Analiză / Reacție în lanț după executarea șeicului al-Nimr – Războiul rece Iran – Arabia Saudită rupe harta Orientului Mijlociu

de Carmen Gavrilă | 4.1.2016 .

iran arabia sauditaExecutarea liderului religios șiit – șeicul Nimr al-Nimr – de către Arabia Saudită a declanșat, așa cum se așteptau analiștii, o reacție în lanț care poate modifica ecuația și așa complexă din Orientul Mijlociu.

Reacția Iranului (șiit) a fost urmată de contrareacția Arabiei Saudite și a aliaților săi suniți, care au anunțat luni ruperea relațiilor diplomatice cu Teheranul. Bahrein, Emiratele Arabe și Sudanul sunt doar primele state, dintr-o listă care s-ar putea extinde, care au anunțat luni ruperea relațiilor cu Iranul.

Iată cum arată noul focar de conflict, care încurcă și mai tare strategiile statelor Occidentale implicate în Siria și în lupta contra ISI (Daesh) : reacția sateliților și consecințele – din Yemen până în Afganistan.

***

Încă dinainte de noul război rece dintre Rusia şi SUA, în Orientul Mijlociu s-au succedat etapele cu tensiuni în creştere ale unui război regional între Iran şi Arabia Saudită care are potenţialul de a schimba în 2016 harta geopolitică şi geostrategică a Orientului Mijlociu cu efecte până în Afganistan.

harta 1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Ruperea relaţiilor diplomatice dintre Arabia Saudită şi Iran, la iniţiativa Rhyadului, după executarea unui proeminent cleric şiit saudit şi incendierea ambasadei saudite de la Teheran, oricât de radicală ar părea mişcarea, nu este decât încă un grad care se adaugă la temperatura în creştere din relaţiile celor două state cu ambiţii hegemonice.

În plus, executarea lui Sheikh Nimr, un lider religios respectat de şiiţii saudiţi şi nu numai, de către o monarhie sunită, adânceşte şi mai puternic conflictul, cu accente tot mai violente în ultima vreme, dintre suniţi şi şiiţi în Orientul Mijlociu.

(Citiți și: ”Executarea șeicului Nimr al-Nimr de către Riad – un nou fitil aprins în Orientul Mijlociu”)

Nu este exclus ca ruptura dintre Arabia Saudită şi Iran să se extindă şi la alte state arabe, în special la cele din zona Golfului, mai ales că astăzi, şi Bahreinul, Emiratele Arabe şi Sudanul, au rupt relaţiile diplomatice cu Iranul, în semn de solidaritate cu Rhyadul.

Atât Iranul cât şi Arabia Saudită sunt mari producători de petrol, însă mai niciodată nu au fost de acord în ce priveşte politicile privind preţurile. Mai mult, în prezent Iranul, aşteaptă ridicarea sancţiunilor economice, şi este dispus să vândă mult şi ieftin ca să-şi redreseze economia.

Asta complică lucrurile pentru o Arabie Saudită profund afectată economic de preţul scăzut al petrolului şi de un deficit anunţat de 87 de miliarde dolari dar şi de costurile războiului Rhyadului în Yemen, împotriva rebelilor huti, care se ridică la 6 miliarde de dolari pe lună.

Şiiţi versus Suniţi

Poate că nu există alte două state mai diferite şi în acelaşi timp mai asemănătoare în Orientul Mijlociu. Asemănarea vine din faptul că ambele au regimuri autoritare care le plasează în fiecare an pe poziţii fruntaşe în topurile încălcărilor drepturilor omului. O primă diferenţă esenţială este că Iranul este majoritar şiit iar Arabia Saudită majoritar sunită. În plus, fiecare în parte îşi arogă rolul de lider pentru ramura respectivă a islamului.

Iranul are singura guvernare din lume cu baza în şiism şi s-a considerat întotdeauna, mai ales după revoluţia islamică din 1979, apărătorul şi protectorul şiiţilor din întreaga lume.

La rândul său, Arabia Saudită, pentru că are pe teritoriul său cele mai importante locuri sfinte islamice, Mecca şi Medina, îşi arogă rolul de protector al locurilor sfinte dar şi al musulmanilor suniţi.
De aici vine un prim strat al conflictului vechi dintre cele două puteri regionale, reflectând aproape la virgulă, schisma istorică, politică şi religioasă din islam, între suniţi şi şiiţi, pe care cei dintâi îi consideră eretici.

Arabia Saudită s-a simţit direct ameninţată de Iran, mai ales după revoluţia islamică din 79, când liderul spiritual al Iranului şi părintele revoluţiei, Ayatollahul Khamenei, a vorbit deschis despre exportarea revoluţiei islamice – un concept care ameninţa cu distrugerea nu doar puterea familiei Saud dar şi toate monarhiile Golfului.

Iranul a şi acţionat în consecinţă, stabilindu-şi capete de pod în zonele locuite de şiiţi din statele arabe, din Irak în Liban în Yemen şi până în Arabia Saudită.

Conflictul iraniano-saudit are şi un important strat etnic, pentru că Iranul are o limbă şi o populaţie majoritară de origine indo-europeană în timp ce Arabia Saudită are o limbă şi o populaţie arabă din ramura semită.
Ruptura este şi una culturală, nu de puţine ori iranienii făcând referinţă la originea lor nobilă şi cultura lor rafinată spre deosebire de arabii nomazi.

Punctele nevralgice

2015 i-a adus Iranului un suflu nou care i-a consolidat influenţa în întregul Orient Mijlociu, după implicarea în forţă a aliatului său Rusia în Siria şi după acordul său nuclear cu marile puteri occidentale, care dă un spaţiu de respiro economiei iraniene copleşită de sancţiuni ani la rând. 2016 va aduce cel mai probabil o reaşezare şi mai evidentă a taberei sunite în raport cu cea şiită, pe linia conflictului saudito-iranian, ceea ce va duce la rupturi majore ale hărţii Orientului Mijlociu.

În comparaţie cu Iranul, Arabia Saudită are un dezavantaj major şi anume că are pe teritoriul său o populaţie şiită, oficial de 5%, dar după alte surse independente de 10%. Este vorba despre o populaţie e drept arabă dar care priveşte, în bună parte, Iranul ca pe singurul protector în faţa unor autorităţi saudite care nu tolerează deloc diferenţele, tratează minoritarii ca pe cetăţeni de mâna a doua şi îi   consideră duşmani gata oricânt să acţioneze din interior pentru a destabiliza statul. Ce e drept, nu de puţine ori, în spatele unor atentate şi revolte în rândul şiiţilor saudiţi, s-a întrezărit mâna Iranului.

În schimb, Iranul, deşi are pe teritoriul său o minoritate arabă, aceasta nu are legături foarte strânse cu Arabia Saudită, în special pentru că aceasta nu agreează wahabismul – curentul islamic saudit.

În plus, o bună parte dintre iranienii suniţi sunt de altă etnie decât arabă iar asta reprezintă o altă cauză pentru care nu simt că ar putea privi spre Arabia Saudită ca spre un potenţial protector. În plus, minoritatea sunită iraniană, deşi reclamă discriminare, are totuşi ceva mai multe drepturi în Iran decât cea şiită în Arabia Saudită.

harta 2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Irakul – lupta intereselor sectare

Iranul şi Arabia Saudită se ciocnesc şi în Irak. Aici însă, iranienii câştigă şi vor mai câştiga şi anul acesta teren în defavoarea saudiţilor, în condiţiile în care, guvernul irakian este majoritar şiit, la fel populaţia care mai ales acum sub ameninţarea teroriştilor suniţi din Daesh/aşa zisul Stat Islamic, văd în Iran şi în miliţiile şiite finanţate şi înarmate de Teheran, singurii protectori. Rhyadul a încercat să îşi fixeze capete de pod în Irak, în zonele sunite printr-o politică de sprijinire a mişcărilor religioase sunite wahabite şi prin finanţarea şi înarmarea de voluntari pentru grupări jihadiste, inclusiv pentru Daesh.

Paradoxal, în acest punct, mai degrabă Iranul este oarecum pe aceeaşi lungime de undă cu Satele Unite decât aliatul tradiţional al Washingtonului, Arabia Saudită, în ce priveşte Daesh. Evident că loviturile aeriene ale coaliţiei în Irak împotriva ţintelor Daesh, avantajează Iranul care îşi vede slăbit un nou duşman de moarte – Daesh. Cumva pare să se repete istoria, pentru că tot SUA au scăpat Iranul de un alt mare duşman în Irak, Saddam Hussein. Însă chiar dacă, deocamdată Iranul pare să aibă un avans serios în lupta cu Arabia Saudită pentru influenţă în Irak, deznodământul este încă departe, câtă vreme, Daesh mai controlează teritorii importante în Irak.

Siria – războiul civil alimentat de departe

Bashar al Assad a moştenit de la tatăl său Hafez o alianţă cu Iranul care este unică în Orientul Mijlociu dar paradoxală în aparenţă. E vorba despre o alianţă între un Iran construit pe teocraţie şi o Sirie guvernată de partidul Baas pe baza unei ideologii socialiste în stil arab – aşadar două regimuri complet diferite.

Dar este vorba şi de o alianţă între un stat iranian şiit şi o republică în care puterea e deţinută de o minoritate alawită – sectă şiită. De la bun început Iranul şi Arabia Saudită au fost pe poziţii diametral opuse în Siria, mai ales odată cu izbucnirea revoltelor populare care s-au transformat acolo în război civil.

Monarhia Saudită care s-a simţit mereu ameninţată de republica socialistă baasistă a familiei Assad nu a ezitat să sprijine şi să finanţeze diversele grupări sunite radicale, inclusiv Daesh, în lupta lor pentru înlăturarea lui Bashar al Assad şi crearea unii stat islamic sunit în Siria.

Iranul, la rândul său, s-a grăbit să îşi protejeze singurul aliat arab constant, prin trimiterea în Siria de militari din rândul Gărzilor Revoluţionare Islamice – Pasdaran şi prin mobilizarea mişcării şiite libaneze Hezbollah care în prezent luptă şi ea pe teritoriul sirian cu grupările de opoziţie la regimul Assad, indiferent că e vorba de moderaţi sau de jihadişti.

Deşi lupta prin interpuşi dintre Iran şi Arabia Saudită în Siria a fost relativ echilibrată, intervenţia Rusiei a înclinat uşor balanţa în favoarea Iranului şi a regimului Assad.

Chiar dacă Moscova şi Teheranul nu ţin de fapt, neapărat, ca Bashar Al Assad să rămână la putere în urma unui proces de tranziţie, pentru cele două puteri important este ca în Siria să existe un regim aliat, iar un astfel de regim nu are nicidecum cum să fie unul islamist sunit controlat de Arabia Saudită.

Problema pentru saudiţi în acest caz este că nici coaliţia internaţională, cu SUA în frunte nu doreşte ca, după Bashar, Siria să capete un regim islamist.

Tensiunile acutizate acum dintre Iran şi Arabia Saudită riscă să pună în pericol procesul de pace în Siria şi negocierile privind o tranziţie politică programate pentru 25 ianuarie. Acum va fi cu atât mai greu ca diversele tabere susţinute de Iran şi Arabia Saudită să se aşeze la aceeaşi masă.

În plus, nici până acum nu există o înţelegere clară privind grupările care urmează să negocieze de vreme ce Rusia şi Statele Unite, dar şi restul actorilor cu miză în Siria, nu au căzut de acord asupra diferenţierii între „opozanţi moderaţi” şi „terorişti”.

harta 3

(Arabia Saudita vs Iran sursa www.theglobeandmail.com) CLIK PENTRU MĂRIRE)

Sateliţii reacţionează: Consecințele

Conflictul iraniano-saudit este evident şi în Liban, şi tot prin interpuşi.

În timp ce Iranul controlează mişcarea şiită Hezbollah, pe care de atfel a şi creat-o, în linie cu ideologia de exportare a revoluţiei islamice şiite şi de protejare a şiiţilor din Orientul Mijlociu, Arabia Saudită a alimentat mai ales prin finanţări diverse asociaţii şi iniţiative sunite în Liban. Totuşi, saudiţii nu au avut foarte mult succes în a-şi fideliza interpuşi libanezi suniţi.

De exemplu, chiar dacă fostul premeier Rafiq Hariri, a avut o relaţie în special economică, foarte bună cu Rhyadul, el nu a acceptat şi importul de ideologie wahabită în Liban. Lucrurile nu s-au schimbat, simpatia libanezilor suniţi nu a crescut pentru saudiţi, deşi, de exemplu, în timpul războiului Israel-Hezbollah din 2016, pe drumurile libaneze era o avalanşă de ajutoare umanitare din Arabia Saudită.

Deşi libanezii suniţi detestă regimul Assad, în condiţiile în care Siria a ocupat ani la rând Libanul vecin, acum populaţia este îngrijorată de războiul civil care s-a revărsat din Siria peste graniţă şi a adus nu doar un număr sufocant de refugiaţi pentru o ţară atât de mică precum Libanul, dar şi o instabilitate crescută.

Asta pentru că, tot prin interpuşii Hezbollah şi Daesh, conflictul Iran-Arabia Saudită s-a manifestat deschis, cu atentate pe teritoriul libanez, cel mai recent, înainte de atacurile de la Paris, când Daesh a atacat ţinte Hezbollah în cartierul şiit al Beirutului.

Cel mai probabil, lupta prin interpuşi dintre Iran şi Arabia Saudită se va înteţi anul acesta în Liban, iar potenţialul exploziv este uriaş în condiţiile în care rănile războiului civil libanez, pe coordonate inclusiv sectare, sunt încă deschise.

(Arabia Saudită vs Iran: un război prin interpuşi în Orientul Mijlociu, sursa The Maghreb and Orient Courier) (CLICK PENTRU MĂRIRE)

(Arabia Saudită vs Iran: un război prin interpuşi în Orientul Mijlociu, sursa The Maghreb and Orient Courier) (CLICK PENTRU MĂRIRE)

Reacția în lanț: din Yemen până în Afganistan

Yemenul este altă zonă de conflict iraniano-saudit, de data aceasta cu balanţa înclinată favorabil spre Rhyad.

Dar, în timp ce Arabia Saudită conduce o primă coaliţie de state arabe din istoria modernă împotriva rebelilor huti yemeniţi, Iranul îi sprijină doar sporadic pe rebeli iar discursul său critic pentru intervenţia arabă, nu a fost dublat şi de eforturi consistente pe teren, mai ales că asta ar fi însemnat să lupte cu toate statele arabe din coaliţie.

În plus, conflictul din Yemen este prea complicat şi prea fără deznodământ într-un viitor previzibil pentru Iran, din cauza multitudinii de actori non statali de la triburi concurente, la Daesh şi Al Qaida. Posibil ca Iranul să se implice mai mult doar dacă Daesh va câştiga anul acesta teren în Yemen, pe măsură ce pierde în Siria şi Irak.

De altfel, tot pentru Yemen, Arabia Saudită şi-a mobilizat un alt aliat – Sudanul, unde Arabia Saudită are poate unul dintre capetele de pod cele mai puternice din aria sa de influenţă.

În schimb, Iranul este inexistent politic în Sudan. Pe fondul sancţiunilor economice americane care i-au şubrezit economia, regimul sudanez s-a îndreptat tot mai mult, pentru sprijin, spre bogata Arabie Saudită, în special după divizarea din 2011, când Sudanul a pierdut peste o treime din teritoriu şi cele mai importante zăcăminte de petrol. Astfel că, regimul de la Khartoum, unul dintre cele mai crude şi sângeroase din regiune, a strâns atât de mult relaţiile cu Arabia Saudită încât a acceptat să trimită sute de soldaţi să lupte de partea Rhyadului, în războiul din Yemen, împotriva rebelilor huti. Pentru această dovadă de loialitate, Sudanul a primit din partea saudiţilor 1 miliard de dolari în 2015.

Şi Bahreinul este pe harta rupturii dintre polul iranian şi cel saudit. Bahreinul a mers pe urmele Rhyadului şi a rupt relaţiile diplomatice cu Iranul dar asta nu e o surpriză mai ales că în Bahrein, puterea este în mâinile minorităţii sunite, cu susţinerea Arabiei Saudite şi împotriva căreia majoritatea şiită a populaţiei s-a revoltat, în 2011, pe fondul primăverii arabe. Rănile conflictului saudito-şiit aici sunt vechi şi ţin inclusiv de pretenţii teritoriale.

După revoluţia islamică, liderul suprem iranian, Ayatollahul Khameni, a sugerat că Bahreinul ar trebui să fie parte a Iranului. Din 2011 până acum, tensiunile dintre populaţie şi putere au continuat şi nu este exclus ca anul acesta să asistăm la reaprinderi violente ale unui conflict care chiar dacă nu a mai ţinut prima pagină a ziarelor, continuă să fie alimentat de lupta hegemonică dintre Iran şi Arabia Saudită.

La fel se întâmplă în Afganistan unde cei 20% de afgani şiiţi, privesc spre Iran ca spre un protector, mai ales după ce au scăpat de urgia talibanilor suniţi care au procedat la adevărate epurări în rândul populaţiei şiite, cât au avut controlul, până la intervenţia internaţională.

Iranul chiar a colaborat cu SUA pentru contracararea talibanilor, în prima parte a războiului din Afganistan iar pe teritoriul iranian sunt încă câteva milioane de refugiaţi afgani. În schimb, unii centri de putere din Arabia Saudită au susţinut, financiar şi cu arme, grupări sunite dar şi pe talibanii afgani, în special împotriva ocupaţiei sovietice a Afganistanului.

În prezent, situaţia se complică în Afganistan după ce anul trecut Daesh şi-a făcut tot mai simţită prezenţa, şi chiar a înfiinţat un radio local pentru a-şi răspândi ideologia şi a aduna simpatizanţi. Din nou, elemente din Arabia Saudită sunt acuzate că sprijină extinderea puterii Daesh în timp ce Iranul este criticat pentru că racolează afgani şiiţi pentru a lupta în Siria şi Irak împotriva grupărilor radicale jihadiste sunite.

***
Carmen Gavrilă este jurnalist la Radio România, specializat în problemele Orientului Mijlociu

Publicat la data de 4.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Siguranţa energetică – lăsată la dispoziția rușilor și a iernii: Comisia de Industrii din Cameră lucrează la anularea obligației de-a face stocuri de gaze

Furnizorii de gaze naturale nu vor mai fi obligaţi de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) să constituie depozite pentru iarna viitoare,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Germania & Franţa / Relaţiile economice ale României cu actorii principali ai reformării UE

Turul de forţă transatlantic al diplomaţiei româneşti a fost marcat vizibil în primul rând de reperele politice, dar parteneriatul economic al României cu Franţa şi...Citeste mai departe »

Marin Pana

Leul, aproape indiferent la criza politică

Moneda naţională s-a păstrat remarcabil de stabilă în raport cu valutele străine în perioada în care criză politică declanşată de disputa Dragnea – Grindeanu...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Agendele diferite ale elitelor și cetățenilor europeni pun în pericol viitorul UE

Liderii UE par a avea numai motive de bucurie: creșterea economică revine, candidații pro-europeni au câștigat în Olanda și Franța, Brexit pare să genereze...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

GfK: Afacerile din retail vor creşte în România de cinci ori mai mult decât media europeană, în 2017

Rata de creştere a cifrei de afaceri a spaţiilor comerciale de retail din România va fi de 10% în acest an, cu mult peste...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id