Șansele ca Turcia să poate adera la UE până în 2020 s-au spulberat miercuri, după ce președintele Recep Tayyip Erdoğan a aprobat o lege în legătură cu care publicația The Guardian consideră că anulează orice speranță că Turcia poate fi considerată o democrație funcțională pe model occidental.
Regulamentele UE datând din 1993, cunoscute drept ”criteriile Copenhaga”, statuează că orice stat care dorește să se alăture Uniunii trebuie să adere mai întâi la un sistem de guvernare democratică și să promoveze câteva principii esențiale: domnia legii, drepturile omului, libertatea de exprimare și protecția minorităților. Iar Turcia a părut că încearcă să atingă aceste standarde.
Dar legea promulgată miercuri de președinte, care prevede că parlamentarii care emit opinii anti-guvernamentale pot fi puși sub urmărire penală, pune între paranteze ambițiile europene ale Ankarei. Principala țintă a acestei legi este formațiunea pro-kurdă HDP, pe care Erdogan a acuzat-o în trecut de complicitate cu teroriștii.
Criticii lui Erdogan afirmă că decizia va conduce la o escaladare a confruntărilor între forțele guvernamentale și militanții PKK.
Apariția noii legi, caracterzată oficial ca fiind vitală pentru combaterea terorismului, mai este văzută și ca fundație pe baza căreia se vor clădi ambițiile lui Erdogan, care dorește amendarea Constituției în scopul creării unei puternice președinții executive, pe care să o conducă. Modificarea Constituției se poate face cu votul a două treimi din parlamentarii turci.
Formațiunea pro kurdă HDP, care dezminte orice legătură cu PKK, are 50 de parlamentari, fiind al treilea grup politic. Liderii partidului sunt frecvent supuși amenințărilor politice, în prezent 101 parlamentari HDP și CHP (Partidul Republican al Poporului, principala forță de opoziție din Parlament) fiind supuși diverselor investigații. Rămânând acum fără imunitate, majoritatea celor 101 parlamentari au toate șansele să ajungă în închisoare.
Chiar mai presus de ofensiva declanșată împotriva kurzilor, de închiderea sau punerea sub control a mijloacelor de informare și de recentul apel făcut femeilor musulmane, cărora le-a cerut să renunțe la carieră și să facă mai mulți copii, noua legislație a imunității va conduce la blocarea negocierilor de aderare.
Parlamentul European a exprimat recent serioase îngrijorări în legătură cu derapajele pe care Turcia le manifestă în ceea ce privește drepturile omului și libertatea presei. Guvernele europene, sprijinite de Statele Unite, au făcut presiuni ca Erdogan să renunțe la campaniile împotriva kurzilor.
Unul dintre puținii aliați ai Ankarei, cancelarul Angela Merkel, a fost supus unui val de critici în plan intern după ce a aprobat anchetarea unui actor de comedie german care l-a ironizat pe președintele Turciei.
Toate aceste acțiuni ale președintelui Erdogan nu fac decât să pună presiune suplimentară pe deja șubredul plan pe migrație. Dacă acesta se blochează, iar Erdogan deja a amenințat că va renunța la el, atunci UE rămâne fără niciun mijloc de presiune asupra Turciei, pentru a o reîntoarce pe calea europeană.
La ezitările Franței, Marii Britanii și Germaniei în principal, contribuie din plin opiniile partidelor de opoziție din Turcia, care afirmă că Erdogan încearcă să acapareze puterea absolută. Traiectoria politică a președintelui actual este adesea comparată de liderii HDP și CHP cu cea parcursă de Vladimir Putin.
Opoziția scoate în evidență controlul deplin pe care Erdogan îl exercită asupra forțelor armate, asupra presei de stat și asupra sistemului judiciar. Partidele care se opun președintelui mai amintesc de recenta demitere a lui Ahmet Davutoglu, fostul premier care a îndrăznit să critice intenția de modificare a Constituției.
Grupurile parlamentare de opoziție critică și o ultimă inițiativă legislativă introdusă în Parlament în ultimele zile, potrivit căreia forțele armate care luptă împotriva terorismului vor primi imunitate judiciară.
