Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Chestiunea

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista enunțată… Mai mult

18.10.2017

Anomaliile grave ale privilegiilor acordate politic: cum au ajuns femeile de serviciu să aibă pensii speciale, de două ori mai mari decât medicii. Cele mai speciale pensii speciale

de Mariana Bechir , Răzvan Diaconu 15.8.2017

Aberațiile au forme concrete, așa cum vom dovedi mai jos :

Există ceva mai special decât o pensie specială ? Da: de exemplu două pensii speciale. Sau cumulul de pensii speciale.

Care e diferența dintre un șofer la Parlament și unul de pe o ambulanță, uzat de program și ritmul de lucru? Primul a ajuns să primească pensie specială.

Haosul provocat de inechitatea brutală din sistemul de pensii e atât de mare, încât numai resetarea acestui sistem nedrept mai poate fi eficientă. cursdeguvernare.ro prezintă azi câteva exemple, în speranța că autoritățile vor găsi soluia de bun simț.

***

În anul 2015, PSD – ALDE a declanșat vasta operațiune de reintroducere a pensiilor speciale. Acestea nu au fost însă resuscitate pe vechiul model, cel de până în 2010, când le-a desființat Emil Boc, ci într-o formă “evoluată”, ce a produs un sistem aberant și unic pe mapamond.

Teoretic, pensiile speciale sunt acordate celor care cu ocupații deosebite în societate. Practic, însă, inovațiile legislative din anul 2015 și reluate în acest an au împins lucrurile într-o zonă bizară: până și șoferii și femeile de serviciu de la Parlament sunt beneficiari ai pensiilor speciale de serviciu.

Aberația legislativă care i-a făcut pe șoferii și femeile de serviciu de la Parlament pensionari speciali

Printre alte acte modificate în momentul reintroducerii pensiilor speciale s-a numărat și Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, care îi viza pe consilierii și experții din cabinetele aleșilor.

Alineatul 5 de la Art. 93 conține însă o prevedere care depășește mulțimea celor cu statut de funcționar public parlamentar:

“De prevederile art. 41, art. 43 și ale art. 73-75 (referitoare la pensiile funcționarilor publici parlamentari – n. red.) beneficiază și personalul prevăzut la art. 5 alin. (4).”

Personalul de la alin 4, art 5, , care nu are statut de funcționari publici parlamentari, însă beneficiază de astfel de pensii speciale, sunt, conform legii de mai sus:

“personalul din structurile Parlamentului care desfășoară activități administrative, de gospodărire, investiții, întreținere-reparații și de deservire, pentru care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă, potrivit Codului muncii.”

Așa se face că toți angajații din Casa Poporului au dobândit statut de cetățean special și beneficiază de condiții de pensionare similare celor primite de magistrați:

pensie reprezentând 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate (sau 12 luni anterioară împlinirii vârstei de pensionare, fiindcă ei pot rămâne în funcție, spune legea, încasând de la stat atât salariul, cât și pensia specială)

Asta înseamnă că intră în baza de calcul salariul brut, inclusiv sporurile, indemnizația de conducere și salariul de merit etc.

Prevederile sunt, însă, chiar mai avantajoase decât în cazul magistraților: și magistrații și angajații Parlamentului se pot pensiona la 60 de ani, însă în cazul judecătorilor și procurorilor este nevoie de o vechime în magistratură de cel puțin 20 de ani. Pentru consilierii de la birourile parlamentare și celălalte categorii privilegiate de aici – ghizii care însoțesc turiștii de la Casa Poporului, șoferii etc, vechimea necesară în funcțiile respective este de numai 14 ani pentru a primi pensia specială.

Mai mult, pot încasa pensia specială, la împlinirea a 60 de ani și dacă au o cotizat la fondul de pensii 30 de ani, nu 35 ca oamenii obișnuiți) și cei care au lucrat doar patru ani la Casa Poporului – doar că li se scade câte 1% din pensie pentru fiecare an lipsă până la vechimea normală de 14 ani ca șofer, de exemplu, al instituției.

Pentru fiecare an ce depășește vechimea de 14 ani în Parlament, se procedează invers – se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din baza de calcul.

Anomalia legislativă a fost semnalată inițial de către think-thankul INACO. Fără succes, însă.

Exemple concrete. Amploarea fenomenului și consecințele

În afara celor 465 de aleși, în Parlamentul României lucrează alte aproximativ aproape 2.500 de persoane, cu statut de angajați sau personal contractual.

Deși nu au toți statut de funcționar public parlamentar (adică nu sunt experți, referenți, consilieri parlamentari etc.), toți beneficiază de pensiile speciale acordate în baza articolului de mai sus. Chiar dacă sunt șoferi, femei de serviciu, bibliotecari la una dintre cele trei biblioteci din Casa Poporului, sau ghizi la Centrul Național de Conferințe.

Pe rolul instanțelor se află o mulțime de dosare în care acești pensionari cer acordarea tuturor majorărilor cuvenite la pensie conform noii legislații, în multe din cazuri solicitările fiind deja soluționate favorabil.

Pentru susținerea articolului de față folosim trei exemple: Milică Medrea, fost șef al șoferilor din casa Poporului, șoferii Ion Barbu și Vasile Stoica.

Din soluția instanței într-unul din aceste cazuri:

Obliga parata (Camera Deputaților – n. red.) să comunice in scris Casei Naţionale de Pensii Publice procentul de 49,93%, de majorare a salariului de bază a functionarului parlamentar asimilat – sofer tr.I, aflat în activitate la data de 28.11.2015, cu acelaşi nivel de salarizare ca al reclamantului la data incetarii raporturilor de serviciu, procent de care a beneficiat conform art.III Legea 293/2015, in temeiul Ordinului nr.1540/16.12.2015 al Secretarului General al Camerei Deputaţilor, Parlamentul Romaniei si procentul de 10% de majorare a salariului de bază a functionarului parlamentar asimilat-sofer tr.I, aflat în activitate la data de 01.12.2015, cu acelaşi nivel de salarizare ca al reclamantului la data incetarii raporturilor de serviciu, procent de care a beneficiat conform art.I pct.4 Legea 293/2015 in temeiul Ordinului nr.1541/16.12.2015 al Secretarului General al Camerei Deputaţilor, Parlamentul Romaniei si sa transmita Casei Naţionale de Pensii Publice adeverinta nominala întocmita conform anexei nr. 3 din Ordinul nr.965/2015 din 25 august 2015 al Camerei Deputaţilor, in ceea ce priveste actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului conform prevederilor art.731(5) Legea 7/2006.

Nu doar că li s-au acordat pensii speciale, dar unii dintre ei au reușit să și rămână în funcție, la împlinirea vârstei speciale de pensionare, cumulând pensia cu salariul de bugetar privilegiat.

Modelul este deja cunoscut, fiind practicat și de angajații MAI.

(Citiți și: ”Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi”)

În ce privește șoferii, ar fi util sde meditat la diferența dintre șoferul unui parlamentari și un șofer (angajat tot la stat) pe o ambulanță.

Inițiatorul nr. 1 – Celebrul Florin Iordache

În nota de fundamentare depusă de inițiatori se spune că reglementarea acestei “situații extraordinare” (eliminarea de către Emil Boc a acestor pensii speciale a creat o nedreptate în 2010, în opinia autorilor) nu poate fi amânată și, prin urmare, “se impune adoptarea de măsuri speciale iemdiate de reparare a prejudiciilor create funcționarilor publici parlamentari, printr-un act normativ care să fie adoptat în procedură de urgență.”

Cinci au fost inițiatorii (care și-au pus semnătura pe Expunerea de motive) proiectului adoptat cu 198 voturi pentru, 4 împotrivă și 94 de abțineri, în plenul Camerei Deputaților, camera decizională în acest caz:

  • Florin Iordache (PSD), cel care a și elaborat proiectul
  • Virgil Delureanu (fost senator PSD)
  • Solomon Adrian (PSD)
  • Anghel Stanciu (PSD)
  • Kerekes Karoly (UDMR)

Posibila miză – rudele sărace și neamurile bugetare angajate la Parlament

Biografia unora dintre autorii și semnatarii legii indică faptul că reintroducerea pensiilor speciale pentru funcționarii parlamentari nu au fost întâmplătoare.

(Citiți și: ”Cum se acoperă pensiile speciale din Bugetul de stat”)

Mulți dintre ei își angajaseră în anii anteriorii familiile la cabinetul de parlamentar, fapt pentru care ANI a sesizat în 2015 Parchetul General. De atunci, instanța a pronunțat deja câteva condamnări pentru conflictu de interese generat de aceste situații.

Dovadă biografia unora dintre semnatarii Expunerii de motive:

Anghel Stanciu (foto), a fost ales de șase ori deputat de Iași (din 1992 și până în 2016), astfel încât acum s-a retras liniștit cu 4.600 de lei obținuți doar ca pensie suplimentară de parlamentar, la care se adaugă și pensia sa obișnuită, în funcție de contribuții.

În anul când a votat ca deputat pentru pensiile speciale ale parlamentarilor (de care beneficiază personal) și pentru cele ale funcționarilor parlamentari, Anghel Stanciu a fost condmanat definitiv, de  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), la şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, fiindcă şi-a angajat fiul şi nora la biroul său parlamentar din Iaşi.

În 2015, după votarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, Anghel Stanciu declara, citat de 7Est„Nu am remuşcări pentru că eu nu pentru mine am votat pensia, ci am votat pentru un Parlament puternic, care să fie populat cu oameni care renuţă la viaţa de zi cu zi şi fac ca mine 23 de ani naveta”.  Majorității pensionarilor, care câștigă în jur de 1.000 de lei, Anghel Stanciu le transmitea: „Să fie sănătoşi!”.

Karoly Kerekes (foto), a fost condamnat definitiv, tot în 2015, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese. El a fost găsit vinovat că a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncăal fiului său (Szilard Kerekes), în perioada 2006 – 2010, şi al soţiei sale (Ildiko Susana Kerekes), în perioada 2004 – 2009, în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 28 Mureş.

Instanța i-a interzis, pe termenul pedepsei, dreptul de fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie publică implicând exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

Subvenția medie acordată pentru fiecare astfel de pensionar: două pensii medii

Pensia medie a acestor angajați este modestă, comparativ cu a altor speciali, dar de peste trei ori pensia medie națională obișnuită.

Prin urmare, ei încasează o pensie medie de aproape 3.500 de lei net, dar au plătit contribuții pentru una de numai 2.050 brut.

De aproape 1.900 de lei, adică echivalentul a două pensii medii pe țară, bani proveniți din taxele și impozitele tuturor românilor, beneficiază ca urmare a modificărilor legislative făcute în 2015 de Florin Iordache (fost ministru al Justiției în Guvernul Sorin Grindeanu și inițiatorul OUG 13, care a scos sute de mii de persoane la proteste) și votate de câteva sute de parlamentari.

Ce-i mai special decât pensia specială: Două pensii speciale. Plus salariul, unii dintre ei

Marea extravaganță creată prin sistemul inventat de actuala coaliție este însă cumulul de pensii speciale.

În 2010, când Guvernul Emil Boc, silit de FMI și criza economică, a luat decizia radicală a desființării acestor privilegii, existau mai puțini beneficiari de asemenea venituri și mult mai puține astfel de pensii.

Sistemul complicat creat de PSD – ALDE este chiar mai complicat și mai generos, fiindcă permite un lucru care era imposibil înainte: cumulul de pensii speciale.

Aceasta, pentru că actuala pensie specială de parlamentar are statut de pensie suplimentară. Indemnizația pentru limită de vârstă se adaugă la pensia pe care o încasează foștii aleși pe baza contribuțiilor la sistemul public. Înainte de 2010, trebuia să alegi între pensia de parlamentar și cea meritată pe baza contribuțiilor virate la Fondul de pensii de-a lungul activității.

De la 1 iulie, indemnizațiile parlamentarilor activi s-au majorat de la 7.700 lei brut, la peste 13.000 lei brut pe lună. Ei și aleșii locali au fost principalii beneficiari ai Legii salarizării ce poartă semnătura Olguței Vasilescu, deoarece sunt primii care au ajuns în grila de salarizare la valoarea fixată pentru 2022.

Restul categoriilor de persoane plătite din bani publici vor primi diferențele treptat, începând de la anul și până în 2022.

Până la majorarea din iulie, pensia de parlamentar era de aproximativ 1.500 de lei pentru un mandat, 3.100 de lei pentru cei cu două mandate şi 4.600 de lei pentru cei cu cel puțin trei.

Modul de calcul va face ca acum aceste indemnizații să depășească 10.000 de lei pentru cel puțin trei mandate.

Formula de calcul: „Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată“.

Exemple de cumularzi de pensii

Gheorghe Emacu (foto), general de brigadă în rezervă, a avut în 2015 o pensie militară de 65.100 lei, care a crescut semnificativ ulterior. În primul rând, pentru că pensiile militare speciale au fost votate în 2015, dar au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, la aceasta s-a adăugat majorarea anuală, pe formula 100% din inflație și 50% din creșterea salariului corespondent obținut de cei în activitate).

Pentru mandatul de deputat din legislatura 2012 – 2016 (din partea UNPR, dar trecut ulterior la PSD), el primește de la stat și o indemnizație de fost parlamentar – alți aproximativ 1.550 de lei, lunar, adică peste 18.000 anual.

A deținut funcții de conducere în Ministerul Apărării, dar a fost și secretar de stat în Ministerul de Interne, iar în 2010,  la 52 de ani, a devenit doctor în Drept, cu o lucrare susținută la Academia de Poliție Al. I. Cuza.

Într-o discuție cu jurnalistul cursdeguvernare.ro, el recunoaște că indemnizația de parlamentar nu este tocmai corectă: “Acum, că dumneavoastră îmi spuneți că are o conotație imorală, tind să cred că aveți dreptate”.

Nu același lucru gândea și în 2016, când a votat pentru această pensie specială, alături de alți 286 de deputați. În decembrie 2015, în Camera Deputaților au existat un singur vot împotrivă și cinci abțineri, în condițiile în care liberalii au refuzat să voteze.

Gheorghe Emacu a votat și Legea 223 privind pensiile militare, în 2015, prin care aceste drepturi erau scoase din nou de sub aplicarea principiului contributitivității. 289 de deputați au votat atunci pentru reintroducerea pensiilor speciale pentru militari.

În opinia lui Gheorghe Emacu, pensia suplimentară a parlamentarilor va avea “o soartă ingrată”, adică va dispărea.

Acum, acest general în rezervă beneficiază de două pensii speciale. Pe amândouă le-a votat în perioada unicului său mandat de parlamentar.

La pensii speciale are dreptul și Gabriel Oprea (fost ofițer de intendență, a fost promovat de președinții României, de după 1989, la gradul de general cu trei stele). Acesta avea în 2015 o pensie specială de militar de 73.000 de lei net, potrivit ultimei declarații de avere. Ea a crescut consistent în 2016.

Conform legii, el are dreptul și la o pensie suplimentară de fost parlamentar în cuantum maxim, deoarece a fost în legislativ din 2004 și până în 2016. Aceasta înseamnă peste alți aproximativ 10.000 de lei pe lună.

Alt general în rezervă, Anghel Iordănescu, acum antrenor, are și el dreptul la două pensii speciale, deși le-a făcut pasager și nu a excelat în niciuna dintre cele două ocupații pentru care le primește: pensie militară și indemnizația specială de senator.

Marian Enache (foto), judecător la Curtea Constituțională, a terminat Facultatea de Drept în 1977, iar după Revoluție a intrat în politică. A fost deputat PSD, între 1990 și 1992 și 1996 – 2000. În 2012, a fost ales ca deputat UNPR.

Între perioadele petrecute în camera Deputaților, a fost consilier al președintelui Ion Iliescu, fiind considerat la vremea respectivă un apropiat al acestuia, iar între 1993 și 1996 a ocupat postul de ambasador în Republica Moldova.

Votat vara trecută, de către Parlament, pentru poziția de judecător CCR, el încasează primește de la stat următoarele venituri:

  • 44.570 lei anual pensia suplimentară de deputat (suma este mult mai mare începând din iulie anul acesta)
  • 24.900 de lei anual – pensia de la Casa Națională de Asigurări Sociale
  • 12.500 de lei anual – indemnizația primită pe baza Legii 341 din 12 iulie 2004, Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din 1989
  • aproape 172.000 lei anual – salariu de la CCR

Fiindcă PSD-ALDE, coaliția care conduce țara din 2012, a reinstaurat și cumulul dintre pensie și salariu, interzis de Cabinetul Emil Boc în cazul bugetarilor cu salariu peste media pe economie.

Ioan Bâldea (foto), fost deputat PRM, a lucrat ulterior și ca funcționar parlamentar, așa încât a revendicat și indemnizația suplimentară și pensia specială de funcționar, dar a pretins să-și și continue activitatea, ca personal contractual, la Parlament.

Lor li se adaugă numeroși alți aleși care au votat în 2015 pensii specialie și apoi s-au retras liniștiți cu pensii combinate: plătite din bugetul MApN și cel al Parlamentului, de exemplu.

 

Costisitoarea diferență dintre sistemul de dinainte de 2010 și cel actual

În august 2010 (înainte ca guvernul Boc să desființeze aceste pensii speciale), existau 516 de pensii de parlamentar, acum sunt peste 600.

Marea diferență față de ce se întâmpla atunci este că actualele pensii d eparlamentar sunt suplimentare. Dacă atunci aveau dreptul să aleagă între pensia ce le revenea conform contribuțiilor, acum, indemnizația se adaugă la pensia normală.

De aceea, subvențiile de la bugetul consolidat sunt mult mai mari:

  • în august 2010, pensia medie de parlamentar era de 3.642 de lei
  • din aceasta, statul subvenționa 1.593 de lei
  • subvenția anuală pentru cei 516 parlamentari era, prin urmare, de aproape nouă milioane de lei
  • acum, statul subvenționează întreaga pensie a foștilor parlamentari, astfel încât anul viitor, aceste pensii vor costa statul (contribuabilii), aproximativ 56 de milioane de lei

Bugetul camerelor, creștere vertiginoasă pentru a cuprinde pensiile speciale: pentru parlamentari și pentru salariați

În legea bugetului pe anul în curs, la Camera Deputaților era prevăzută o sumă de 9,442 miliarde lei pentru pensii, iar la Senat, 3,891 milioane.

Banii s-au epuizat însă în august, după ce indemnizațiile (salariile) parlamentarilor actuali au urcat consistent prin aplicarea legii slarizării, determinând și creșterea pensiilor suplimentare.

Așa încât, la rectificarea bugetară din septembrie, Parlamentul va trebui să primească o sumă peste dublul celei alocate la începutul anului, ca să acopere pensiile speciale ale celor 416 foști aleși, pe parcursul celei de-a doua jumătăți din 2017 – aproximativ 12 milioane pentru foștii deputați și încă șase milioane pentru foștii senatori.

Anul viitor, calculele arată un necesar total de 38,5 milioane de lei pentru foștii deputați și de 17,1 milioane de lei pentru foștii senatori. 

Pensiile în România – contextul :

Trebuie precizat că cuantumul pensiilor din materialul de față există în următorul context:

  • există 5,050 milioane pensionari
  • pensia medie în România este de 939 de lei
  • aproape 1,2 milioane de pensionari au pensii de cel mult 500 de lei
  • 449.239 de pensionari au între 501 și 600 de lei
  • 381.251 persoane au pensii între 601 și 700 de lei
  • 368.225 au pensii între 701 și 800 de lei
  • 430.000 aveau în iunie între 801 lei și pendia medie
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.8.2017

6 comentarii

  1. mariusmioc
    15.8.2017, 10:48 pm

    La tabelul prezentat, coloana „Total” nu reprezintă suma coloanelor „Cota suportată de BASS” și „Cota suportată din bugetul de stat”.
    Aveți vreo explicație pentru asta?

  2. Mariana Bechir
    16.8.2017, 11:08 am

    Da, este impozitul, de 300 de lei și puțin, care se plătește pentru suma ce depășește 2.000 de lei

  3. Mariana Bechir
    16.8.2017, 11:09 am

    impozitul pe venit

  4. Vali
    17.8.2017, 9:31 pm

    Pana acum s-a rostogolit in presa ca pensia de serviuci cea mai mare este de 35.000 lei/luna si s-a ajuns la concluzia ca este a unui fost procuror sef de la Arges. Acum veniti cu pensia de serviciu a lui Oprea, cum ca este de 73.000 lei net (desi in formular nu se precizeaza net sau brut), dar uitati sa precizati ca este un venit anual, deci se imparte la 12. Dati va rog link-ul unde Oprea a declarat ca are pensie militara de 73.000 lei net. Comparati datele dumneavoastra cu ce este scris si semnat in Declaratiile de avere ramase pe net. http://gov.ro/fisiere/ministri_fisiere/DA_OPREA_IUNIE_2015.pdf?fref=gc

Lăsați un comentariu


Stiri

O ”gafă diplomatică” provoacă retragerea militarilor turci de la un exercițiu NATO. Jens Stoltenberg cere scuze

Victor Bratu

Turcia își retrage cei 40 de soldați care participau la un exercițiu NATO în Norvegia, a anunțat vineri președintele Tayyip Erdogan, după ce numele său… Mai mult

Stiri

”Derogare” de la lege: OUG ”pe furiș” – pentru presiune pe companii de-a crește salariile

Adrian N Ionescu

Guvernul a publicat pe neașteptate o ordonanță de urgență prin care încearcă să oblige toate companiile private să crească salariile brute, astfel încât salariile nete… Mai mult

pagina-conferinte

Mediul de afaceri și presiunea impredictibilității legilor fiscale: Cum revenim la normalitate?

Ioana Morovan

București, 14 noiembrie 2017, Camera de Comerț și Industrie a României. Organizator: CursDeGuvernare.ro  Conferința: Mediul de afaceri și presiunea impredictibilității legilor fiscale: Cum revenim la normalitate? 15… Mai mult

Stiri

Documentul care umilește toată Terra civilizată: Cele 10 luni de guvernare Dragnea desființează binomul franco-german, dezvoltarea Chinei și aplombul tigrilor asiatici

Victor Bratu

Conducerea PSD, reunită vineri în şedinţa Comitetului Executiv Naţional (CExN) la Băile Herculane, analizează oficial stadiul implementării programului de guvernare. Neoficial, partidul urmează să decidă… Mai mult

Stiri

România în contratimp: Lucrările de construcţii în scădere spre deosebire de tendinţa europeană

Adrian N Ionescu

România se numără printre cele trei ţări din Uniunea Europeană care au raportat în septembrie scăderi anuale ale lucrărilor de construcţii, alături de Marea Britanie… Mai mult

Stiri

Germania / Angela Merkel intră în prelungirile negocierilor pentru formarea noului guvern

Iulian Soare

Discuțiile exploratorii între conservatorii cancelarului german Angela Merkel și cei doi potențiali parteneri de coaliție s-au blocat în primele ore ale zilei de vineri pe… Mai mult

Stiri

PNL și USR au depus la Parlament moţiunea de cenzură împotriva guvernului Tudose

Vladimir Ionescu

PNL și USR au înregistrat vineri la Parlament moţiunea de cenzură intitulată ”PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, în textul căreia fac inventarul ”minciunilor”,… Mai mult