Dezechilibrele interne, macroeconomice şi structurale, ale economiei româneşti amplifică vulnerabilitatea României faţă de un eventual „război comercial”, potrivit economiştilor consultaţi de cursdeguvernare.ro.
Cu cât sunt mai mici, economiile emergente ar suferi cu atât mai mult, din cauza confruntării marilor puteri economice ale lumii cu alte arme decât cele consacrate de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).
Costurile finanţării deficitului bugetar şi ale deprecierii leului ar putea primi o nouă amploare, după ce, şi fără turbuleneţele externe, acestea au abordat deja o pantă mai abruptă, mai ales din septembrie încoace, când piaţa monetară a sancţionat drastic, cu dobânzi mai mari, politica fiscală şi salarială a Guvernului.
Costurile
Anunțul de vineri al președintelui Donald Trump privind impunerea unor taxe vamale mai mari la importurile de oțel și aluminiu a fost unul din factorii care „au condus la creșterea ratei de dobândă la titlurile de stat (americane) pe scadența 10 ani cu 1% la 2,897% (plus 20,5% de la începutul anului)”, potrivit unui raport semnat de Andrei Rădulescu (FOTO), directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania (BT).
Tot vineri, „climatul din piețele internaționale de titluri de stat și evoluțiile din plan intern au determinat creșterea ratei de dobândă la obligațiunile suverane la 10 ani cu 1% la 4,59% (plus 6,4% în 2018)”, mai spune raportul BT.
Pe de altă parte, reacția economiilor emergente mai mici ar fi, „probabil, un răspuns pasiv, de a permite piețelor să împingă mai jos monedele lor, pentru a atenua lovitura (creșterii) tarifelor americane” (în cazul actual), potrivit unei note a Capital Economics.
„În caz că s-ar ajunge la un „război comercial”, consecinţele vor fi legate de reducerea tranzacţiilor comerciale la nivel global, de reducerea activităţii de investiţii la nivel global şi evident de încetinire a creşterii economice globale, putându-se ajunge chiar şi la recesiune în unele ţări. Consecinţele s-ar vedea destul de drastic şi pe pietele financiare în acel caz”, spune Horia Braun Erdei (FOTO), economistul şef al BCR, în răspunsul dat cursdeguvernare.ro.
Despre vulnerabilități, pe larg
„Pe scurt, România este vulnerabilă în măsura în care partenerii noștri comerciali europeni (Germania, Italia, etc.) ar putea fi afectați de măsurile luate de SUA. O reducere a exporturilor noastre ar avea efecte în lanț în economie, inclusiv în deteriorarea echilibrului bugetar. Piețele financiare vor fi puternic tulburate și costurile noastre de împrumut pot creste rapid”, ne spune economistul Aurelian Dochia.
Multinaționalele vor avea în vedere flexibilizarea politicilor comerciale din perspectiva deciziilor UE, iar „România nu prea are mare lucru de făcut”, spune Cristian Pârvan, președintele Patronatuui Investitorilor Autohni PIAROM.
Principala vulnerabilitate a economiei României este, însă, una internă și se numește competitivitate, ne răspunde Horia Braun Erdei, economistul șef al celei mai mari bănci românești.
„Pur si simplu faptul nu suntem suficient de competitivi și asta…
- fiindcă nu am investit în infrastructură,
- fiindcă perpetuăm o legislație ineficientă și o lipsă de stabilitate în domenii cheie precum cel al fiscalității,
- fiindcă avem o birocrație prea puternică și nu reusim sa impunem eficient regulile,
- fiindcă nu acordam un sprijin real pentru cercetare și inovatie și, în general,
- fiindcă ducem lipsa unei viziuni strategice reale privind viitorul economiei”, spune economistul citat.
Anumite domenii ale economiei sunt chiar și în aceste condiții competitive, dar deficitul comercial al României se lărgește „pe zi ce trece și avem o cotă de piață mult inferioară țărilor de la vestul granitei încolo”, remarcă Horia Braun Erdei.
România, Ungaria, Polonia…
În acelaşi timp, „deosebire de Ungaria și Polonia, care înregistrează surplusuri comerciale, în cazul Ungariei chiar substanțiale”, adaugă economistul şef al BCR, în răspunsul dat cursdeguvernare.ro
De asemenea, ponderea comertului intra-comunitar este mai mică în cazul României (cam 75%) decât în cazul Ungariei şi Poloniei (circa 80%). „Or, în cazul unui război comercial, aceste schimburi vor rămâne potential mai stabile decât cele extra-comunitare”, spune Horia Braun.
Mai mult, dezavantajele României sunt evidente în privința comerțului cu bunuri de consum.
Chiar dacă „s-ar putea argumenta ca unele exporturi din România, Ungaria şi Polonia către UE sînt legate de bunuri ce urmează a fi prelucrate în alte ţări UE şi re-exportate, dacă ne uităm la balanţa bunurilor de consum, unde un astfel de scenariu e mai puţin probabil, lucrurile sînt din nou în dezavantajul nostru, dat fiind că avem un deficit tot mai mare, în vreme ce țările vecine înregistrează și aici surplusuri comerciale”, amintește economistul citat.
Deficitul comercial şi leul
Creșterea continuă a deficitului comercial înseamnă că „Romania „produce” mai puțină valută decât „consumă”, ceea ce înseamnă că există un deficit de valută ce trebuie acoperit” (…), de preferință prin intrări de capital „sănătoase”, care „finanțează pe termen lung afacerile locale, cum ar fi investițiile străine directe și transferurile de capital, în principal cele legate de atragerea de fonduri europene nerambursabile”, explică Horia Braun Erdei.
„La nivelul anului 2017, aceste fluxuri de capital acopereau integral deficitul extern de comerț cu bunuri și servicii, însă tendința merge în sensul în care acestea nu vor mai fi suficiente în câteva luni”, avertizează economistul citat.
„În atare conditii, leul se va afla într-o poziție mai dificilă, având o cerere naturală pe termen lung mai mică decât oferta, ceea ce îl face susceptibil unor presiuni fundamentale de depreciere față de euro”, spune Horia Braun.
Iar contracararea acestor presiuni prin atragerea de investiții de portofoliu sau speculative presupune un alt preț, „acela al unor creşteri mai alerte ale ratelor de dobânda la lei pe întreg palierul de scadenţe”, conchide economistul şef al BCR.
Jurnal „de front”
Spiritele fierb, „punctual”, în privinţa importurilor americane de oţel şi aluminiu, chiar dacă Romania este doar „afectată indirect, companiile producatoare de produse din oțel și aluminiu fiind deținute practic 100% de companii multinaționale.
Posibil ca prin „închiderea/ limitarea pieței SUA” să asistam la o creștere a importurilor de produse din oțel și aluminiu, urmare, poate, a unor prețuri mai reduse. Romania este importatoare netă de produse siderurgice”, amintește Cristian Pârvan (FOTO).
„Este posibil ca să fie afectată producția companiei Tenaris (de ţevi petroliere la Zalău). Restul siderurgiei din Romania, deținută de alte companii multinaționale (ArcelorMital) realizează produse siderurgice comune. Sunt posibile ajustări ale volumului de producție,în funcție de evoluțiile de pe celelalte piețe”, se așteaptă președintele PIAROM.
Măsurile de retorsiune evocate de oficialii europeni sunt „nesigure dacă reamintim incapacitatea UE de a introduce vize pentru turiștii americani”, crede președintele PIAROM.
UE a devenit net importatoare de produse siderurgice și din aluminiu și „va fi de văzut care grup de lobby va fi mai influent la nivel UE: cel al producătorilor de oțel și aluminiu sau a cel utilizatorilor de oțel și aluminiu, înglobate în produse sofisticate cu valoare adaugată mare”, adaugă Cristian Pârvan.
Depărtarea de un război comercial „în toată regula” se măsoară în gradul de nerespectare a principiilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Deocamdată, „vorbim de nişte tarife punctuale în domenii care încă nu afectează semnificativ textura comerţului global de bunuri şi servicii”, spune Horia Braun Erdei.
Administratia Trump s-a folosit de o exceptie de la regulile OMC, „legată de siguranţa naţională, neîncălcând direct principiile” organizaţiei.
Riscul unui război comercial există, însă, „în cazul în care se vor introduce repetat noi bariere tarifare fie de către SUA, fie de către alte ţări, ca răspuns la acţiunile Administratiei Trump şi, în general dacă vom avea de-a face cu încălcarea directă a principiilor comerţului internaţional fără bariere semnificative stipulate de OMC”, spune economistul șef al BCR.
România ar trebui să profite de atu-ul că este membră a Uniunii Europene, care este „la nivel primordial o uniune vamală”, în care este de neconceput ca fiecare ţară să aibă o politică comercială proprie în chestiunea atitudinii faţă e SUA, potrivit lui Horia Braun.
„E adevărat că vor putea exista negocieri între statele membre până se se ajunga la un punct de vedere comun, dar cred ca interesele statelor UE sunt destul de aliniate şi văd o divergenţă doar în cazul în care ar trebui să se aleagă între diverse sectoare economice întregi care să fie supuse tarifării”
Altfel, ar trebui ca România să profite dacă „s-ar impune (în UE) bariere tarifare pentru importurile unor produse cu valoare adaugată redusă din China sau Turcia, unde , în ultimii ani am pierdut teren competitiv pe care teoretic l-am putea recupera in acel caz”, mai adaugă economistul citat.
„Repet, însă, cred că nu suntem încă într-o astfel de fază a discuțiilor, paradigma dominantă rămânând cea a unui comerț internațional relativ liber, guvernat de principiile OMC”, conchide Horia Braun Erdei.
E drept, de eventuale războaie comerciale se vorbeşte de mai mulţi ani şi, până acum, s-au găsit argumente pacificatoare
Urmărește-ne pe Google News
