din peisajul cercetării medicale nu sunt autoritățile închipuite sau care fac figurație, ci universitățile.

Publish or perish“ (publică sau dispari) este de mult leitmotivul activității academice. Nu publici, nu exiști.
Poți fi un foarte bun profesionist, un medic desăvârșit, adorat de pacienți și căutat de toată lumea bună, dacă nu poți duce înainte specialitatea pe care o practici, dacă nu ai nimic original de zis, e cazul să lași pe alții să facă performanță academică. Adică să beneficieze de fonduri.

Se poate spune că universitarii sunt din principiu și cercetători, că asta e una din obligațiile lor de serviciu: să publice, să câștige granturi de cercetare, să atragă fonduri prin care să dezvolte infrastructura și cu care, apoi, să realizeze cercetări avansate.

România, prin comparație: Cei mai mulți profesori, cele mai puține performanțe :

 

Dar, cu toate acestea, România a reușit „performanța“ de a avea cele mai slabe rezultate în cercetare (adică numărul cel mai mic de articole publicate în reviste ISI, tabelul 1) în condițiile în care avea cele mai multe cadre didactice (inclusiv raportat la numărul de studenți) – tabelul 2

tabel1

TABEL 1

TABEL 2

TABEL 2

Aceeași cercetare finanțată de Fulbright Foundation (SUA), din care provin cifrele citate, arăta totodată și gravitatea situației din facultățile românești de medicină (fig. 1).

fig1

FIG. 1. (CLICK PENTRU MĂRIRE)

La cea mai performantă universitate de medicină din România, cea din București, rezultatele academice nu au depășit, în medie, pentru fiecare cadru didactic, un articol ISI la patru ani. Și asta a fost situația bună, deoarece statisticile au tins către zero pentru celelalte universități și facultăți.

Strategii inadecvate

 

România are, din toamna trecută, o strategie națională de cercetare, dezvoltare și inovare.

Documentul guvernamental identifică o serie de domenii „de specializare inteligentă“ (prioritare), dintre care nu face parte însă și cercetarea biomedicală, cu toate că aceasta are o pondere importantă la nivel global. Deși la nivel declarativ, educația, cercetarea și sănătatea au fost întotdeauna domenii importante pentru autorități, primele semne de austeritate au fost întotdeauna reducerea bugetului alocat cercetării. Iar urmările sunt vizibile cu ochiul liber și nu doar în medicină.

Paradoxal, deși banii au fost mereu puțini, nu la fel se poate spune despre autoritățile – mai mici sau mai mari – chemate să coordoneze, să ajute sau să finanțeze cercetarea în România. Avem:

  • -un minister al educației,
  • -o autoritate națională pentru cercetare științifică și inovare,
  • -un consiliu național al cercetării științifice
  • – o unitate executivă pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării.

Aproape că singurul lucru care ne lipsește este cercetarea.

Când miza pentru posturi și controlul instituțiilor e mai mare decât miza pentru rezultate :

 

În medicină, responsabilitățile sunt împărțite și destul de vagi. Legal, Academia de Științe Medicale este instituția publică de interes național în domeniul cercetării științifice medicale și farmaceutice, având ca obiect de activitate „coordonarea activității de cercetare științifică în domeniile de vârf ale biomedicinei fundamentale și aplicative, desfășurate în unitățile aflate în coordonarea sau subordonarea Ministerului Sănătății sau în alte unități de profil“.

Platforma de cercetare a AȘM include, conform unui document publicat pe site-ul instituției, nu mai puțin de 84 de unități subordonate, fiecare cu un coordonator desemnat dintre membrii AȘM, aproape toate unitățile funcționând în centre cu învățământ universitar medical.

Miza cea mare nu este însă cercetarea propriu-zisă. Cu mici excepții, aceste unități au fost înființate în spitalele clinice sau universitare.

Fiecare unitate are un colectiv de cercetare și un număr de posturi aprobat de AȘM – scoaterea la concurs a unui post vacant sau înființarea unora noi nu se poate face decât cu avizul AȘM. Cu alte cuvinte, posturile „de cercetare“ sunt, frecvent, porți de acces în secțiile de specialitate care sunt și clinicile universitare cele mai mari și mai căutate de pacienți.

În fapt, aceste colective de cercetare ar trebui să își justifice existența doar prin prisma rezultatelor: studii publicate în reviste importante. O condiție care, dacă s-ar aplica, ar duce la dispariția rapidă a cel puțin jumătate din numărul actual de unități.

Pe lângă unitățile subordonate AȘM, mai sunt și altele :

Două institute naționale (cel de antropologie și cel de virusologie) sunt subordonate secției de științe medicale a Academiei Române, iar altele (institutul de patologie și școala de management sanitar) sunt coordonate de Ministerul Sănătății.

Un exemplu grăitor al felului în care responsabilitățile împrăștiate pot avea un efect devastator vine din partea Institutului Cantacuzino, trecut recent din coordonarea Ministerului Sănătății în subordinea directă a Autorității Naționale de Cercetare Științifică.

Ce se cercetează, totuși, în medicină

Spre deosebire de alte domenii, în medicină orice gest poate însemna cercetare. Ai văzut astăzi zece pacienți care nu aveau nimic ieșit din comun? Dacă îi introduci într-o bază de date, atunci când vei ajunge la un număr care să îți permită calcularea unor medii statistice, poți descoperi tendințe neobservate anterior și tipare de boală utile pentru diagnostic și pentru tratament.

Dacă ai găsit ceva, deja ai subiectul de articol. Fără să faci absolut nimic în plus: baza de date e oricum necesară pentru managementul pacienților, consulturile sunt de rutină.

Lipsesc instrumentele basic

Numeroase studii publicate în reviste dintre cele mai importante se bazează acum pe datele înscrise în diverse registre regionale sau naționale – baze de date în care, pe baza unei metodologii unice, sunt introduse date ale pacienților cu o anumită afecțiune. Sunt țări scandinave care au astfel de registre de patruzeci de ani sau mai mult.

Ce se întâmplă cu registrele românești? Nimic, trebuie întâi înființate. Vina și-o împart autoritățile care nu au alocat fonduri pentru registre și „corifeii“ din diverse specialități – tocmai acei universitari ajunși profesori pe articolele B sau B+.

Dacă ești chirurg, poți testa piesele de rezecție din diverse patologii – pentru prezența unor markeri genetici umani sau virali, de exemplu. E drept, analizele avansate nu sunt decât rareori disponibile în România, caz în care e necesară colaborarea cu un centru de vârf din străinătate. Nu e ușor, dar sunt exemple în care s-a reușit o astfel de colaborare.

Medicina modernă are nevoie de statistici cât mai elaborate. Medicina este bazată pe dovezi numai dacă avem și interpretăm corect acele dovezi.

Una dintre problemele României de după 1989 a fost distrugerea completă a sistemului de raportare a diverșilor indicatori de sănătate, astfel că am ajuns să știm prea puține despre starea de sănătate a populației pentru a putea justifica politicile de sănătate adoptate. Lipsește cercetarea, dar nu lipsește lobby-ul.

Cercetarea fundamentală

Sigur, există și o latură foarte costisitoare a cercetării medicale – e vorba de cercetarea fundamentală.

Lipsa de finanțare face aproape imposibilă orice încercare de a intra în competiție cu cercetători din domeniul fundamental din centrele internaționale importante, în special din SUA.

La fel, cercetarea translațională – adică aceea care aplică întâi la animale și apoi la om rezultatele cercetării fundamentale – este foarte laborioasă și greu de desfășurat în condițiile României. Cum e să îngrijești niște șoareci timp de o sută de zile și apoi să nu mai ai cu ce să îi hrănești pentru că guvernanții au tăiat fondurile deja acordate unor granturi de cercetare? Și, dacă banii vin totuși după câteva săptămâni, experimentul trebuie reluat de la zero.

În fine, mai sunt și studiile clinice, cele prin care se testează medicamentele sau dispozitivele medicale. Medicii români participă cu pacienți în astfel de studii multicentrice, fără să aibă – varianta cea mai frecventă – vreun cuvânt de spus în privința desfășurării studiului sau a publicării rezultatelor.

Cum și-a furat CNCSIS singur căciula

Cum poți să cuantifici performanța academică a școlii românești de medicină (noi ne referim la medicină, dar situația stă poate chiar mai rău în alte domenii) fără să te încurci în atâtea zerouri? Simplu, dacă universitarii noștri nu pot (pentru că nu au ce) să publice în revistele considerate științifice, atunci să le inventăm pe ale noastre.

Specialiștii în scientometrie de la (defunctul) CNCSIS (în prezent CNCS) au creat un sistem de cotare a revistelor românești, clasificând A revistele ISI, B revistele indexate de orice bază de date internațională și B+ pe cele care au și site funcțional (fig. 2).

fig 2

FIGURA 2 (CLICK PENTRU MĂRIRE)

Publicarea de articole în reviste B/B+ a devenit astfel un criteriu de promovare universitară și de finalizare a studiilor doctorale, chiar dacă majoritatea acestor reviste publicau (încă mai publică) articole de neacceptat pentru orice revistă cu minime standarde editoriale; nu insistăm asupra periodicității nerespectate sau asupra tirajului confidențial, dar aceste reviste suferă în primul rând în privința conținutului, care nu este verificat decât excepțional din punctul de vedere al validității și al originalității științifice (regulă obligatorie, dar nerespectată).

Evident, dacă publicarea unor astfel de articole era suficientă pentru promovarea universitară, cu toate beneficiile ce decurg din ea, la ce mai e bună cercetarea? bani cheltuiți, timp pierdut și idei pe care de cele mai multe ori nu le ai… Consiliul cercetării științifice a reușit să măsoare știința și acolo unde ea nu exista, bătând astfel cuie temeinice în sicriul cercetării românești.

Soluții? Mai întâi cele elementare

Pentru România, soluțiile pentru cercetarea medicală par să vină din câteva direcții. Prima ar putea fi activitatea clinică de rutină, care trebuie înregistrată în baze de date și apoi evaluată statistic.

La fel, este nevoie de registre naționale, la care să aibă acces cercetătorii (întotdeauna accesul este o problemă în România).

O altă direcție este reprezentată de colaborările internaționale. Ele există, pe alocuri, și s-au materializat, în destule cazuri, prin articole publicate în reviste științifice, având și coautori români (fig. 3). Sunt extrem de puține însă cazurile în care colaborarea internațională înseamnă și implicarea medicilor români în coordonarea cercetării respective, dar orice pas este mai bun decât niciunul.

Fig. 3

FIGURA 3 (CLICK PENTRU MĂRIRE)

Chiar dacă numărul articolelor științifice medicale românești publicate în reviste indexate de Scopus (o bază de date importantă) a crescut constant în ultimii zece ani (fig. 4), medicina românească este încă în urma unor țări mai mici, precum Ungaria sau Croația și foarte departe de „campioanele“ regionale Polonia și Cehia (fig. 5).

Fig. 4

FIGURA 4 (CLICK PENTRU MĂRIRE)

Fig. 5

FIGURA 5 (CLICK PENTRU MĂRIRE)

În ceea ce privește cercetarea cu adevărat „de vârf“ – adică studiile publicate în cele mai importante reviste științifice ale lumii, Science și Nature – situația României este tristă: patru articole în revista americană și trei în cea britanică, dar niciunul din medicină în ultimii cinci ani .

Sunt câteva articole medicale în reviste ale grupului Nature, dar și acolo pot fi numărate pe degetele de la o singură mână. Și după cum funcționează și evoluează cercetarea românească, acest lucru nu mai poate să mire pe nimeni.

***

dr. Aurel Marin este redactor-șef al săptămânalului Viața Medicală

Publicat la data de 12.10.2015 .

2 comentarii

  1. Nick
    13.10.2015, 5:05 pm

    Indicatorul ”articole ISI” este cu totul lipsit de relevanță pentru cercetare. Acesta este doar semnul unei industrii a PROMOVĂRII cercetării, ceea ce e cu totul altceva. Vă invit să citiți articolele cotate ISI și veți vedea că gradul de noutate adăugată este, în cele mai multe cazuri, aproape egal cu zero (unele dintre articolele în cauză având însă merite de altă natură).

    Asta nu înseamnă că problema de fond din cercetarea științifică românească (a celei medicale în particular) nu este reală, dar, ca să știi ce măsuri eficiente se pot lua, e nevoie întâi de un diagnostic corect, ceea ce e imposibil fără un instrumentar adecvat.

  2. Marks
    17.10.2015, 6:51 pm

    Eu am citit articole ISI si sunt abonat la Nature. Cred ca am fi in masura sa criticam “industria” ISI atunci cand reusim sa obtinem rezultate dar ne simtim incorsetati. Am fost azi la jalnica manifestare a “stiintei” romanesti la Romexpo la Inventika. Doua standuri aveau si lucruri interesante si prezentatori pasionati, in rest afise cu fonduri si figuri blazate. Cercetarea stiintifica romaneasca este in situatia de a fi total destructurata cu oameni mediocri. Nu va mai plangeti de ISI. Se fac cercetari de fatada , de laborator fara aspecte practice.

Lasa un comentariu


”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Informatizarea și tehnologiile nu schimbă doar vieți în bine, ci aduc noi provocări. Două exemple semnificative în cele ce urmează. Danemarca – outside the...Citeste mai departe »

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Comisia Europeană a selectat recent consorțiul care va oferi suport tehnic pentru sistemul critic de business folosit în construirea bugetului Uniunii Europene. SIVECO România...Citeste mai departe »

Unde, cât și cine mai inovează în România

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc în...Citeste mai departe »

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Manual: Cum gestionezi slab cea mai bună creștere economică din UE. Execuția bugetară la 6 luni

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele semestrului I din 2017 un deficit de circa 6,3 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,77% din PIB...Citeste mai departe »

Producția agricolă 2016 – efectul asupra PIB = ZERO, ponderea în PIB s-a dus sub 4%

Producția agricolă a României a crescut în 2016 cu 2,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care reprezintă 63,3%...Citeste mai departe »

Strategia România – UE 2020: cum evoluăm noi altfel decât media UE

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru...Citeste mai departe »

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »