duminică

21 aprilie, 2024

13 aprilie, 2020

Țările din Europa de Est au evitat până acum efectele dramatice pandemiei de coronavirus, dar analiștii cred că este o chestiune de timp până ce și în această regiune va urca vertiginos numărul noilor confirmări și al deceselor.

Când se va întâmpla acest lucru depinde de capacitatea de rezistență la presiune a sistemului lor de sănătate, scrie cotidianul croat Jutarnji list, preluat de Rador.

România este țara UE cu cele mai mici alocări pentru Sănătate și cu exod puternic al medicilor și asistentelor, în anii trecuți, ceea ce face ca personalul din spitale să fie unul mai îmbătrânit.


Prezentăm integral materialul din publicația croată Jutarnji list, preluat de Rador:

În afara lipsei dotărilor din sistemul de sănătate, îngrijorează și exodul creierelor, care durează de mulți ani, deoarece medicii și asistentele au plecat în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite în Europa Occidentală. În țări precum România sau Bulgaria, care au aderat la UE în 2007, precum și în Polonia, care a aderat cu câțiva ani mai devreme, libertatea de mișcare a forței de muncă a avut consecințe grave asupra sistemului medical.

Exodul medicilor

„Când vorbim despre România, există unele specializări care au fost afectate în mod deosebit de exodul creierelor, iar unul din cele mai lovite domenii este terapia intensivă”, a declarat Vlad Mixich, analist al sistemului de sănătate, care lucrează ca expert independent pentru Consiliul Agenției Europene pentru Siguranță și Sănătate la locul de muncă.


„Cred că putem descrie situația drept o furtună perfectă, deoarece lipsa medicilor pregătiți pentru terapia intensivă, plecați în străinătate în căutarea unor condiții mai bune, se arată a fi cronică chiar în momentul în care există o mare nevoie de specialiști în terapie intensivă ca urmare a izbucnirii epidemiei de coronavirus”, a adăugat el.

În opinia sindicatului Solidaritatea Sanitară, una dintre cele mai mari organizații de acest tip din domeniul sănătății, sistemului sanitar românesc îi lipsesc 40.000 de cadre medicale, ceea ce înseamnă 17,46 % din personalul spitalelor de stat.

O situație similară se înregistrează și în Bulgaria, unde au părăsit țara între 250 și 300 de medici anual pentru a lucra în străinătate. Polonia a pierdut cel puțin 7% asistente medicale și medici ca urmare a migrației dintre 2004 și 2014. Și alte țări din regiune au înregistrat pierderi asemănătoare, înrăutățite de recenta criză financiară.

„Ca urmare a exodului creierelor din Lituania, ne temem de viitorul sistemului sanitar” a declarat Jevgenijs Kalejs, președintele Asociației spitalelor din Lituania, adăugând că instituțiile sanitare din țara sa au anulat toate activitățile planificate pentru a se putea concentra pe lupta împotriva virusului. Lituania nu a înregistrat încă niciun caz mortal legat de coronavirus.

Personal îmbătrânit = vulnerabil în fața coronavirusului

Pe lângă problema numărului redus de medici, apare și cea a personalului îmbătrânit și deci mai expus riscului de îmbolnăvire cu coronavirus și de complicații. Media de vârstă a doctorilor este între 50 și 60 de ani, dar mulți sunt și mai în vârstă, pensionari rechemați în activitate. „Fiecare a cincea persoană bolnavă de coronavirus în România în acest moment este lucrător din domeniul sănătății”, ne spune Mixich.

România, stattul Ue cu cele mai mici alocări pentru Sănătate

Exodul creierelor nu este unicul motiv de îngrijorare. Sistemele de sănătate din Europa de Est sunt, în general, mai slab finanțate decât cele din statele mai bogate ale Europei, ceea ce înseamnă că resursele ar putea deveni rapid insuficiente și expuse presiunii dacă virusul se va extinde în zilele următoare. „Nu este vorba doar de exodul creierelor, ci de o subfinanțare generală”, a declarat Pascal Garel, director al Federației Europene a Spitalelor cu sediul la Bruxelles, care reunește instituții medicale din 30 de țări din întreaga Europă.

„În comparație cu Europa Occidentală, țările din Est alocă sănătății un procent mai mic din PIB. Situația din România este dramatică dacă ne referim la acest criteriu”, a mai adăugat Garel. România alocă cel mai puțin pentru sănătate ca procent din PIB din întreaga Uniune Europeană, arată ultimele date ale Eurostat, iar pe primele locuri se află Lituania, Polonia și Slovacia.

Faptul că acum s-au întors acasă multe persoane migrate în Occident, ca urmare a consecințelor economice ale epidemiei, va avea de asemenea urmări nefaste în regiunile rurale, care atrag mai greu medici și asistente. ”În România vorbim de zeci de mii de persoane care lucrau în Vest și care s-au întors în satele în care s-au născut și unde stau împreună cu părinții lor vârstnici”, mai spune Mixich. „Dacă epidemia va lovi un sat sau un oraș mic, va fi o adevărată problemă asigurarea de personal medical suficient pentru a îngriji de aceste persoane”.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: