Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a dat miercuri un semnal important cu privire la intenția băncii centrale de a înăspri politica monetară mai devreme decât se preconiza anterior.
Obiectivul băncii centrale este de a răspunde exploziei consumului – preconizată să treacă pe excedent din luna iulie a acestui an, ca urmare a relaxării fiscale din 2015 – care va duce la reaprinderea inflației și la creșterea importurilor, cu efecte negative asupra contului curent al balanței de plăți și, implicit, la presiune pe curs.
Semnalul BNR a fost anticipat de analiști, care estimează că dincolo de luna iunie a acestui an, cererea agregată va trece pe excedent – va depăși, adică, oferta – lucru care va pune presiune pe balanța comercială (va crește deficitul comercial prin explozia importurilor), pe inflație și, implicit, pe cursul de schimb. Astfel că BNR va adopta o politică anticiclică – așa cum avertiza, încă de anul trecut, guvernatorul, care anticipa măsuri opuse decât cele construite până în anul 2015.
Consecința directă a înăspririi politicii monetare : ”scumpirea banilor”, respectiv creșterea dobânzilor pe piața monetară. După injecția masivă a Trezoreriei statului de la finele anului 2015, care a aruncat în piață, într-o singură lună, echivalentul a 2% din lichiditatea existentă, ROBOR a atins un nivel minim record și a scăzut sub pragul psihologic de 1%. Indicatorul ROBOR este folosit de băncile comerciale pentru calcularea dobânzilor creditelor acordate companiilor și populației.
***
”Eu cred că dacă ne uităm la proiecțiile de inflație, atât ale BNR cât și ale analiștilor din piață, mai toate arată o inflație semnificativ mai mare în 2017 și poate chiar peste limita superioară a benzii în jurul țintei BNR, adică o inflație în jur de 3,5% final de 2017, începutul lui 2018 chiar peste 3,5%. Am putea concluziona că ar fi fost justificat chiar BNR să fi început deja întărirea politicii monetare”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Înapoi, la grecii noștri: conjurația celor 7 astre pe 2017”)
Radu Crăciun, economist-șef BCR, spune că schimbarea cursului de politică monetară este menită să limiteze creșterea consumului, ”responsabil pentru presiunile inflaționiste și creșterea importurilor”.
”Din perspectiva recentelor creșteri a prognozelor de inflație a BNR și a creșterii deficitelor externe este un mesaj care nu ar trebui să mire. Continui să privesc ca probabilă o creștere a dobânzii cheie începând cu trimestrul IV din 2016 (subl. red)”, a precizat Radu Crăciun.
De altfel, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a avertizat în repetate rânduri că stimularea consumului atunci când există exces de cerere, așa cum se va întâmpla începând din trimestrul III al anului, duce la creșterea inflației și a importurilor.
Ionuț Dumitru a subliniat că schimbarea de curs a politicii monetare este justificată aproape în totalitate de evoluțiile interne.
Scăderile de taxe care au făcut ca România să afișeze o inflație negativă, corelate cu explozia consumului maschează așteptările inflaționiste în creștere.
Mai mult, rata de transmitere a reducerii cotei generale de TVA la 20% începând din acest an a fost cu mult sub așteptările economiștilor.
(Citiți și : ”Strategia – the next level: Exportator competitiv, sau piață de desfacere pentru străini? Contăm, sau ne ocolesc toate drumurile? Și, de-aici, discuții”)
”E important de notat că transmisia reducerii de TVA a fost mult sub așteptări, adică faptul că noi avem o cerere foarte puternică în momentul de față, cifrele de vânzări cu amănuntul cresc foarte repede, cu două cifre chiar – 12-15% sunt ultimele cifre de vânzări cu amănuntul – e o creștere foarte mare. Lucrul acesta își spune cuvântul atunci când discutăm de presiuni inflaționiste deși noi deocamdată vedem o inflație negativă datorită reducerilor de TVA. În realitate, această cerere în exces creată de acest stimul fiscal foarte puternic evident că alimentează și presiuni inflaționiste”, a comentat economistul.
Altfel spus: prețurile nu scad în tandem cu reducerea TVA, diferența se duce în prețul de piață lipsit de măsuri administrative, inflația mascată de efectul de bază va ieși la lumină și se va sprapune cu creșterea deficitului comercial provocat de accelerarea importurilor, câtă vreme producția internă e slabă.
Evoluția cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul
Primul semnal al BNR: Intenția de-a majora dobânda mai repede + cursul ”mai mult sau mai puțin ….”
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că anticipează o înăsprire a policitii monetare mai devreme decât se preconiza înainte, ca urmare a revenirii inflației.
Creșterea accelerată a cererii interne a propulsat România în topul statelor cu cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană. Explozia consumului ar putea compensa complet efectele deflaționiste ale celei mai recente runde de relaxare fiscală, a arătat Mugur Isărescu.
Primul răspuns al băncii centrale la adresa revenirii prețurilor de consum va fi o îngustare a coridorului ratelor dobânzilor facilităților permanente. Acesta ar putea fi urmată de o majorare a dobânzii de politică monetară.
”Vom reacționa mai repede, dar nu prin modificarea dobânzii de politică monetară. După îngustarea coridorului, se poate ca și rata de politică monetară să urmeze”, a declarat Mugur Isărescu. Îngustarea coridorului va duce la o majorare a ratelor din piața monetară.
De asemenea, banca centrală ar putea amâna calendarul de reducere a rezervelor minime obligatorii (RMO) la niveluri similare cu cele din UE. Următoarea reducere ar putea fi amânată pentru 2017 ca urmare a politicilor fiscale relaxate și a riscurilor generate de anul electoral 2016.
”N-aș putea spune, spre exemplu, că este obligatoriu să avem o altă fereastră de oportunitate (pentru reducerea RMO, n.r.) în acest an”, a comentat Mugur Isărescu.
Reîntoarcerea inflației și explozia consumului au dus la întărirea temerilor cu privire la supraîncălzirea economiei românești, scenariu ce s-ar putea materializa anul viitor, a apreciat guvernatorul BNR.
De asemenea, el a precizat că infuzia masivă de lichiditate a Trezoreriei, în ultima lună din 2015 a creat ”o reală provocare” pentru decidenții politicii monetare.
Problemele întârzierii politicii BNR: capitalul speculativ. Lecțiile uitate din 2007-2008
Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și președinte al Consiliului Fiscal, este de părere că BNR ar fi trebuit să înceapă deja ciclul de înăsprire al politicii monetare, în contextul în care la nivel local există numeroase probleme care cer o politică monetară mai strânsă.
Un posibil motiv al întârzierii acțiunii l-ar reprezenta poziția celorlalte bănci centrale.
”În mod normal BNR trebuia să fi început deja întărirea politicii monetare, însă, nu o face pentru că alte bănci centrale din regiune, din Europa au o abordare exact opusă. În contextul în care se discută în continuare de o posibilă accentuare a stimului cantitativ pe care Banca Centrală Europeană îl face, în condițiile în care băncile centrale din regiune, de asemenea, vorbesc mai mult mai degrabă de relaxare monetară decât de întărirea politicii monetare – e greu să crești dobânzile într-un astfel de context deși tu, local, te confrunți cu probleme care necesită o politică monetară mai strânsă”, a explicat Ionuț Dumitru.
Înăsprirea politicii monetare, care duce la creșterea dobânzilor din piața monetară este, de asemenea, de natură să atragă importuri de capital ”speculativ”.
Într-un context internațional caracterizat de dobânzi foarte mici, aproape de zero sau chiar negative, ”capitalurile speculative” se îndreaptă către piețele care oferă cele mai bune randamente. Aceste eventuale intrări de capital speculativ ar putea duce la aprecierea leului, la scăderea implicită a competitivității exporturilor și la ”scumpirea” importurilor.
De menționat și o altă declarație relevantă a guvernatorului BNR: leul se tranzacționează la ora actuală ”mai mult sau mai puțin” la valoarea justă (fair value).
”Vă dați seama că și Băncii Naționale a României nu îi va fi simplu să ia o decizie care ar putea să conducă la mișcări de capital speculativ care să întărească leul în mod excesiv, fiindcă pe noi ne interesează balanța externă”, a comentat, pentru cursdeguvernare.ro, Daniel Dăianu.
El a atras atenția că injecția masivă de capital operată de Trezoreria statului în luna decembrie, cheltuieli care au mărit lichiditatea din piață cu mai mult de 2 puncte procentuale din PIB, a reprezentat cea mai mare injecție într-o lună de zile de după 1989.
”Cineva ar putea să spună de ce ați lăsat acel exces de lichiditate? L-am lăsat așa cum lăsam cu ani în urmă lichiditatea, în 2007-2008, când eram invadați de bani, nu numai investiții serioase, de bani speculativi și dacă nu-i lăsai lichiditatea în piață, trăgeai dobânda în sus, veneau și mai mulți. Erai într-un cerc vicios. Noi am avut această dilemă acum fiindcă lăsând lichiditatea ai presiune pe leu”, a punctat Daniel Dăianu.
În anul 2015, deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut de 2,5 ori față de nivelul din 2014, ajungând la 1,76 miliarde de euro, după ce România a realizat un amplu proces ajustare față de nivelurile înregistrate înainte de criză.
Cu toate acestea, ceea ce s-a întâmplat în România nu este o situaţie unică, ci este o situaţie prin care au trecut toate ţările din regiune, a punctat Valentin Lazea, economist-șef BNR, în cadrul unei conferințe organizată de cursdeguvernare.ro miercuri.
”Dacă ne uităm la efortul de ajustare, diferenţa între 2009 şi 2014, vedem că România a făcut un efort într-adevăr semnificativ, de la -4,5 (din PIB, n.r.) deficit la -0,5%, deci o ajustare de patru puncte procentuale din PIB. La fel, şi aici suntem depăşiţi de Bulgaria care a avut o ajustare de 9,5 procente din PIB, respectiv Croaţia care a avut o ajustare de 5,7 procente”, a arătat Valentin Lazea.
Economistul-șef al BNR a punctat totodată că în ultimii doi ani consumul a fost unul dintre cele mai importante elemente care au contribuit în sens pozitiv la creșterea PIB-ului, față de perioada anterioară când exporturile au reprezentat principalul motor al creșterii economice din România. Consumul reprezintă 70% din PIB-ul României.
În opinia sa există trei mari probleme ale modelului de creștere economică bazată pe consum:
- Atunci când capacitatea de producţie internă nu poate să răspundă cererii sporite de consum, atunci va creşte deficitul extern care va trebui finanţat prin creşterea datoriei, atât a datoriei publice cât şi a celei private. Deci una este să ai un consum căreia să-i poată răspunde cererea internă şi alta este să ai un consum căruia oferta internă să nu-i poată răspunde şi să fie nevoie de creşterea importurilor.
- O atitudine consumeristă la acest moment al dezvoltării economice riscă să prindă România în capcana venitului mijlociu.
- Una este să stimulezi consumul când există un deficit de cerere (output gap negativ), cum a fost în perioada 2009 – Tr. II 2016 şi alta este să stimulezi consumul când se trece de la un deficit de cerere la un exces de cerere, cum va exista din Tr. III 2016. Consecinţele sunt în reaprinderea inflaţiei şi/sau creşterea importurilor.
Provocările lui 2017
Ionuț Dumitru este de părere că adevărata provocare pentru economia României o va reprezenta anul 2017, când deficitul bugetar se va apropia periculos de mult de rata de creștere economică.
”Într-un scenariu în care nu se schimbă nimic în politicile fiscal-bugetare, deficitul ajunge undeva pe la 3,9% după estimarea noastră care este și estimarea Comisiei Europene. România nu își permite un deficit de 3-3,8% când economia crește cu 4%. Este o politică mult prea prociclică de natură să creeze dezechilibre serioase în economie. Când economia îți crește cu 4% este total nerecomandat un deficit de peste 3 sau chiar aproape 4”, a comentat economistul.
Întrebat dacă vede o asemănare între situația de acum și situația în care se afla România înainte de criză, Radu Crăciun a precizat că ”nu suntem încă într-o situație atât de disperată. Dezechilibrele economice nu sunt nici pe departe apropiate de cele din perioada pre-criză. Dar, din păcate, tendința este în acea direcție. Din acest motiv, în mod rațional, anul 2017 ar trebui să fie un an al corecțiilor economice pentru a nu aluneca din nou pe panta greșelilor din trecut”.
