Moment unic în istoria conferinţelor de presă organizate de Banca Centrală Europeană (BCE), miercuri s-a aruncat cu confetti. Nu a fost iniţiativa organizatorilor, chiar dacă declaraţiile referitoare la rezultatele programului de stimulare a economiei din zona euro au părut să se potrivească acestui cadru, ci protestul unei activiste nemulţumită de „dictatura BCE”.
Instituţie care, prin vocea preşedintelui, nu poate risca astăzi un răspuns la întrebarea dacă Grecia va rămâne în Zona euro, nici dacă acest grup va primi noi membri în următorii 5 ani.
Un răspuns diplomatic referitor la lărgirea Zonei euro
Întrebat miercuri de un reprezentant al presei române dacă vede posibilă primirea de noi membri în zona euro înainte de anul 2020, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a formulat un răspuns din care reiese că decizia ţine de Bucureşti, nu de instituţia financiară cu sediul în Frankfurt.
„Există proceduri pentru eligibilitatea unui stat de a fi membru al zonei euro. Există criterii pe care toate ţările trebuie să le îndeplinească”, a fost declaraţia lui Mario Draghi, făcută în conferinţa de presă în care au fost prezentate deciziile de politică monetară luate de boardul instituţiei.
Autorităţile române – Guvern, Preşedinţie şi BNR susţin formal aderarea României la zona euro în anul 2019.
Deciziile de politică monetară
Principala decizie de politică monetară anunţată miercuri de Mario Draghi a fost cea anticipată de analişti: BCE a menţinut dobânda de politică monetară, fixată în septembrie 2014 la nivelul minim record de 0,05%.
Ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit rămân de asemenea nemodificate, la 0,30%, respectiv, -0,20%”.
Declaraţia din deschiderea conferinţei de presă a preşedintelui BCE s-a referit însă aproape exclusiv la măsurile implementate recent de BCE pentru stimularea economiei din zona euro, măsuri care, potrivit lui Mario Draghi, „produc deja efectul scontat”.
Asigurările formulate de preşedintele BCE nu au fost suficiente, Mario Draghi fiind nevoit să răspundă în întreaga conferinţă de presă organizată la Frankfurt numai la întrebări legate de subiectele relaxarea cantitativă (QE) şi de negocierile cu Grecia.
Numai de bine despre QE
„Sunt chiar surprins de atenţia acordată informaţiilor privind o posibilă încheiere înainte de termen a programului, după doar o lună de la lansarea acestuia”, spune Mario Draghi.
„Este ca şi cum am alergat primul kilometru din maraton şi ne întrebăm deja dacă terminăm cursa”, a afirmat preşedintele BCE, care a negat inclusiv faptul că instituţia financiară europeană ar putea avea dificultăţi în atingerea ţintei lunare pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale, în condiţiile în care tot mai multe dintre randamentele titlurilor de stat din zona euro scad sub 0% pe an.
„Nu anticipăm nici un fel de probleme. Aceste temeri sunt premature şi nu sunt sprijinite de datele actuale”, a declarat Mario Draghi.
Preşedintele BCE a menţionat însă că termenii programului BCE „ar putea fi ajustaţi pe viitor”, fără să ofere însă niciun detaliu legat de acest subiect.
Instituţia bancară europeană a lansat, în martie, programul de achiziţie de active din zona euro, care include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.
Valoarea achiziţiilor lunare a fost stabilită la 60 de miliarde de euro, iar programul este anunţat să continue până în septembrie 2016 „şi, în orice caz, până când vom vedea o ajustare sustenabilă a inflaţiei, conform scopului nostru de a atinge o rată a inflaţiei mai mică, dar aproape de, 2% pe termen mediu”, aşa cum scrie în declaraţia oficială pusă la dispoziţia presei.
Efectele anunțului oficial: Acțiunile europene au urcat la cel mai înalt nivel din anul 2000 încoace
Acțiunile europene au urcat, miercuri, la cel mai înalt nivel din ultimii 14 ani, după anunțul privind menținerea indicilor făcut de Mario Draghi, iar moneda euro a coborât cu 0,7% în fața monedei americane, la 1,058 dolari.
O licitație de obligațiuni germane a dus costurile de împrumut ale Germaniei la un minim record.
Anunțul lui Draghi a fost ”ajutat” în obținerea acestor efecte și de veștile din marile economii: Nokia a anunțat achiziția Alcatel.
Însă politicile monetare sunt principala carte pe care piețele și economiile pariază și rămâne de văzut cât vor ține acestea locul reformelor în economiile cu probleme.
Potrivit Reuters, și China se gândește, după SUA și zona euro, să aplice un program de relaxare cantitativă pentru a redresa creșterea economică.
Incident în clădirea BCE
Conferinţa de presă de miercuri a preşedintelui BCE va rămâne cu siguranţă în istoria instituţiei nu datorită deciziilor previzibile dealtfel, ci din cauza întreruperii provocate de o activistă germană, care s-a urcat pe masa prezidiului, de unde a împrăştiat confetti asupra capului lui Mario Draghi şi a strigat: „Jos dictatura BCE”.
Momentul s-a petrecut la 2 minute după ce preşedintele BCE a început să citească declaraţia din debutul conferinţei de presă. Tânăra, care luase loc în primul rând al sălii, a sărit pe masa prezidiului, a aruncat în aer câteva coli de hârtie, a deschis o cutie din care a împrăştiat confetti peste Mario Draghi care, luat evident prin surprindere, nu a schiţat decât un gest reflex de apărare.
Prin surprindere au fost luate inclusiv gărzile preşedintelui BCE, care au reuşit să imobilizeze protestatarul şi să îl scoată din sală după ce Mario Draghi a fost scos din sala de conferinţe.
Potrivit poliţiei germane, cea care a provocat incidentul este o tânără de 21 de ani din Hamburg, care a reuşit să intre la conferinţa de presă folosind o acreditare de presă falsă. Tânăra a fost dusă la o secţie de poliţie, identificată şi eliberată, fiind pasibilă de o amendă în situaţia în care BCE va reclama oficial incidentul.
Noua clădire a BCE beneficiază de un sistem impresionant de securitate, cei care intră în instituţie dar care nu sunt angajaţi fiind supuşi unor controale similare celor din aeroporturi.
*
(Corespondență de la Frankfurt de Victor Bratu)
