Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Chestiunea

Document / Unde sunt banii pe care guvernul încearcă să-i stoarcă din privat: 36% din datorii sunt la companiile de stat. Și la PSD

Un număr de 10 companii de stat sau ale administrației  însumează peste 36% din totalul contribuțiilor sociale restante înregistrate la 30 septembrie 2017. Datele apar… Mai mult

10.11.2017

Chestiunea

Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația

Echilibrele macroeconomice suferă o deteriorare semnificativă ca urmare a politicii prociclice guvernamentale de stimulare a consumului. Politica prociclică a dus la creşterea deficitului comercial şi… Mai mult

09.11.2017

BNR pregătește măsuri față de explozia cererii și efectele ei: inflație, importuri masive, presiune pe curs

de Alexandra Pele 25.2.2016

isarescuMugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a dat miercuri un semnal important cu privire la intenția băncii centrale de a înăspri politica monetară mai devreme decât se preconiza anterior.

Obiectivul băncii centrale este de a răspunde exploziei consumului – preconizată să treacă pe excedent din luna iulie a acestui an, ca urmare a relaxării fiscale din 2015 – care va duce la reaprinderea inflației și la creșterea importurilor, cu efecte negative asupra contului curent al balanței de plăți și, implicit, la presiune pe curs.

Semnalul BNR a fost anticipat de analiști, care estimează că dincolo de luna iunie a acestui an, cererea agregată va trece pe excedent – va depăși, adică, oferta – lucru care va pune presiune pe balanța comercială (va crește deficitul comercial prin explozia importurilor), pe inflație și, implicit, pe cursul de schimb. Astfel că BNR va adopta o politică anticiclică – așa cum avertiza, încă de anul trecut, guvernatorul, care anticipa măsuri opuse decât cele construite până în anul 2015.

Consecința directă a înăspririi politicii monetare : ”scumpirea banilor”, respectiv creșterea dobânzilor pe piața monetară. După injecția masivă a Trezoreriei statului de la finele anului 2015, care a aruncat în piață, într-o singură lună, echivalentul a 2% din lichiditatea existentă, ROBOR a atins un nivel minim record și a scăzut sub pragul psihologic de 1%. Indicatorul ROBOR este folosit de băncile comerciale pentru calcularea dobânzilor creditelor acordate companiilor și populației.

***

”Eu cred că dacă ne uităm la proiecțiile de inflație, atât ale BNR cât și ale analiștilor din piață, mai toate arată o inflație semnificativ mai mare în 2017 și poate chiar peste limita superioară a benzii în jurul țintei BNR, adică o inflație în jur de 3,5% final de 2017, începutul lui 2018 chiar peste 3,5%. Am putea concluziona că ar fi fost justificat chiar BNR să fi început deja întărirea politicii monetare”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Înapoi, la grecii noștri: conjurația celor 7 astre pe 2017”)

Radu Crăciun, economist-șef BCR, spune că schimbarea cursului de politică monetară este menită să limiteze creșterea consumului, ”responsabil pentru presiunile inflaționiste și creșterea importurilor”.

”Din perspectiva recentelor creșteri a prognozelor de inflație a BNR și a creșterii deficitelor externe este un mesaj care nu ar trebui să mire. Continui să privesc ca probabilă o creștere a dobânzii cheie începând cu trimestrul IV din 2016 (subl. red)”, a precizat Radu Crăciun.

prognoza ratei inflatiei

Sursă: Raport asupra inflației, februarie 2016// Banca Națională a României (BNR)

 

De altfel, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a avertizat în repetate rânduri că stimularea consumului atunci când există exces de cerere, așa cum se va întâmpla începând din trimestrul III al anului, duce la creșterea inflației și a importurilor.

ionut-dumitru1Ionuț Dumitru a subliniat că schimbarea de curs a politicii monetare este justificată aproape în totalitate de evoluțiile interne.

Scăderile de taxe care au făcut ca România să afișeze o inflație negativă, corelate cu explozia consumului maschează așteptările inflaționiste în creștere.

Mai mult, rata de transmitere a reducerii cotei generale de TVA la 20% începând din acest an a fost cu mult sub așteptările economiștilor.

(Citiți și : ”Strategia – the next level: Exportator competitiv, sau piață de desfacere pentru străini? Contăm, sau ne ocolesc toate drumurile? Și, de-aici, discuții”)

E important de notat că transmisia reducerii de TVA a fost mult sub așteptări, adică faptul că noi avem o cerere foarte puternică în momentul de față, cifrele de vânzări cu amănuntul cresc foarte repede, cu două cifre chiar – 12-15% sunt ultimele cifre de vânzări cu amănuntul – e o creștere foarte mare. Lucrul acesta își spune cuvântul atunci când discutăm de presiuni inflaționiste deși noi deocamdată vedem o inflație negativă datorită reducerilor de TVA. În realitate, această cerere în exces creată de acest stimul fiscal foarte puternic evident că alimentează și presiuni inflaționiste”, a comentat economistul.

Altfel spus: prețurile nu scad în tandem cu reducerea TVA, diferența se duce în prețul de piață lipsit de măsuri administrative, inflația mascată de efectul de bază va ieși la lumină și se va sprapune cu creșterea deficitului comercial provocat de accelerarea importurilor, câtă vreme producția internă e slabă.

Evoluția cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul

comert amanuntul

Sursă: Institutul Național de Statistică (INS)

Primul semnal al BNR: Intenția de-a majora dobânda mai repede + cursul ”mai mult sau mai puțin ….”

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că anticipează o înăsprire a policitii monetare mai devreme decât se preconiza înainte, ca urmare a revenirii inflației.

Creșterea accelerată a cererii interne a propulsat România în topul statelor cu cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană. Explozia consumului ar putea compensa complet efectele deflaționiste ale celei mai recente runde de relaxare fiscală, a arătat Mugur Isărescu.

Primul răspuns al băncii centrale la adresa revenirii prețurilor de consum va fi o îngustare a coridorului ratelor dobânzilor facilităților permanente. Acesta ar putea fi urmată de o majorare a dobânzii de politică monetară.

”Vom reacționa mai repede, dar nu prin modificarea dobânzii de politică monetară. După îngustarea coridorului, se poate ca și rata de politică monetară să urmeze”, a declarat Mugur Isărescu. Îngustarea coridorului va duce la o majorare a ratelor din piața monetară.

De asemenea, banca centrală ar putea amâna calendarul de reducere a rezervelor minime obligatorii (RMO) la niveluri similare cu cele din UE. Următoarea reducere ar putea fi amânată pentru 2017 ca urmare a politicilor fiscale relaxate și a riscurilor generate de anul electoral 2016.

”N-aș putea spune, spre exemplu, că este obligatoriu să avem o altă fereastră de oportunitate (pentru reducerea RMO, n.r.) în acest an”, a comentat Mugur Isărescu.

Reîntoarcerea inflației și explozia consumului au dus la întărirea temerilor cu privire la supraîncălzirea economiei românești, scenariu ce s-ar putea materializa anul viitor, a apreciat guvernatorul BNR.

De asemenea, el a precizat că infuzia masivă de lichiditate a Trezoreriei, în ultima lună din 2015 a creat ”o reală provocare” pentru decidenții politicii monetare.

Problemele întârzierii politicii BNR: capitalul speculativ. Lecțiile uitate din 2007-2008

Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și președinte al Consiliului Fiscal, este de părere că BNR ar fi trebuit să înceapă deja ciclul de înăsprire al politicii monetare, în contextul în care la nivel local există numeroase probleme care cer o politică monetară mai strânsă.

Un posibil motiv al întârzierii acțiunii l-ar reprezenta poziția celorlalte bănci centrale.

În mod normal BNR trebuia să fi început deja întărirea politicii monetare, însă, nu o face pentru că alte bănci centrale din regiune, din Europa au o abordare exact opusă. În contextul în care se discută în continuare de o posibilă accentuare a stimului cantitativ pe care Banca Centrală Europeană îl face, în condițiile în care băncile centrale din regiune, de asemenea, vorbesc mai mult mai degrabă de relaxare monetară decât de întărirea politicii monetare – e greu să crești dobânzile într-un astfel de context deși tu, local, te confrunți cu probleme care necesită o politică monetară mai strânsă”, a explicat Ionuț Dumitru.

Înăsprirea politicii monetare, care duce la creșterea dobânzilor din piața monetară este, de asemenea, de natură să atragă importuri de capital ”speculativ”.

Într-un context internațional caracterizat de dobânzi foarte mici, aproape de zero sau chiar negative, ”capitalurile speculative” se îndreaptă către piețele care oferă cele mai bune randamente. Aceste eventuale intrări de capital speculativ ar putea duce la aprecierea leului, la scăderea implicită a competitivității exporturilor și la ”scumpirea” importurilor.

De menționat și o altă declarație relevantă a guvernatorului BNR: leul se tranzacționează la ora actuală ”mai mult sau mai puțin” la valoarea justă (fair value).

Daniel-Daianu-”Vă dați seama că și Băncii Naționale a României nu îi va fi simplu să ia o decizie care ar putea să conducă la mișcări de capital speculativ care să întărească leul în mod excesiv, fiindcă pe noi ne interesează balanța externă”, a comentat, pentru cursdeguvernare.roDaniel Dăianu.

El a atras atenția că injecția masivă de capital operată de Trezoreria statului în luna decembrie, cheltuieli care au mărit lichiditatea din piață cu mai mult de 2 puncte procentuale din PIB, a reprezentat cea mai mare injecție într-o lună de zile de după 1989.

Cineva ar putea să spună de ce ați lăsat acel exces de lichiditate? L-am lăsat așa cum lăsam cu ani în urmă lichiditatea, în 2007-2008, când eram invadați de bani, nu numai investiții serioase, de bani speculativi și dacă nu-i lăsai lichiditatea în piață, trăgeai dobânda în sus, veneau și mai mulți. Erai într-un cerc vicios. Noi am avut această dilemă acum fiindcă lăsând lichiditatea ai presiune pe leu”, a punctat Daniel Dăianu.

deficit balanta de plati

Sursă: Banca Națională a României (BNR)

În anul 2015, deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut de 2,5 ori față de nivelul din 2014, ajungând la 1,76 miliarde de euro, după ce România a realizat un amplu proces ajustare față de nivelurile înregistrate înainte de criză.

Cu toate acestea, ceea ce s-a întâmplat în România nu este o situaţie unică, ci este o situaţie prin care au trecut toate ţările din regiune, a punctat Valentin Lazea, economist-șef BNR, în cadrul unei conferințe organizată de cursdeguvernare.ro miercuri.

Dacă ne uităm la efortul de ajustare, diferenţa între 2009 şi 2014, vedem că România a făcut un efort într-adevăr semnificativ, de la -4,5 (din PIB, n.r.) deficit la -0,5%, deci o ajustare de patru puncte procentuale din PIB. La fel, şi aici suntem depăşiţi de Bulgaria care a avut o ajustare de 9,5 procente din PIB, respectiv Croaţia care a avut o ajustare de 5,7 procente”, a arătat Valentin Lazea.

prezentare lazea

Sursă: Prezentarea ”Ce fel de viitor pentru România: exportator competitiv sau piaţă de desfacere pentru străini?”, susținută de Valentin Lazea

Economistul-șef al BNR a punctat totodată că în ultimii doi ani consumul a fost unul dintre cele mai importante elemente care au contribuit în sens pozitiv la creșterea PIB-ului, față de perioada anterioară când exporturile au reprezentat principalul motor al creșterii economice din România. Consumul reprezintă 70% din PIB-ul României.

În opinia sa există trei mari probleme ale modelului de creștere economică bazată pe consum:

  • Atunci când capacitatea de producţie internă nu poate să răspundă cererii sporite de consum, atunci va creşte deficitul extern care va trebui finanţat prin creşterea datoriei, atât a datoriei publice cât şi a celei private. Deci una este să ai un consum căreia să-i poată răspunde cererea internă şi alta este să ai un consum căruia oferta internă să nu-i poată răspunde şi să fie nevoie de creşterea importurilor.
  • O atitudine consumeristă la acest moment al dezvoltării economice riscă să prindă România în capcana venitului mijlociu.
  • Una este să stimulezi consumul când există un deficit de cerere (output gap negativ), cum a fost în perioada 2009 – Tr. II 2016 şi alta este să stimulezi consumul când se trece de la un deficit de cerere la un exces de cerere, cum va exista din Tr. III 2016. Consecinţele sunt în reaprinderea inflaţiei şi/sau creşterea importurilor.
consum

Sursă: Prezentarea ”Ce fel de viitor pentru România: exportator competitiv sau piaţă de desfacere pentru străini?”, susținută de Valentin Lazea

Provocările lui 2017

Ionuț Dumitru este de părere că adevărata provocare pentru economia României o va reprezenta anul 2017, când deficitul bugetar se va apropia periculos de mult de rata de creștere economică.

”Într-un scenariu în care nu se schimbă nimic în politicile fiscal-bugetare, deficitul ajunge undeva pe la 3,9% după estimarea noastră care este și estimarea Comisiei Europene. România nu își permite un deficit de 3-3,8% când economia crește cu 4%. Este o politică mult prea prociclică de natură să creeze dezechilibre serioase în economie. Când economia îți crește cu 4% este total nerecomandat un deficit de peste 3 sau chiar aproape 4”, a comentat economistul.

radu-craciun-bcr1Întrebat dacă vede o asemănare între situația de acum și situația în care se afla România înainte de criză, Radu Crăciun a precizat că ”nu suntem încă într-o situație atât de disperată. Dezechilibrele economice nu sunt nici pe departe apropiate de cele din perioada pre-criză. Dar, din păcate, tendința este în acea direcție. Din acest motiv, în mod rațional, anul 2017 ar trebui să fie un an al corecțiilor economice pentru a nu aluneca din nou pe panta greșelilor din trecut”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Alianță a Opoziției cu mișcările civice, pentru a opri tăvălugul anti-justiție

Vladimir Ionescu

Fostul premier Dacian Cioloș, președintele PNL, Ludovic Orban, cel președintele USR, Dan Barna, s-au întâlnit duminică după-amiază cu reprezentanții mai multor ONG-uri și asociații civice, pentru a… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale de amploare în toată țara – zeci de mii de demontranți protestează față de schimbările din Justiție

Razvan Diaconu

Peste 10.000 de persoane erau adunate duminică seară, la ora 20,00, în faţa Guvernului,  la noile proteste faţă de modificarea legilor justiţiei. Întrucât numărul protestatarilor… Mai mult

Stiri

Cum s-a asigurat Ministerul Finanțelor că întârzierea plății contribuțiilor poate avea caracter penal

Vladimir Ionescu

Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță ce stabilește că neplata către buget, cu intenție, a impozitelor și contribuțiilor supuse… Mai mult

Stiri

Miniștrii de externe UE prezintă luni cele 17 proiecte comune de apărare europeană

Victor Bratu

Miniștrii de Externe ai statelor membre UE vor anunța luni o listă a proiectelor comune pe care le doresc implementate în cadrul noii strategii de… Mai mult

Stiri

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020

Razvan Diaconu

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș: Din Platforma România 100 se va desprinde un partid

Victor Bratu

Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat duminică, la o reuniune a Platformei România 100, că din această organizație pe care o conduce se va desprinde… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader, invitat de Comisia de la Veneţia să prezinte modificările aduse legilor justiţiei

Razvan Diaconu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă, într-un scurt mesaj pe Facebook, că a prezentat sâmbătă Comisiei de la Veneţia, în cadrul unei sesiuni de lucru, modificările… Mai mult