La obiect

Digitalizarea companiilor: Managerii văd beneficiile, dar nu și pericolul amânărilor. Majoritatea firmelor – nepregătite pentru provocările viitorului

Jumătate din managerii companiilor românești viabile nu consideră că transformarea digitală este cea mai mare prima prioritate a strategiei lor. Și, în marea lor majoritate,… Mai mult

09.07.2018

Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Analiză Atlantic Council / Mesajul lui Putin către Trump: ridicați sancțiunile sau Ucraina o pățește!

de Victor Bratu 12.2.2017

Armata ucraineană aduce artilerie în apropiere de linia frontului

Volodymyr Yermolenko, expert al Internews Ukraine și UkraineWorld group, și Tetyana Ogarkova, șef al  departamentului de mobilizare internațională la Ukraine Crisis Media Centre, au publicat pe site-ul Atlantic Council o analiză a ultimelor evoluții militare din Ucraina ce are drept concluzie: Vladimir Putin îi forțează mâna lui Donald Trump ca să decidă ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei.

Analiza este preluată de săptămânalul Newsweek.

Pe data de 29 ianuarie 2017, luptele din Avdiivka, localitate din estul Ucrainei aflată pe teritoriu controlat de forțele guvernamentale, au cunoscut o serioasă escaladare. Bătălia a început în apropierea liniei de demarcație aflată la 6 kilometri nord de Donetsk și a continuat cu aceeași intensitate până pe data de 3 februarie.

Click pentru mărire

Potrivit rapoartelor oficiale, 13 militari ucraineni au fost uciși și 93 răniți de la intensificarea ostilităților. Alți 3 civili au fost omorâți, unaul a fost rănit. Un jurnalist britanic a fosr rănit, fiind operat la spitalul din Dnipro.

Bombardamentele agresive lansate din teritoriile controlate de separatiști au      afectat și zonele rezidențiale din apropiere. Orașul a fost lăsat fără energie electrică, încălzire și apă potabilă, reparația instalațiilor afectate de bombardemente fiind imposibilă din cauza tirurilor frecvente.

Ostilitățile s-au desfășurat însă pe un front mai larg, care a afectat orașele Mariupol, Mariinka, Opytne, Pisky, Popasna. Misiunea specială a OSCE de monitorizare a raportat o creștere dramatică, fără precedent, a violărilor acordurilor de încetare a focului în aria Avdiivka-Yasynuvata-aeroportul Donetsk.

O analiză a factorilor-cheie, atât globali cât și locali, ajută la explicarea situației prezente.

Aspecte globale: jocurile de război rusești

Războiul din estul Ucrainei a fost provocat de grupări militare pro-ruse și ruse, în primăvara anului 2014, ca răspuns la protestele Euromaidan din Kiev. De la debutul conflictului, Rusia și-a menținut implicarea în regiunea Donbas.

În ciuda faptului că președintele Vladimir Putin și purtătorul de cuvânt Dmitry Peskov au negat participarea Rusiei și au descris luptele din Donbas ca fiind ”un conflict intern al Ucrainei”, dovezi copleșitoare au demonstrat prezența militară și politică a Rusiei în Donbas. Chiar și instituții în general precaute în afirmații, precum Tribunalul de la Haga, au afirmat ”existența unui conflict armat internațional” în estul Ucrainei.

Astăzi, Kremlinul se folosește din ce în ce mai mult de tensiunile din Donbas pentru a influența politica internă a Ucrainei, încercând să slăbească actualul guvern pro-Occidental.

Aspecte globale: slăbirea acordurilor de la Minsk

Situația din estul Ucrainei se agravează într-un moment în care  acordurile de la Minsk sunt cel mai puțin respectate de la intrarea lor în vigoare. În Ucraina, aceste acorduri au o slabă susținere populară, însă politica oficială a guvernului este  de respectare deplină, cu mențiunea că privește prioritară componenta de securitate, despre care afirmă că trebuie implementată înaintea celei politice.

Pentru ruși, blocarea acordurilor de la Minsk echivalează cu îndepărtarea perspectivei de ridicare a sancțiunilor internaționale. Rusia și aliații săi au apelat la tactica escaladării conflictelor și în 2014 și în 2015, înainte de debutul negocierilor găzduite la Minsk, pentru a se asigura că acordurile se încheie în condițiile Moscovei, iar sitația pare să se repete și în prezent.

Aspecte globale: convorbirile Trump-Putin

O convorbire telefonică a președinților SUA, Donald Trump, și Rusiei, Vladimir Putin, care a avut loc pe  28 ianuarie, nu a avut ca efect o decizie americană de ridicare a sancțiunilor. Escaladarea luptelor din estul Ucrainei chiar în ziua următoare acestei convorbiri poate fi percepută ca un semnal transmis lui Donald Trump că securitatea Ucrainei stă în mâinile lui Putin și că acesta poate determina un curs al acțiunilor care să agraveze situația dacă sancțiunile nu sunt ridicate.

Aspecte locale: războiul de artilerie

Deși acordurile de la Minsk prevăd că tot armamentul greu trebuie retras la 30 de km de linia frontului această condiție nu este îndeplinită. Situația recentă din Avdiivka este însă îngrijorătoare din cauză că armamentul greu nu a mai fost utilizat la această intensitate de luni de zile.

Unul dintre aspectele tragice ale acestui episod este că luptele se poartă în zone dens populată, unitățile militare fiind cantonate de multe ori chiar în orașe, în zone rezidențiale. Bombardamentele din Avdiivka, de exemplu, au fost lansate din zone rezidențiale ale Donetsk, prin urmare contra-atacul vizează aceleași zone rezidențiale. Suplimentar, atacurile au vizat în plină iarnă infrastructura municipală de apă, electricitate și încălzire.

Aspecte locale: o încetare a focului hibridă

În ciuda acordurilor de la Minsk, o încetare definitivă a focului nu s-a petrecut în regiunea Donbasî răboiul hibrid producând o încetare a focului hibridă.

Lupte sporadice sunt consemnate în fiecare săptămână, iar ce s-a întâmplat în Avdiivka nu este prima situație în care acordul de încetare a luptelor este încălcat pe scară largă- la sfârșitul lui decembrie 2016 situația s-a repetat în Svitlodarska.

Războiul a revenit azi în multe poziții ale frontului.

Aspecte locale: muniția rusească

Forțele armate pro-ruse și ruse folosesc în estul Ucrainei armament și muniție care tranzitează granița ruso-ucraineană. Granița nu este sub control ucrainean, iar Rusia ”permite” OSCE să monitorizeze doar două puncte de trecere a frontierei- o încălcare a prevederilor acordurilor Minsk.

Posibilitatea separatisștilor de a continua luptele cu ajutorul artileriei sau a tehnologiilor sofisticate poate fi explicată numai de faptul că există o linie constantă de aprovizionare din Rusia.

Aspecte locale: manevre ucrainene

Christopher Miller, corespondent al RFE/RL, scrie că ”începând cu jumătatea lunii decembrie, forțele armate ucrainene au avansat în zonele gri, micșorând spațiile dintre acestea și separatiști”.

Oficialii Ucrainei afirmă că trupele guvernamentale nu au încălcat acordurile de la Minsk pentru că nu au trecut peste liniile de demarcație convenite și se deplasează în interiorul teritoriilor aflate sub control guvernamental.

Ca urmare a acestor manevre, efectuate de ambele părți, s-au consemnat constant lupte în care s-a folosit armament ușor. De această dată, separatiștii au răspuns cu tunuri și rachete Grad la manevrele armatei guvernamentale.

Aspecte locale: Donetsk-Horlivka, un drum strategic

Un factor important în acest conflict este transportul. Avdiivka este un oraș strategic care ar putea fi punctul slab al forțelor separatiste. Experți militari afirmă că a avea controlul șoselei Donetsk-Horlivka, care traversează suburbiile din Avdiivka, este esențial în circumstanțele actuale și ar îmbunătăți în mod substanțial capacitatea de apărare a Ucrainei.

Noile poziții ocupate de armata guvernamentală se află în teritoriul controlat de guvernul de la Kiev, conform prevederilor acordurilor Minsk, dar sunt considerate a fi  provocări strategice de către separatiști- asta explică motivele atacului declanșat de separatiști.

Aspecte interne: rolul lui Akhmetov

Rinat Akhmetov, unul dintre cei mai puternici oligarhi ucraineni, supranumit ”stăpânul Donbasului”, are încă afaceri importante de ambele părți ale liniei de demarcație.

Akhmetov deține mine de cărbune în teritoriile separatiste și uzine producătoare de oțel și electricitate în zonele controlate de armata guvernamentală. Administrațiile separatiste ale autoproclamatei republici populare Donetsk au în componență oameni apropiați lui Rinat Akhmetov, precum Dmitry Trapeznikov, Alexei Granovsky și Maksim Leshchenko.

Akhmetov ar putea juca rolul de intermediar al acordurilor de frontieră dar poate fi perceput și ca obstacol, ca aliat al celeilalte părți.

Aceștia sunt factorii care arată trista realitate: o înțelegere în conflictul ucrainean este departe de a fi atinsă, iar cea mai mică schimbare de a balansului poate provoca noi lupte.

În esență, în ciuda repetatelor negări ale implicării sale în conflict, Rusia a provocat războiul din Ucraina în 2014, îl susține de atunci și până în prezent. Și tot la Moscova se află cheia de rezolvare a conflictului.

Pe care îl poate încheia silită, sau în propriile condiții- depinde de Occident.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.2.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Donald Trump – supărat pe FED pentru creșterea dobânzilor

Adrian N Ionescu

Preşedintele Donald Trump a criticat politica băncii centrale a SUA (Rezerva Federală, FED) de majorare graduală a dobânzii de politică monetară, nemulțumit de eventualul impact… Mai mult

Stiri

Vladimir Putin, invitat la Washington de Donald Trump. Șeful comunității de informații din SUA, luat prin surprindere

Iulian Soare

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a cerut consilierului său pentru securitate naţională, John Bolton, să îl invite la Washington pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a… Mai mult

Stiri

Polițiștii îi cer președintelui să nu promulge noul Cod Rutier

Vladimir Ionescu

Grupul Poliţiştilor Rutieri din România îi cere preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare deschisă, să nu promulge modificările la Codul Rutier, întrucât “numărul accidentelor rutiere, având… Mai mult

Stiri

Magistrații de la Curtea Supremă trebuie să redacteze, în vacanța judecătorească, toate hotărârile pronunțate

Vladimir Ionescu

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, le-a cerut tuturor magistraților de la această instanță să profite de vacanța judecătorească și să redacteze,… Mai mult

Stiri

Comisia de Etică a Universităţii de Vest din Timişoara: Florian Bodog a plagiat o treime din lucrarea de doctorat

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, a plagiat o treime din lucrarea de doctorat, conform verdictului dat de Comisia de Etică a Universităţii de Vest… Mai mult

Stiri

Preţul gazelor naturale pentru consumatorii finali casnici creşte cu 5,83%, de la 1 august

Adrian N Ionescu

Preţul gazelor naturale pentru clienţii casnici va creşte cu 5,83%, începând cu data de 1 august 2018, a anunţat, joi, Autoritatea Naţională de Reglementare în… Mai mult

Stiri

”Standardul în materie de legiferare nu trebuie să fie dosarul penal, ci respectul față de Constituție” – Președintele cere Parlamentului să corecteze Legile justiției

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a solicitat joi Parlamentul ca imediat după vacanță să reintroducă legile justiției în circuit parlamentar și să le corecteze. Șeful statului a… Mai mult