Actuala criză riscă să distorsioneze democrația dacă măsurile de supraveghere vor fi duse prea departe, avertizează profesorul Yuval Noah Harari (foto), autorul volumelor ”Sapiens: Scurtă istorie a omenirii”, ”Homo Deus: Scurtă istorie a viitorului” şi ”21 de lecţii pentru secolul XXI”, într-un interviu acordat DW.
”Poţi crea un sistem totalitar cum nu a mai existat vreodată. Dacă ştii ce citesc sau ce privesc la televizor, ai idee despre gusturile mele artistice, despre opiniile mele politice, despre personalitatea mea. Dar tot este limitat. Acum să ne gândim că ai posibilitatea să îmi monitorizezi temperatura corpului sau tensiunea arterială şi bătăile inimii în timp ce citesc un articol sau privesc programul online sau la televizor. Atunci poţi şti ce simt eu în fiecare moment. Aceasta ar putea duce cu uşurinţă la apariţia unor regimuri totalitare distopice”, avertizează Harari, a cărui companie a donat un milion de dolari OMS.
În opinia sa, măsurile de supraveghere a cetățenilor ar trebui să meargă mână în mână cu măsurile de supraveghere a guvernelor, transparența fiind esențială.
”De câte ori se sporesc măsurile de supraveghere a cetăţenilor ar trebui să se sporească şi măsurile de supraveghere a guvernului. În această criză, guvernele cheltuie bani de parcă ar fi apă. În SUA două bilioane de dolari. În Germania sute de miliarde de euro etc. În calitate de cetăţean, aş vrea să ştiu cine ia deciziile şi pe ce se duc banii. Dacă banii sunt folosiţi pentru a salva de la faliment mari corporaţii, care erau în dificultate chiar înainte de pandemie, din cauza deciziilor greşite luate de managerii lor? Sau poate că banii sunt folosiţi pentru a ajuta mici afaceri, restaurante şi magazine şi lucruri de genul acesta? Dacă un guvern este atât de ahtiat să aibă mai multă supraveghere, această supraveghere ar trebui să fie în ambele sensuri. Iar când guvernul afirmă că e prea complicat, că nu poate face publice chiar toate tranzacţiile financiare, atunci ar trebui să spunem: Nu, nu este prea complicat. La fel cum tu, guvern, poţi pune la punct un imens sistem de supraveghere pentru a vedea unde mă duc eu în fiecare zi, la fel de simplu ar trebui creat un sistem care îmi arată mie, plătitor de impozite, ce faci cu banii mei”, este de părere profesorul.
Frica generată de pandemia Covid-19 este un alt aspect care riscă să aibă consecințe grave. Harari vede pericolul preluării puterii de către lideri autoritari, în situația în care oamenii nu continuă să fie vigilenți și să reacționeze atunci când politicienii acționează în afara mandatelor cu care au fost însărcinați.
”Problema cu adevărat majoră este demonul nostru lăuntric, ura noastră, lăcomia şi ignoranţa. Mă tem că oamenii reacţionează la această criză nu cu solidaritate globală, ci cu ură, învinuind alte ţări, învinuind minorităţi etnice şi religioase. Dacă publicul este înspăimântat de epidemie şi vrea să preia conducerea un lider puternic, atunci este mult mai uşor pentru un dictator să facă exact asta, să preia frâiele puterii. Dacă, de partea cealaltă, există reacţie din partea publicului atunci când un politician merge prea departe, atunci aceasta poate împiedica cele mai periculoase evoluţii”, a comentat specialistul pentru DW.
El speră că actuala criză să readucă în plin plan importanta educației și a științei, domenii care au avut de suferit odată ce populismul a început să prindă putere în mai multe țări occidentale.
”În ultimii ani am văzut tot felul de politicieni populişti atacând ştiinţa, afirmând că oamenii de ştiinţă sunt o elită îndepărtată, fără legături cu oamenii, afirmând de exemplu că schimbările climatice sunt doar o găselniţă căreia nu trebuie să i se dea crezare. Dar în acest moment al crizei vedem peste tot în lume că oamenii se încred în ştiinţă mai mult decât în orice altceva. Sper că ne vom aduce aminte de asta nu doar pe durata crizei prezente, ci şi după ce aceasta se va fi încheiat”, a punctat Harari.
