Xi Jinping la Vladimir Putin. Toți ochii pe Polul Asiatic

Președintele Xi Jinping a ajuns luni la Moscova, pentru o vizită de stat de trei zile: la finalul lor se va vedea, sau măcar bănui, până unde merge jocul Beijing alături de Vladimir Putin în lupta acestuia cu Occidentul și care va fi poziția clară – dacă va exista una – în privința războiului cu Ucraina.

Cu toată componenta economică a vizitei – Moscova și Beijing anunțând semnarea a numeroase acorduri economice și financiare – clarificarea relațiilor bilaterale dintre cele două mari puteri în contextul războiul din Ucraina este o miză mai mare a discuțiilor. Desigur, după miza cu adevărat cea mai mare: configurarea unui pol la alternativa geopolitică și de valori a Occidentului:

China este „pregătită să stea ferm alături de Rusia” în favoarea „multilateralismului adevărat” și a „multipolarității în lume” – a declarat Xi Jinping la aterizarea pe aeroportul din Moscova.

(Citește și: ”Întâlnirea Biden-Scholz: discreție a discuțiilor pe o agendă dominată de problema Rusia-China”)

În ce privește planul chiez de pace, diplomația chineză a semnalat interesul Chinei lansând informația că președintele Xi Jinping va discuta la telefon cu Volodimir Zelenski după întâlnirile sale cu Vladimir Putin.

Este prima vizită a liderului chinez în Rusia, după declanșarea războiului din Ucraina și ea are loc pe fondul îngrijorărilor exprimate de Occident referitor la posibilitatea unor livrări de armament pe care Moscova le solicită Chinei.

Și mai reprezintă o premiară: e prima vizită a lui Xi Jinping după ce a obținut al treilea mandat în fruntea Chinei – poziție din care are la în față suficient timp pentru a forța constituirea unei noi ordini geopolitice.

O primă întâlnire informală Putin-Xi

La sosirea sa la Moscova, președintele Xi Jinping nu a fost întâmpinat de omologul său Vladimir Putin, ci de Dmitri Cernîșenko, vicepremierul rus pentru turism, sport, cultură și comunicații. De la aeroport, Xi s-a dus la Kremlin pentru o primă întâlnire informală cu Putin.

La scurtele declarații de început la care presa a avut acces, Vladimir Putin i-a spus lui Xi Jinping că salută propunerea Beijingului de a pune capăt „crizei acute” din Ucraina și că a privit „cu respect” planul propus de China. „Știți că suntem întotdeauna pregătiți pentru negocieri și vom discuta toate aceste întrebări, inclusiv sugestiile dumneavoastră”, a spus Vladimir Putin.

(Citește și: ”China, Iran și Rusia fac exerciții militare comune în Golful Oman”)

La rândul său, Xi Jinping i-a transmis lui Vladimir Putin că este „convins” că se bucură de sprijinul deplin al poporului rus înainte de alegerile prezidențiale programate pentru anul viitor.

Discuțiile oficiale între cei doi lideri vor debuta marți. Cei doi vor discuta despre planul propus luna trecută de Beijing pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, care este privit cu scepticism de Occident.

„Ucraina urmărește îndeaproape vizita președintelui chinez în Rusia. Ne așteptăm ca Beijingul să își folosească influența asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului de agresiune împotriva Ucrainei”, a spus purtătorul de cuvânt, Oleg Nikolenko, la scurt timp după sosirea lui Xi Jinping la Moscova.

Diplomație chineză în acțiune: Polul Asiatic

Beijing a semnalat de ceva vreme că este dispus să medieze o rezolvare a războiului din Ucraina. Xi Jinping are o relație apropiată cu Vladimir Putin și este singurul care l-ar putea convinge să oprească agresiunea din Ucraina.

Xi Jinping vine la Moscova înfășurat în laurii recentului succes diplomatic înregistrat în Orient – intermedierea cu succes a acordului-surpriză între Iran și Arabia Saudită – și ar dori să-și confirme statutul de putere în ascensiune.
Iar medierea unui acord de încetarea focului în Ucraina ar pune China aproape pe picior de egalitate cu Statele Unite în ceea ce privește influența la nivel global.

O analiză Politico publicată luni arată că viziunea Chinei asupra lumii îi cere să rămână strategic aproape de Rusia.

În condițiile în care SUA blochează calea Chinei către conducerea globală, ajutată de guvernele europene, majoritatea vecinilor săi geografici – din Japonia și Coreea de Sud până la Vietnam și India – sunt din ce în ce mai sceptice față de China.

Deci Beijing are nevoie de un aliat major în vecinătatea asiatică, în condițiile în care și-a asigurat, deocamdată, sprijinul Iran.

„Cu cât SUA vor să zdrobească cele două superputeri, China și Rusia, cu atât China și Rusia se sprijină mai aproape una de cealaltă”, scria duminică agenția de presă Xinhua.

Dar prioritatea generală a Beijing este „să blocheze Rusia pe termen lung în poziția de partener junior al Chinei”, afimă Ryan Hass, de la Brookings Institution.

El precizează: „Pentru Xi, consolidarea Rusiei ca partener junior al Chinei este fundamentală pentru viziunea sa națională. Obiectivul Chinei este să se protejeze împotriva eșecului Rusiei și a căderii lui Putin”.

Ce fel de mediere poate oferi Beijing în chestiunea Ucrainei

O potențială medierea a lui Xi Jinping nu poate aduce Ucrainei ce-și dorește: plecarea trupelor ruseși din toate teritoriile ocupate, inclusiv Peninsula Crimeea și Donbas. Pentru Vladimir Putin asta ar echivala cu înfrângerea, cu toate consecințele ulterioare pentru el în plan intern.

Xi Jinping nu are nici argumente să determine Ucraina să accepte cedarea provinciilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie, astfel încât Vladimir Putin să pară că încheie victorios campania din Ucraina.

Între aceste două extreme e greu de imaginat un compromis negociat de China.

Pe de altă parte, având propriile planuri expansioniste în Marea Chinei de Sud și în Taiwan, Beijing are nevoie să țină Rusia aproape, deci calitatea de broker onest îi poate fi greu atribuită.

Un an de război cu echilibristică a Chinei

De la declanșarea invaziei din Ucraina, din 24 februarie 2022, China s-a plasat pe o poziție duplicitară. A refuzat în permanență să voteze rezoluțiile ONU privind războiul din Ucraina, a refuzat să se alăture sancțiunilor Occidentale impuse Rusiei și a ajutat economia rusă cu achiziții din ce în ce mai ridicate de energie și materii prime.

Pe de altă parte, în „documentul de poziție” al Chinei în vederea soluționării a ceea ce numește „criza din Ucraina”, Beijing menționează necesitatea de a respecta suveranitatea statelor și de a relua discuțiile de pace.

(Citiți și: ”Serghei Lavrov anunță de la Beijing ”o nouă ordine mondială multipolară” bazată pe un parteneriat Rusia – China”)

În ciuda pretențiilor sale de neutralitate și a solicitărilor pentru discuții de pace, Beijing a oferit Moscovei sprijinul diplomatic și propagandistic pe toată durata invaziei.

China s-a făcut ecou al propagandei rusești, a acuzat Occidentul că a provocat războiul din Ucraina. Armata Populară de Eliberare a Chinei a continuat, de asemenea, să desfășoare exerciții militare comune cu armata rusă.

Pentru Statele Unite și o mare parte din Europa, vizita lui Xi la Moscova este o dovadă clară de sprijin pentru Vladimir Putin, din ce în ce mai izolat, într-un moment în care armata lui rămâne fără provizii, iar economia Rusiei se luptă sub sancțiunile occidentale.

Opinia generală, scrie și CNN, este că Beijing ar putea să facă presiuni pe Putin, dar este puțin probabil să se întâmple asta mai ales că putea să facă aceste gesturi până acum dar nu le-a făcut.

(Citiți și: ”Interviu Christopher Coker / Fereastra de oportunitate a Chinei: nu Ucraina, ci invadarea Taiwanului poate duce la al treilea război mondial.”)

***