Peste 50% din alegătorii formațiunii antieuropene AUR sunt bărbați tineri cu vârste până la 35 de ani, potrivit profilului realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, care a realizat, alături de CURS, exit-poll-ul de la alegerile parlamentare. Majoritatea acestor votanți au studii medii și profesionale.
Aproximativ 30% din alegătorii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), este formată din electorat nemulțumit, care a renunțat la vot în ultimii ani și a revenit la urne special pentru acest partid.
Formațiunea are un electorat puternic în Moldova și Transilvania, regiuni cu niveluri diferite de trai, dar cu bazine mari de alegători care au profilul AUR, mai ales că un procent important de alegători a venit spre acest partid pe fondul atașamentului față de Biserică.
În Transilvania există două motive principale pentru care AUR a atras masiv voturi, a explicat pentru cursdeguvernare.ro sociologul Vladimir Ionaș (foto), de la Avangarde:
În primul rând, au prins foarte bine mesajele antimaghiare ale celor de la AUR și, în plus, au reușit să atragă acea aripă conservatoare, apropiată în special de Biserica Penticostală, cei care au și votat la Referendumul pentru familie.
Dacă ne uităm la județele unde această Biserică este puternic -, Arad, Timiș, Satu Mare – AUR a reușit să atragă voturi de acolo.
Plus, județele cu populație majoritar maghiară și unde populația română se simte oarecum discriminată, Harghita, Covasna și Târgu Mureș.
În 2016, Gheorghe Falcă, pe atunci primar al Aradului, a declanșat un scandal în interiorul PNL, după ce a declarat că acest partid a decis susținerea Referendumului pentru familie.
Unul dintre cofondatorii AUR, Claudiu Târziu, a fost membru al Consiliului Național de Coordonare al Coaliției pentru Familie și unul dintre susținătorii mișcării antiavort.
Filonul naționalist, rămas fără reprezentare după moartea lui Vadim Tudor și arestarea lui Liviu Dragnea, masa electorală a AUR
În Moldova, aderența la formațiunea ce a oferit cea mai mare surpriză la aceste alegeri a venit tot pe filiera Bisericii (ortodoxe), de la adepții Unirii cu Basarabia și de la electoratul de stânga.
George Simion și jurnalistul Dan Tănasă, lideri ai formațiunii, au participat la scandalul legat de Cimitirul Militar din Valea Uzului, disputat de comunitatea maghiară și cea română.
Printre cei care au organziat și au participat la proteste românilor de pe Valea Uzului s-au aflat reprezentanți ai Frăției Ortodoxe Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruință, Noua Dreaptă și George Simion, liderul mișcării unioniste.
„Există un filon ce are nevoie de reprezentare, după moartea lui Vadim Tudor și prăbușirea Partidului România Maremai spune sociologul. Înainte exista România Mare, de la moartea lui Vadim Tudor rămăsese fără reprezentant și alegătorii migraseră spre alte partide, o bună parte spre PSD, în perioada lui Liviu Dragnea, când partidul avea mesaj naționalist. Alțiis-au dus spre aripa conservatoare, din Transilvania, a PNL”, a mai explicat Vladimir Ionaș.
Preferințele electorale ale diasporei, grupate geografic
La alegerile de duminică, în diaspora au votat 265.490 persoane, iar rezultatele din 96% din secții arată că USR-PLUS a obținut aproape 30% din voturi. AUR se plasează pe locul trei, cu aproximativ 25% din voturi.
În Italia, însă, după numărarea a 28.183 voturi:
- pe primul loc e AUR cu 35.88%
- PNL – 24.8%
- USR – 22.8%
De asemenea, în Spania, din 24607 voturi numărate:
- PNL este pe primul loc – 30,82%
- AUR – 26,9%
- USR – 24,9%
Diaspora este împărțită în trei categorii și fiecare se apropie unui partid, mai spune sociologul Ionaș:
- diaspora din centrul și nordul Europei (Germania, Olanda, Belgia) care votează în special cu USR – PLUS
- diaspora cea mai numeroasă (din Italia, Spania și Republica Moldova), care a votat de data asta masiv cu AUR. Ei votează și cu PSD, și cu PNL, nu au un anumit partid, ci își schimbă preferințele de la un scrutin la altul, în funcție de mesaje, sau nu votează.
- diaspora formată din cei care migrează foarte des între România și alte state membre (muncitorii sezonieri). Ei votează cu partidele care au mesaje de stânga profundă, fie că e vorba de PSD, fie de PNL.
Această grupare geografică se suprapune cu specificul emigranților români din țările respective: pondere mult mai mare a românilor calificați și cu studii superioare (alegători USR-PLUS), în Germania și statele nordice.
Aproximativ 35% din românii din Franța și Marea Britanie și doar 7% din emigranții români din Italia (țara cu cea mai comunitate de români, peste un milion) au studii superioare.
Germania este principala țară de destinație a absolvenților de studii terțiare, 20%, din totalul românilor cu studii superioare emigrați.
Cei din Italia se confruntă cu cele mai mari probleme, au joburi grele și, adesea, prost plătite.
Un răspuns
la continutul titlului as mai adaouga si „tanar cu propensiuni fanatic-religioase, pe care le confunda cu adevarata credinta crestina”… ceea ce, pana la urma, tot din incultura sau nivel precar de cultura si intelegere se nutreste.