Analiză Atlantic Council / Mesajul lui Putin către Trump: ridicați sancțiunile sau Ucraina o pățește!

de Victor Bratu | 12.2.2017 .

Armata ucraineană aduce artilerie în apropiere de linia frontului

Volodymyr Yermolenko, expert al Internews Ukraine și UkraineWorld group, și Tetyana Ogarkova, șef al  departamentului de mobilizare internațională la Ukraine Crisis Media Centre, au publicat pe site-ul Atlantic Council o analiză a ultimelor evoluții militare din Ucraina ce are drept concluzie: Vladimir Putin îi forțează mâna lui Donald Trump ca să decidă ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei.

Analiza este preluată de săptămânalul Newsweek.

Pe data de 29 ianuarie 2017, luptele din Avdiivka, localitate din estul Ucrainei aflată pe teritoriu controlat de forțele guvernamentale, au cunoscut o serioasă escaladare. Bătălia a început în apropierea liniei de demarcație aflată la 6 kilometri nord de Donetsk și a continuat cu aceeași intensitate până pe data de 3 februarie.

Click pentru mărire

Potrivit rapoartelor oficiale, 13 militari ucraineni au fost uciși și 93 răniți de la intensificarea ostilităților. Alți 3 civili au fost omorâți, unaul a fost rănit. Un jurnalist britanic a fosr rănit, fiind operat la spitalul din Dnipro.

Bombardamentele agresive lansate din teritoriile controlate de separatiști au      afectat și zonele rezidențiale din apropiere. Orașul a fost lăsat fără energie electrică, încălzire și apă potabilă, reparația instalațiilor afectate de bombardemente fiind imposibilă din cauza tirurilor frecvente.

Ostilitățile s-au desfășurat însă pe un front mai larg, care a afectat orașele Mariupol, Mariinka, Opytne, Pisky, Popasna. Misiunea specială a OSCE de monitorizare a raportat o creștere dramatică, fără precedent, a violărilor acordurilor de încetare a focului în aria Avdiivka-Yasynuvata-aeroportul Donetsk.

O analiză a factorilor-cheie, atât globali cât și locali, ajută la explicarea situației prezente.

Aspecte globale: jocurile de război rusești

Războiul din estul Ucrainei a fost provocat de grupări militare pro-ruse și ruse, în primăvara anului 2014, ca răspuns la protestele Euromaidan din Kiev. De la debutul conflictului, Rusia și-a menținut implicarea în regiunea Donbas.

În ciuda faptului că președintele Vladimir Putin și purtătorul de cuvânt Dmitry Peskov au negat participarea Rusiei și au descris luptele din Donbas ca fiind ”un conflict intern al Ucrainei”, dovezi copleșitoare au demonstrat prezența militară și politică a Rusiei în Donbas. Chiar și instituții în general precaute în afirmații, precum Tribunalul de la Haga, au afirmat ”existența unui conflict armat internațional” în estul Ucrainei.

Astăzi, Kremlinul se folosește din ce în ce mai mult de tensiunile din Donbas pentru a influența politica internă a Ucrainei, încercând să slăbească actualul guvern pro-Occidental.

Aspecte globale: slăbirea acordurilor de la Minsk

Situația din estul Ucrainei se agravează într-un moment în care  acordurile de la Minsk sunt cel mai puțin respectate de la intrarea lor în vigoare. În Ucraina, aceste acorduri au o slabă susținere populară, însă politica oficială a guvernului este  de respectare deplină, cu mențiunea că privește prioritară componenta de securitate, despre care afirmă că trebuie implementată înaintea celei politice.

Pentru ruși, blocarea acordurilor de la Minsk echivalează cu îndepărtarea perspectivei de ridicare a sancțiunilor internaționale. Rusia și aliații săi au apelat la tactica escaladării conflictelor și în 2014 și în 2015, înainte de debutul negocierilor găzduite la Minsk, pentru a se asigura că acordurile se încheie în condițiile Moscovei, iar sitația pare să se repete și în prezent.

Aspecte globale: convorbirile Trump-Putin

O convorbire telefonică a președinților SUA, Donald Trump, și Rusiei, Vladimir Putin, care a avut loc pe  28 ianuarie, nu a avut ca efect o decizie americană de ridicare a sancțiunilor. Escaladarea luptelor din estul Ucrainei chiar în ziua următoare acestei convorbiri poate fi percepută ca un semnal transmis lui Donald Trump că securitatea Ucrainei stă în mâinile lui Putin și că acesta poate determina un curs al acțiunilor care să agraveze situația dacă sancțiunile nu sunt ridicate.

Aspecte locale: războiul de artilerie

Deși acordurile de la Minsk prevăd că tot armamentul greu trebuie retras la 30 de km de linia frontului această condiție nu este îndeplinită. Situația recentă din Avdiivka este însă îngrijorătoare din cauză că armamentul greu nu a mai fost utilizat la această intensitate de luni de zile.

Unul dintre aspectele tragice ale acestui episod este că luptele se poartă în zone dens populată, unitățile militare fiind cantonate de multe ori chiar în orașe, în zone rezidențiale. Bombardamentele din Avdiivka, de exemplu, au fost lansate din zone rezidențiale ale Donetsk, prin urmare contra-atacul vizează aceleași zone rezidențiale. Suplimentar, atacurile au vizat în plină iarnă infrastructura municipală de apă, electricitate și încălzire.

Aspecte locale: o încetare a focului hibridă

În ciuda acordurilor de la Minsk, o încetare definitivă a focului nu s-a petrecut în regiunea Donbasî răboiul hibrid producând o încetare a focului hibridă.

Lupte sporadice sunt consemnate în fiecare săptămână, iar ce s-a întâmplat în Avdiivka nu este prima situație în care acordul de încetare a luptelor este încălcat pe scară largă- la sfârșitul lui decembrie 2016 situația s-a repetat în Svitlodarska.

Războiul a revenit azi în multe poziții ale frontului.

Aspecte locale: muniția rusească

Forțele armate pro-ruse și ruse folosesc în estul Ucrainei armament și muniție care tranzitează granița ruso-ucraineană. Granița nu este sub control ucrainean, iar Rusia ”permite” OSCE să monitorizeze doar două puncte de trecere a frontierei- o încălcare a prevederilor acordurilor Minsk.

Posibilitatea separatisștilor de a continua luptele cu ajutorul artileriei sau a tehnologiilor sofisticate poate fi explicată numai de faptul că există o linie constantă de aprovizionare din Rusia.

Aspecte locale: manevre ucrainene

Christopher Miller, corespondent al RFE/RL, scrie că ”începând cu jumătatea lunii decembrie, forțele armate ucrainene au avansat în zonele gri, micșorând spațiile dintre acestea și separatiști”.

Oficialii Ucrainei afirmă că trupele guvernamentale nu au încălcat acordurile de la Minsk pentru că nu au trecut peste liniile de demarcație convenite și se deplasează în interiorul teritoriilor aflate sub control guvernamental.

Ca urmare a acestor manevre, efectuate de ambele părți, s-au consemnat constant lupte în care s-a folosit armament ușor. De această dată, separatiștii au răspuns cu tunuri și rachete Grad la manevrele armatei guvernamentale.

Aspecte locale: Donetsk-Horlivka, un drum strategic

Un factor important în acest conflict este transportul. Avdiivka este un oraș strategic care ar putea fi punctul slab al forțelor separatiste. Experți militari afirmă că a avea controlul șoselei Donetsk-Horlivka, care traversează suburbiile din Avdiivka, este esențial în circumstanțele actuale și ar îmbunătăți în mod substanțial capacitatea de apărare a Ucrainei.

Noile poziții ocupate de armata guvernamentală se află în teritoriul controlat de guvernul de la Kiev, conform prevederilor acordurilor Minsk, dar sunt considerate a fi  provocări strategice de către separatiști- asta explică motivele atacului declanșat de separatiști.

Aspecte interne: rolul lui Akhmetov

Rinat Akhmetov, unul dintre cei mai puternici oligarhi ucraineni, supranumit ”stăpânul Donbasului”, are încă afaceri importante de ambele părți ale liniei de demarcație.

Akhmetov deține mine de cărbune în teritoriile separatiste și uzine producătoare de oțel și electricitate în zonele controlate de armata guvernamentală. Administrațiile separatiste ale autoproclamatei republici populare Donetsk au în componență oameni apropiați lui Rinat Akhmetov, precum Dmitry Trapeznikov, Alexei Granovsky și Maksim Leshchenko.

Akhmetov ar putea juca rolul de intermediar al acordurilor de frontieră dar poate fi perceput și ca obstacol, ca aliat al celeilalte părți.

Aceștia sunt factorii care arată trista realitate: o înțelegere în conflictul ucrainean este departe de a fi atinsă, iar cea mai mică schimbare de a balansului poate provoca noi lupte.

În esență, în ciuda repetatelor negări ale implicării sale în conflict, Rusia a provocat războiul din Ucraina în 2014, îl susține de atunci și până în prezent. Și tot la Moscova se află cheia de rezolvare a conflictului.

Pe care îl poate încheia silită, sau în propriile condiții- depinde de Occident.

Etichete: , , , , ,

+

Publicat la data de 12.2.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română