Pe data de 14 ianuarie 2015, la doar 50 de zile de la anunțarea ambițiosului său plan de investiții pentru Europa, Comisia Europeană a adoptat propunerea legislativă privind Fondul european pentru Investiții Strategice, supranumit Planul Juncker.
Potrivit bilanțului realizat de Comisie la un an de la intrarea în funcțiune a acestui plan, România se află în grupul restrâns al celor 6 state europene care nu au nicio finanțare aprobată sau semnată de Fondul European de Investiții Strategice.
Din lista celor peste 200 de proiecte propuse Comisiei pentru a le include în Planul Juncker, sunt totuși 36 de proiecte aprobate de principiu, majoritatea vizând lucrări din categoria sisteme de apă, canalizare sau deșeuri, care ar fi putut fi realizate cu ajutorul fondurilor europene alocate în exercițiul 2007-2013.
Această aprobare de principiu nu garantează însă că cele 36 de proiecte vor fi și finanțate în final.
Bilanțul Comisiei
Potrivit unui bilanț al Comisiei, situația planului Juncker la luna ianuarie 2016 este ilustrată de următoarele grafice:
Potrivit unui update realizat pe 2 februarie 2016, situația la zi a celor 145 de tranzacții realizate în cadrul Fondului european pentru Investiții Strategice, cele mai multe finanțări au fost acordate în domeniile Energie, Transport și Mediu.
Din nou, România lipsește din lista țărilor cu proiecte finanțate în derulare.
Lista României – un deficit de viziune
O listă cu proiecte de 33 de pagini a trimis România Comisiei Europene, în decembrie 2014, ca urmare a solicitării acesteia pentru planul de investiţii Juncker, în valoare totală estimată de 315 miliarde de euro.
Proiectele propuse de guvernul român, peste 200, au o valoare estimată de 62,5 miliarde de euro, sunt variate (de la construcţia de autostrăzi, la cea de infrastructură energetică sau a unor instituţii de învăţământ, de la reabilitarea de teatre, biblioteci şi muzee la parcuri fotovoltaice şi reechiparea termocentralelor), însă majoritatea nu au o relevanță europeană, fiind mai de grabă de interes local.
(Citiți și: ”DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi”)
Încă de la închiderea apelului de proiecte, Comisia Europeană a precizat că nu toate propunerile primite (peste 2.000) de la statele membre UE vor fi finanţate, selecţia finală căzând în sarcina unei comisii speciale de evaluare, formată din experţi ai comisiei europene şi ai BEI.
Comisia Europeană mai preciza că fondurile nu vor fi împărţite ţărilor, ci vor fi atribuite proiectelor pe baza calităţii lor. În mod evident, oficiali europeni spun că nu se doreşte un echilibru geografic, ci finanţarea unor proiecte bune.
Un răspuns
In sfirsit UE nu mai aproba proiecte care nu au „relevanta europeana”, adica nu produc dezvoltare economica, care inseamna acordarea banilor pe baza unui „Proiect national de dezvoltare economica si industriala”,cu desfasurare mixta.Adica obiectivele finantate sa apartina unui „proiect national” si sa cuprinda obiective cu impact dezvoltator economic:realizarea de obiective si active industriale majore, ca urmare a cooperarii, articularii industriale directe cu firme straine din domeniu, urmind ca „infrastructura” (civila) constituita din amenajarea zonei industriale (cale de acces, alimentare cu apa, energie, gaze, etc.) sa fie in directia sustinerii investitiilor industriale si agricole majore.Ce mai asteapta guvernul tehnocrt ininte ca emisarii sai impreuna cu reprezntantii economici si oamenii de afaceri din „regiunile economice” falimentare sa demareze contacte economice „active”, in loc de vizite politice si protocolare?
2.Treptat, numai astfel (si pa buna dreptate) UE va aloca bani, care sa se regaseasca in dezvoltare economica nationala, cu „relevanta Europeana”!Relevanta europeana nu pot avea simplele amenajari care nu au rost fara a deservi obiective economice majore, creatoare de noi locuri de munca, de venituri bugetare si salariale pentru populatie.Este adevarat ca UE inca nu conditioneaza EXPLICIT acordarea de bani pentru DEZVOLTARE INDUSTRIALA SI AGRICOLA in acest mod.Important este ca nu va mai da bani pentru amenajare rurala sau teritoriala cu utilitati si apa, a carei sustinere materiala este nesustenabila in timp.Nefiind alocate unor obiective agricole sau industriale productive, comunele si satele nu pot sustine in timp intretinerea si costurile curente.
Este de asteptat sa vina ziua – in care asa cum inteleg eu rolul si finalitatea acordarii de bani pentru Romania – UE sa nu mai acorde nici un ban, pentru ca Romania doar sa puncteze STATISTIC, atragerea unor resurse financiare, care dupa utilizare nu produc nici un loc de munca.Dupa 8 ani de risipa de fonduri, in urma carora in Romania s-a accentuat caderea industriala, UE trebuie sa se trezeasca la realitate, pina nu se dezintegreaza economic, datorita tarilor care se prefac doar ca se dezvolta economic printr-o falsa statistica a „cresterii economice”, care lipseste in industrie si activitatea productiva…