Atenţie la sumele primite de la UE ! Absorbție de 800 de ori mai mică decât în T1 de anul trecut

de Marin Pana | 28.5.2017 .

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primul trimestru din 2017 de la bugetul UE drept fonduri structurale şi de coeziune doar 5,22 milioane euro, din care numai 1,05 milioane euro aferente cadrului financiar 2014-2020, celelalte 4,17 milioane euro fiind resturi rămase de plată din cadrul financiar 2007 – 2013.

Suma este ridicol de mică, dacă se face raportarea la cele 4.353,54 milioane euro încasate anul trecut, adică de peste 800 de ori mai mult.

Aceste fonduri, care ar fi menite să reducă decalajele de dezvoltare faţă de Occident şi să ne apropie de un standard de viaţă civilizat în cadrul unor proiecte europene, au reprezentat anul trecut aproape 60% din banii primiţi de la UE. În primul sfert al anului în curs au reprezentat mai puţin de 0,1% (vezi tabelul).

Menţionăm că am adunat sumele aferente trecute separat pe cele două exerciţii financiare ale UE, 2007 – 2013, respectiv 2014 – 2020 iar soldul a rezultat nu doar prin diferenţa între banii încasaţi per total şi banii plătiţi ci şi prin raportarea la PIB realizat de România din anul 2010 încoace.

Se poate observa uşor cum dependenţa României faţă de sumele primite de la bugetul UE a crescut rapid pe parcursul ultimilor ani.

În 2013 s-a produs un salt semnificativ iar din 2015 încoace banii de la UE au reprezentat mai mult decât 3% din PIB-ul naţional. În treacăt fie spus, mai mult decât deficitul de 3% din PIB impus prin criteriile de Maastricht drept regulă de bună gestionare a finanţelor publice.

Şi, tot în treacăt, se pare că, în loc să punem bani din bugetul nostru pentru a amplifica efectul fondurilor europene şi a ne dezvolta mai repede infrastructura, cu şosele, şcoli, spitale şi altele asemenea lucruri absolut necesare pentru o ţară civilizată, noi am profitat pentru a scădea fiscalitatea, ceea ce ne-a trimis în deficite bizare pentru o perioadă de creştere robustă şi ne compromite viitorul.

Contraperformanţa, consemnată oficial dar care pare să intereseze puţin spre deloc factorii de decizie şi nu constituie un subiect central pentru dezbaterea publică, cum ar fi fost normal, este una monumentală. Prima reacţie faţă de cifrele publicate fiind că cineva a greşit ordinul de mărime al datelor consemnate (vezi tabelul).

Explicaţia

Aşadar, fondurile pentru dezvoltare rurală şi pescuit par a fi aproape „în grafic”, cu intrări de 264,9 milioane euro pe primul trimestru faţă de un total de 1.132,34 milioane euro anul trecut ( 23% după primul sfert al anului), banii de la Fondul European pentru Garantare Agricolă au mers ”uns”, cu 909,13 milioane euro faţă de 1.509,93 milioane euro anul trecut (60% în acelaşi interval de timp).

Marea problemă se regăseşte la fondurile structurale şi de coeziune, care vin pe proiecte clare şi conforme cu cerinţele europene. Dar, dincolo de invocarea unor scuze privind nerealizările de la începutul acestui an, se conturează ipoteza tot mai plauzibilă a unei scăderi a încasărilor de la bugetul european.

0,46% din PIB pe primul trimestru din 2017 încasări de la bugetul UE, nu prea se potriveşte cu cele 3,46% încasate în 2016. Ceea ce, în absenţa unei recuperări rapide şi spectaculoase, riscă să arunce în aer rezultatul finanţelor publice, la care încasările din propriile taxe şi impozite colectate se îndreaptă spre un nou record negativ ca pondere în PIB ( undeva la doar 25% – 26% din PIB), atât istoric cât şi ca poziţionare faţă de practica celorlalte state UE.

E utilă posibilitatea de folosire pe scară largă a banilor europeni, dar, în acelaşi timp, creează dependenţă tot mai mare şi impune obligaţia de a menţine un ritm ridicat al absorbţiei fondurilor puse la dispoziţie. Chiar condiţionat de respectarea unor reguli şi de cofinanţarea din bugetul naţional. Prin urmare, ar fi utile nişte explicaţii şi un plan de măsuri urgente de remediere a acestei situaţii.

Publicat la data de 28.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română